1,919 matches
-
cineva pierde. De fapt, ideea era ca în urma schimbului, prin folosința unei mărfi să câștige ambele părți implicate în procesul schimbului. Banii au apărut ca primă etapă de evoluție, după troc369.De asemenea, în acest context, trebuie să subliniem și relativitatea procesului de impunere a banului în procesul schimbului. Dacă azi, în secolul XXI, trocul are, încă, importanța pe care i-am subliniat-o, ne putem imagina că în epocă moneda marfă nu a înlocuit nici brusc și nici definitiv trocul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu mai există, Băncile Centrale îl păstrează în seifuri, persoanele fizice îl cumpără și-l păstrează ca semn al stabilității și bogăției. Aurul a fost și rămâne un plasament 494, de primă mărime, o soluție de apărare împotriva neajunsurilor și relativității monedei de hârtie, ca și a întregii relativități a sistemului economic însuși. Dacă ceva în viața oamenilor are un caracter absolut, când judecăm lumea materială și nu dimensiunea spirituală a conștiinței umane, atunci acel element de absolut este aurul 495
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
seifuri, persoanele fizice îl cumpără și-l păstrează ca semn al stabilității și bogăției. Aurul a fost și rămâne un plasament 494, de primă mărime, o soluție de apărare împotriva neajunsurilor și relativității monedei de hârtie, ca și a întregii relativități a sistemului economic însuși. Dacă ceva în viața oamenilor are un caracter absolut, când judecăm lumea materială și nu dimensiunea spirituală a conștiinței umane, atunci acel element de absolut este aurul 495. De fapt aurul a stat mereu în cantități
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o bancă"596. Ca și în cazul monedei metalice, nu putem vorbi despre existența unui inventator și a unui moment anume al apariției monedei de hârtie. Chiar dacă am luat în dezbatere câteva repere cronologice, acestea își păstrează caracterul lor de relativitate. În Europa, însă, putem vorbi cu certitudine de apariția monedei de hârtie în secolul al XVI-lea, după descoperirea Americii și expansiunea fără precedent a relațiilor comerciale. Unor relații comerciale complexe încep să le corespundă instrumente complexe de mijlocire a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fi figurată cu un semicerc. Din cauza analogiei, voi da acestui semicerc denumirea de UNDĂ. Voi numi curbă suitoare, cea dintâi jumătate a căii, până la punctul culminant, și curbă coborâtoare pe cealaltă jumătate. Orice formă evolutivă este o undă și din cauza relativității ce cunoaștem, fiecare undă conține alte unde secundare, care constituie tot atâtea trepte pe curbele ei suitoare și coborâtoare, și la rândul său ea este conținută de o undă mai mare, cu care ea ține locul de simplă treaptă (...). materia
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Trei, București, 1999, p. 76. 118 Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009, p. 5. 119 În context autorii situează apariția lui Homo Sapiens cu 200.000 î.Hr. Noua cifră spune multe despre relativitatea cu care ne raportăm la această epocă de istorie veche. 120 Pentru o dezbatere detaliată a categoriei de "darwinism", vezi și Dominique Lecourt-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 419. 121 Apud. C.I. Gulian, Lumea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Publica, București, 2012, p. 93. 888 Ibidem. 889 Ibidem, p. 92. 890 "Cosmologia secolului XX este fondată pe o bază observațională - luarea în calcul a expansiunii universului, pe care ne-o dezvăluie observațiile - și pe o bază teoretică - aplicarea teoriei relativității generalizate .În zilele noastre au fost măsurate deplasările spre roșu ale câtorva zeci de mii de galaxii, care confirmă vasta mișcare universală de expansiune.(...) Marea necunoscută a cosmologiei este legea expansiunii cosmice, care exprimă variația temporală a proprietăților spațiului și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a căzut) permite delimitarea segmentului legat de conform. Un articol științific din revista Pour la science, gen în care se opun frecvent PdV diferite, ne permite să vedem cum se identifică începutul și sfîrșitul unui PdV: T15 [P1] După teoria relativității generale, spațiul ar putea fi foarte curbat, cu un diametru de ordinul lungimii lui Plank, fie 10 la puterea 35 metri. [P2] Cu toate-acestea observăm că Universul nostru este plat pe distanțe de 10 la puterea 26 metri (raza părții
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mărime! Marca după și modalizarea prin condițional (ar putea fi) semnalează că porțiunea de text corespunzătoare frazei P1 nu este asumată de locutor. Ea este atribuită unui PdV al unui alt enunțător și al unei alte surse de cunoaștere: teoria relativității generalizate. Conectorul concesiv Cu toate-acestea, situat în deschiderea porțiunii de text P2, semnalează finalul influenței lui după și introducerea unui nou PdV sau schimbarea de cadru (PdV2). Purtător de valoare restrictivă, cu toate-acestea marchează rezerva asumată de locutor. P3 tranșează
