1,588 matches
-
p. 157). Un loc aparte este cel dedicat „drumurilor duhovnicești în Moldova”, impresii de la vizitarea mai multor mănăstiri din Nordul Moldovei, la sfârșitul anilor 1980. Pelerinul Român al diaconului Gh. Băbuț mi s-a părut a fi ilustrativ pentru înțelegerea religiozității populare de la sfârșitul anilor 1980, începutul anilor 1990, atunci când termenul și conceptul de „pelerin” încă nu era influențat de practica așteptării în lungi rânduri (cozi). În apropiere se află un cort aparținând măicuțelor de la celebra mănăstire Paltin Petru-Vodă, așezământ monahal
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aceste bunuri sunt în raport direct cu viața cotidiană, mundană : viață lungă, noroc, bogăție etc. În „bunurile de salvare a sufletului (mântuire)” se poate surprinde diferența weberiană dintre religia „masselor” și „virtuoșii” religiei, cei care practică două forme diferite de religiozitate, în accepțiunea dată de savantul german, fac parte din „masse”, cei care nu au „ureche muzicală” pentru lucrurile religioase, indiferent de poziția lor în ierarhia socială. Bunurile acestea, zise „de mântuire”, constituie un important exemplu al metodei euristice de explorare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dincolo de miile de mașini venite din toate colțurile țării, de oamenii care petrec o noapte sau mai multe înveliți în pături, în autocare „obosite” de atâtea drumuri în Italia și Spania ? În fond, trebuie să ne punem întrebări nu asupra religiozității și a practicilor sociale legate de pelerinaje, ci mai degrabă cu privire la valența de cod simbolic a sacrului, care a dus la o revenire în forță a religiei în spațiul public. * Pelerinii de la Prislop vor să experimenteze „altfel” contactul cu sacrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și oamenii de aici, cum să se distreze și ei săracii ? Pelerinajul de aici nu ne ridică probleme deosebite, este liniște.” După ce aducem în discuție criza, greutățile vieții, salariile mici, cei doi se arată foarte sceptici cu privire la forma aceasta de religiozitate, îmi amintesc de jandarmii de la Iași, sunt la fel de sceptici față de forma aceasta de religiozitate : „Domnule, eu chiar nu înțeleg uneori de ce vine lumea aici ! Sunt și eu credincios ortodox, să nu credeți altceva, dar toate ploconelile, pupăturile astea de moaște
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu ne ridică probleme deosebite, este liniște.” După ce aducem în discuție criza, greutățile vieții, salariile mici, cei doi se arată foarte sceptici cu privire la forma aceasta de religiozitate, îmi amintesc de jandarmii de la Iași, sunt la fel de sceptici față de forma aceasta de religiozitate : „Domnule, eu chiar nu înțeleg uneori de ce vine lumea aici ! Sunt și eu credincios ortodox, să nu credeți altceva, dar toate ploconelile, pupăturile astea de moaște... hai să fim serioși ! Unde-i credința aici, îmi spuneți și mie, mă lămuriți
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în astfel de momente, cu mari mulțimi de oameni adunați într-un loc bine delimitat, predicile înalților ierarhi nu caută să însuflețească, să „energizeze” mulțimea, ci, din contră, parcă ar dori să o calmeze, să-i domolească eventualele porniri de religiozitate mai ardentă și implicată. Mă întreb dacă ierarhii fac conștient acest lucru sau mai degrabă este o formă de „prudență” istorică a Ortodoxiei ? Mă apropii iarăși de rândul de așteptare și încerc să fotografiez o pelerină „sincretică”, nu prea știu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Vor să nu aibă de-a face cu persoane pe care le cred labile psihic ? Sau pur și simplu știu și simt instinctiv faptul că acești „vagabonzi mistici” reprezintă la rândul lor o formă de expresie și vitalitate a unei religiozități populare tolerată tacit de Ortodoxie de-a lungul veacurilor ? Iași, octombrie 11 octombrie 2011 Mirosul de busuioc al pelerinajului. Povestea unui eșec : chestionare în rândul de așteptare. Noi tendințe editoriale pe piața cărții ortodoxe. Târgul de „miere și dulceață”. Pelerinajul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
săraci de aici”, la care ea dă aprobator din cap, soarbe ușor din bere și întărește, „da, da, oamenii săraci din rând”, după care mai adaugă și „cred că vin aici din credință. Dar este păcat că tipul acesta de religiozitate nu se vede și mai târziu în caracterul lor, în respectul arătat spațiului public. Le flutură crucile și icoanele pe parbrize, dar sar la bătaie cu bâta în trafic”. Puțin mai târziu, pe trotuarul aceluiași club, un moment insolit. Patru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
manifesta bucuria religioasă. Ce-i atrage de fapt atât de mult aici ? Dorința aceasta a lor de a primi imediat „ajutor” de la „Sfântul”, fără prea mari implicații morale și spirituale ? Stigmatizați în societate, rromii sunt acum liberi să-și exprime religiozitatea lor caldă, epidermică, fiind cel mai bun reflex al acțiunii reale a pelerinajului, oricărui pelerinaj din lumea aceasta, asupra oamenilor : independență în actul religios și coeziune de grup, dublată de coeziune familială, ceea ce îi ajută să reziste la ploaie, frig