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și implică faptul de a fi egal din toate punctele de vedere, în timp ce echitatea poate exista atunci când părțile implicate obțin ceea ce își doresc, chiar dacă tratamentul nu este același.Sunt discutate opt caracteristici ce se disting în domeniul comunicării interculturale 21: * relativitate personală (realitate subiectivă); * relativitate culturală; * castă, clasă, sex, vârstă, ca bariere în exprimarea și dezvoltarea liberă; * valoarea individualismului și a realizării de sine; * mijloace raționale de obținere a adevărului, mai eficace decât a apela la autorități politice sau sacre; * concentrarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a fi egal din toate punctele de vedere, în timp ce echitatea poate exista atunci când părțile implicate obțin ceea ce își doresc, chiar dacă tratamentul nu este același.Sunt discutate opt caracteristici ce se disting în domeniul comunicării interculturale 21: * relativitate personală (realitate subiectivă); * relativitate culturală; * castă, clasă, sex, vârstă, ca bariere în exprimarea și dezvoltarea liberă; * valoarea individualismului și a realizării de sine; * mijloace raționale de obținere a adevărului, mai eficace decât a apela la autorități politice sau sacre; * concentrarea spre percepțiile comune reprezintă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
XX-lea, după anul 1900. Teoriile elaborate de către doi savanți germani, Max Planck și Albert Einstein, au răsturnat conceptele tradiționale cu privire la natura Universului. În anul 1900 Planck a formulat teoria cuantică, iar Einstein a început să publice, în 1905, teoria relativității (materia nu este altceva decât energie concentrată)354. Beneficiară a revoluției industriale a fost și agricultura, foarte diversificată și aflată în curs de modernizare. În Prusia suprafața fermelor depășea frecvent 100 hectare, iar în perioada 1820-1840 a avut loc un
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
XX-lea, după anul 1900. Teoriile elaborate de către doi savanți germani, Max Planck și Albert Einstein, au răsturnat conceptele tradiționale cu privire la natura Universului. În anul 1900 Planck a formulat teoria cuantică, iar Einstein a început să publice în 1905 teoria relativității (materia nu este altceva decât energie concentrată). 2. Triumful liber-schimbului (1846-1880) Transformările capitalismului în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se remarcă printr-o serie de transformări ale întreprinderilor, renovarea sistemului bancar sau dezvoltarea burselor de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pe durată lungă, de vreme ce se împarte în istorii particulare, într-un cuvînt, toată știința istorică (inclusiv cea a lui Marc Bloch) mizează pe ideea unui timp unic. Bazîndu-se pe acest timp unic, ea cade în paradoxul lui Einstein și al relativității: nu există un timp comun pentru Sirius și pentru Terra; nu există decît timpuri relative. Aceste temporalități relative sînt cele susținute de fiecare memorie colectivă. Realitatea ultimă este timpul memoriei colective; dimpotrivă, timpul istoriei este doar unul exterior. Acest raționament
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
întreg secretul actului, al piesei și al operei de care vorbim acesta este: că lumea românească e o altă lume decât lumea Occidentului și lumea Orientului; e altceva, e spațiu mioritic și creștin, spațiu al blândeții, dulcii împăcări, echilibrului și relativității"20. Alături de Eminescu, în opinia lui N. Steinhardt, printre cei mai importanți oameni din cultura română stă și Mircea Eliade. Probabil că Eliade e introdus în acest ,,filon" al culturii noastre în primul rând datorită operei sale științifice. Însă lui
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
național". Astfel, O scrisoare pierdută e interpretată din perspectiva unei "lumi românești" pe care Steinhardt o consideră "o altă lume decât lumea Occidentului și lumea Orientului, e altceva, e spațiu mioritic și creștin, spațiu al blândeții, dulcii împăcări, echilibrului și relativității". E o nuanță favorabilă poporului român, la ceea ce M. Ralea numește în Fenomenul românesc drept "spirit tranzacțional". Un alt exemplu îl constituie nuvela lui Mircea Eliade așezat de Steinhardt în "filonul reprezentativ al culturii noastre", alături de Eminescu, Pârvan, Blaga, Brâncuși
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
141 V.1. Precizări conceptuale / 141 V.2. Principii care guvernează efectele actului juridic civil / 142 V.2.1. Principiul forței obligatorii a actului juridic civil / 143 V.2.2. Principiul irevocabilității actului juridic civil / 144 V.2.3. Principiul relativității efectelor actului juridic civil / 145 VI. NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL / 149 VI.1. Noțiune și reglementare / 149 VI.2. Delimitarea nulității de alte cauze de ineficacitate / 152 VI.2.1. Nulitate rezoluțiune / 152 VI.2.2. Nulitate reziliere / 157 VI
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
2 adăuga: "Convențiile nu se pot revoca decât prin consimțământ mutual sau din cauze autorizate de lege" (principiul irevocabilității actului juridic civil). Iar articolul 973 din Cod civil de la 1864 preciza: "Convențiile nu au efect decât între părțile contractante" (principiul relativității efectelor actului juridic civil). În noul Cod civil principiul forței obligatorii a contractelor "pacta sunt servanda" este reglementat în art. 1270, care în al. 1 prevede: "Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante". Potrivit alineatului 2 din
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acestea și revocarea de către mandant precum și renunțarea mandatarului, ori a moștenitorilor acestora. În lumina celor prezentate se conturează, pe lângă principiul forței obligatorii a contractului și principiul irevocabilității acestuia (cu excepțiile la care ne-am referit mai sus). Cât privește principiul relativității efectelor contractului, acesta își are reglementarea în art. 1270 care, așa cum am arătat, reiterează conținutul art. 969 din Cod civil de la 1864 care prevede că: "Un contract produce efecte, în principiu, doar între părțile contractante". Așa fiind, noul Cod civil
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
care, așa cum am arătat, reiterează conținutul art. 969 din Cod civil de la 1864 care prevede că: "Un contract produce efecte, în principiu, doar între părțile contractante". Așa fiind, noul Cod civil nu a mai reglementat într-un articol separat principiul relativității efectelor contractului (așa cum a procedat Cod civil de la 1864 prin art. 973). V.2.1. Principiul forței obligatorii a actului juridic civil Principiul forței obligatorii a actului juridic civil, își are fundamentul pe de o parte în imperativul moral al
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Și actele juridice civile unilaterale pot fi revocabile. Testamentul, de exemplu, este esențialmente revocabil (art. 922 din Codul civil de la 1864290) sau oferta de a contracta poate fi retractată, câtă vreme nu a ajuns la destinatar. V.2.3. Principiul relativității efectelor actului juridic civil Principiul relativității efectelor actului juridic civil este consacrat prin art. 973 din Codul civil de la 1864 potrivit căruia "convențiile nu au efect decât între părțile contractante". Din redactarea acestui articol rezultă că toate celelalte persoane care
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fi revocabile. Testamentul, de exemplu, este esențialmente revocabil (art. 922 din Codul civil de la 1864290) sau oferta de a contracta poate fi retractată, câtă vreme nu a ajuns la destinatar. V.2.3. Principiul relativității efectelor actului juridic civil Principiul relativității efectelor actului juridic civil este consacrat prin art. 973 din Codul civil de la 1864 potrivit căruia "convențiile nu au efect decât între părțile contractante". Din redactarea acestui articol rezultă că toate celelalte persoane care nu au luat parte la încheierea
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
lor, fiind asimilați părților. Și succesorii cu titlu particular, în măsura și condițiile arătate, iau locul părții actului juridic, dobândirea calității de avânzi-cauză făcându-se fără voia lor. Iar creditorii chirografari nu reprezintă nici ei o excepție reală de la principiul relativității, întrucât actul încheiat de debitor nu dă naștere la drepturi și obligații pentru creditor, iar dacă debitorul a încheiat cu terțul un act fraudulos, dreptul creditorului de a ataca acel act izvorăște din lege și nu din actul debitorului. În
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
terțul un act fraudulos, dreptul creditorului de a ataca acel act izvorăște din lege și nu din actul debitorului. În doctrina juridică s-a pus, de asemenea, problema dacă promisiunea faptei altuia, simulația sau reprezentarea, sunt excepții reale de la principiul relativității sau numai aparențe juridice. Cât privește promisiunea faptei altuia 292, excepția este numai aparentă întrucât "ceea ce se promite este propria faptă a promitentului că va determina pe cineva să adere la un act"293. Nici simulația 294 nu reprezintă o
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Cât privește promisiunea faptei altuia 292, excepția este numai aparentă întrucât "ceea ce se promite este propria faptă a promitentului că va determina pe cineva să adere la un act"293. Nici simulația 294 nu reprezintă o veritabilă excepție de la principiul relativității, întrucât dreptul terțului de a invoca actul public, ori dreptul de a opta între actul public și cel secret, izvorăște din lege și nu din convenția părților creatoare de simulație. În lumina reglementărilor noului Cod civil, opozabilitatea efectelor actului secret
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]