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
arme de foc și nu niște biete aparate foto), este următoarea : de ce, după dezastrul industrial și existențial din 1990, oamenii aceștia, în cea mai mare parte orășeni, locuind în zone neatinse de criză, nu au îmbrățișat forme mai „soft” de religiozitate urbană și au ales să vină aici, la Prislop : dormitul înghesuit în microbuze, mâncatul pe genunchi din pachetele aduse de acasă, toaleta pe pantele dificile din împrejurimi. De ce ? Grupul din care face parte a ajuns la Prislop în jurul orei 3
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de note în mâini sau cu aparatul de fotografiat în jurul gâtului, în căutarea distanței optime, pentru că nu mai există distanță, ci doar descoperirea divinului și sacrului, în egală măsură. Niciodată nu am înțeles mai bine ca acum că de fapt religiozitatea și religia nu trebuie niciodată confundate. O bătrână mică, uscată ca o prună de iarnă, apărută de niciunde, mă roagă să o țin de mână să nu-și piardă echilibrul. Ceea ce și fac, fără a pune prea multe întrebări. În
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
capătul lumii. „După anul 2000, acuma de curând, catolicii au încercat să fure icoana, chiar când era scoasă din biserică. Noroc cu jandarmii, că și-au dat seama imediat și au fost prinși.” Dincolo de aceste relatări legate mai degrabă de religiozitatea populară, se simte în continuare tensiunea palpabilă dintre ortodocși și greco-catolici, faptul că fiecare încearcă să-și legitimeze întâietatea istorică asupra locului și icoanei. Undeva pe deal, chiar în fața altarului de vară, remarc o construcție aparte, un chioșc deschis de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ale lumii au tendința de a distinge rolul bărbatului și al femeii în cadrul ritualurilor religioase. Unele trăsături ale diferenței de gen sunt comune tuturor culturilor, în timp ce altele sunt localizate temporal și geografic (Davidson, 2002 : 195). Studiile specifice de antropologie dedicate religiozității feminine sunt din ce în ce mai numeroase, dar promovarea intensă a mitului „egalității” și asemănării dintre bărbați și femei a avut și efecte neașteptate, în sensul că s-a trecut adesea sub tăcere faptul că experiențele religioase ale femeilor sunt diferite, la fel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în exterior ca o formă de credulitate, o ardoare stabilă, recuperată ulterior de către instituția ecleziastică. În cele din urmă, tot bărbații din ierarhia Bisericii se pronunță asupra validității afirmațiilor lor care au contribuit la „construcția sfințeniei”. Chestiunile de gen și religiozitate feminină din acest volum sunt abordate într-o manieră originală : nu este vorba de analiza prezenței feminine în ortodoxia din Grecia de astăzi, ci mai degrabă de prezentarea rolului pe care femeile l-au jucat în descoperirea, apoi consacrarea unui
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
premoniții, istorioare naive (extrem de eficiente când vine vorba de „fabricarea sfințeniei”, pas cu pas), femeile, de fapt, manipulează puterea și instituțiile masculine din domeniul religios, sub aparența supunerii și a „credulității” menționate anterior. Se deschide astfel o interesantă viziune între religiozitate și diferite forme de marginalitate socială (Rey, 2008). Dominanta feminină a participării la pelerinaje este verificată într-o anchetă cantitativă dedicată motivațiilor implicării religioase în pelerinajul de la Iași, anchetă derulată în cadrul Facultății de Sociologie a Universității din Iași, în care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru abordările de gen, noțiunea de sacru apare ca fiind esențială. Contactul cu sacrul este principalul scop al pelerinajului. Căutarea lui este cea care definește comportamentul pelerinului de sex feminin, adesea fără constrângeri externe evidente, ci prin autoimpunere. „Haram” și religiozitate rromă Prezența rromă în cadrul marilor pelerinaje, mai ales cel ocazionat de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași (14 octombrie), se face imediat remarcată, din mai multe motive. Rromii sunt prezenți în grupuri compacte, familii întregi, toate vârstele fiind reprezentate, de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu experiență care remarcaseră fenomenul de-a lungul anilor și cu organizatori de pelerinaje. Nu am găsit o opinie oficială a Bisericii cu privire la practica ofrandei în covoare. Bănuiesc că ea a fost și este acceptată tacit ca făcând parte din cadrul „religiozității populare” asociate pelerinajului. Am aflat următoarele : aducerea de covoare la Iași (pentru a ne limita doar la locul unde practica este cea mai răspândită) are o lungă tradiție, dar nimeni nu a putut preciza cu exactitate originea ei. Până la jumătatea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care trebuie adoptată în studiul unor astfel de practici sincretice. În prefața volumului Gypsy Demons and Divinities. The Magic and Religion of the Gypsy, scris de Elwood B. Trigg în anii 1970 (unul dintre puținele volume, dacă nu singurul, dedicate religiozității rrome), Evans Pritchard scoate în evidență dificultatea adoptării unei metode precise, exacte de studiu a religiei țiganilor. După ce spune că „țiganii au fost puternic influențați în peregrinările lor de hinduși, musulmani, creștini, plus elemente păgâne, cum ar fi credința în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acest caz, exact „acolo unde mozaicul de date disparate și notițe etnologice te obligă la inventivitate, ca cercetător” (Evans- Pritchard, 1973 : 11). Am ales așadar să urmărim două piste pentru elucidarea acestui veritabil „mister” al pelerinajului. Prima este legată de religiozitatea rromă și de modul în care unul dintre conceptele de bază ale religiei islamice, și anume HARAM-ul, ar fi putut fi adaptat de o manieră sincretică. Cea de a doua pistă de reflecție și cercetare a fost cea lingvistică
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
problemele spirituale ale comunității pe care o reprezintă. Ba mai mult, am avut sentimentul difuz că am intrat pe un domeniu „rezervat” doar membrilor comunității, în care și un efort sincer de cercetare științifică este privit cu suspiciune și neîncredere. Religiozitatea rromă. Cum și ce cred Toate sursele pe care le-am putut consulta în legătură cu religiozitatea rromă, cu sistemul lor de credințe și cu practicile religioase scot în evidență două trăsături principale. Prima dintre ele este dificultatea de a separa practicile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că am intrat pe un domeniu „rezervat” doar membrilor comunității, în care și un efort sincer de cercetare științifică este privit cu suspiciune și neîncredere. Religiozitatea rromă. Cum și ce cred Toate sursele pe care le-am putut consulta în legătură cu religiozitatea rromă, cu sistemul lor de credințe și cu practicile religioase scot în evidență două trăsături principale. Prima dintre ele este dificultatea de a separa practicile propriu-zise „religioase” de cele „magice”, deoarece întreaga lor lume spirituală este influențată atât de „religie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au pus pe gânduri, făcându-mă să mă întreb câte dintre considerațiile de acolo sunt valabile în spațiul ortodox. Cu atât mai mult cu cât, la o primă vedere, ortodoxia întreagă le apare observatorilor externi ca fiind o formă de religiozitate „populară”, impregnată de elemente magice și folclor. Iar pelerinajul, un agregat de oameni foarte diferiți ca vârstă, clasă socială, preocupări, adaugă un plus de dificultate interpretării. Mulțimea caută în ea însăși noi și noi forme de a intra în contact
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ales pe alegere personală și pe relații directe, „personalizate”, spune Michel Meslin, între om și divinitate. O relație rentabilă pentru credincios, deoarece ea procură o satisfacere mai rapidă a unor nevoi spirituale curente : sănătate, vindecări, reușite profesionale etc. Iată de ce religiozitatea populară are tendința de a se concentra mai ales în universul domestic și în cotidianul existenței, aducând religia într-o realitate accesibilă, dublată de un sentiment palpabil de „imanență a divinului”, mult mai acut decât cel resimțit în cadrul religiilor „oficiale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
universul domestic și în cotidianul existenței, aducând religia într-o realitate accesibilă, dublată de un sentiment palpabil de „imanență a divinului”, mult mai acut decât cel resimțit în cadrul religiilor „oficiale”. Tocmai prin acest efort de simplificare a apropierii de divin, religiozitatea populară a accentuat, până la limite extreme, reprezentarea antropomorfică a sacrului (ca mică paranteză, am fost marcat de epitaful cu imaginea brodată a Sfântului Dimitrie cel Nou, adăugată relativ recent peste moaștele sfântului, o accentuare voită a reprezentării umane a acestuia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de emotivitate specific umane. „Relicva, ca obiect, este sacră doar pentru cel care o consideră sacră ca atare”, afirmă Michel Meslin, indiferent de forma pe care o înfățișează la exterior. Iată de ce, mai adaugă el, rolul cercetătorului care atinge problematica religiozității populare nu este acela de a se da peste cap pentru a demonstra acest adevăr de bază. Religiile populare au deci o triplă dimensiune : antiintelectuale și ostile față de obiectivitatea sistematică, afectivitate și pragmatism. Studiul religiei populare este antropologie, afirmă răspicat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]