1,383 matches
-
sistem filosofic, integrându-se mai curând categoriei gânditorilor „cu intuiții geniale și cu darul creației verbale cuceritoare”, cum au fost Pascal, Nietzsche, Kierkegaard ș.a. Două cărți publicate de Ș. după 1989 aparțin genului memorialistic. În O viață-n bucăți (1992), rememorare autobiografică, dar și evocare a unor ambianțe, peisaje, climate de epocă, fiecare reconstituire e însoțită de reflecții, comentarii, digresiuni, discursul având particularitățile unui eseu saturat de intelectualitate. Apar nu doar notații (inevitabil) politice, dar și confesiuni, instructive note de lectură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
am și uitat, definitiv. Am fost prieten bun cu Dan, pînă cînd a plecat din țară: era un actor bun și un prieten adevărat. Am aflat, de la Gala UNITER, c-a murit acum trei-patru ani. Păcat! Mai toți eroii acestor rememorări stau acum la masa umbrelor... Premiere, festivaluri, glume proaste, compromisuri... 1976. Sînt invitat la Sibiu, să văd o premieră cu o piesă contemporană românească, scrisă de Eugen Onu. După spectacol, o masă dată de autor, în teatru. Cîteva alocuțiuni festive
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
-se, locuitori ai unui tărâm ce adesea se confundă cu acela al basmului, se desprind „chipuri” insolite, precum harabagiul Cărășel, Ivan Muscalul, Șmil Meremurate, cel urmărit de un destin tragicomic, jupânul Toiba sau Caleb Șoil. Li se alătură, într-o rememorare plină de căldură, de sensibilitate, cu atenție pentru ceea ce au particular, personaje ale unui involuntar bildungsroman, părinții lui G., profesorii și colegii de la școlile din Cernăuți sau prietenii întâlniți la Viena (Constantin Flondor, Ilarion Munteanu) și la Iași (Mihai Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
două Paști în cursul aceluiași an, lucru neîngăduit de Așezămintele apostolești"12. Mircea Vulcănescu operează o mică distincție între semnificația ontologică a Paștilor liturgic, al "săvârșirii și împlinirii jertfei" care se oficiază în orice zi și cealaltă semnificație, cea a rememorării și sărbătoririi care are loc o dată pe an. Primul Paști euharistic, "e un fapt real, dar tainic, petrecut în timp, dar neatârnat de vremuri, pe care le măsoară, umplând cu plinătatea lui, ca un izvor vecinic de Har, timpul dintre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
aceluiași criteriu de stăpânire a materialului (de exemplu o reproduce completă corectă sau două reproduceri consecutive corecte). În cazul că impresiile nu s-au șters, ceea ce este obișnuit cazul, adică reținerea este prezentă deși reproducerea nu s-a putut efectua, rememorarea se va face cu economie de timp și încercări. Economia este reprezentată de diferența dintre timpul original de învățare și timpul de reînvățare, sau dintre numărul de încercări (repetiții) necesare la învățarea originală și la reînvățare până la realizarea criteriului. Cota
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
este îndeosebi influența lui Marcel Proust asupra strategiilor narative utilizate și a lui Th. Mann în ceea ce privește predilecția pentru tehnica palimpsestului și pentru substratul livresc. Autorul imaginează personaje care se rețin, plasate într-un univers ce se reconstituie în permanență prin rememorare. SCRIERI: Condiția romanului, Cluj, 1971; Căile eseului, Timișoara, 1976; Proust, azi, Timișoara, 1979; Echinox de toamnă, Timișoara, 1981; Pomul cunoașterii, Timișoara, 1983; Calea amintirilor, Timișoara, 1986; Compediu de literatură universală și comparată, vol. I.: Antichitatea și Evul Mediu, Timișoara, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
am vrea să nu fie așa, trecuturile nu mor în noi, ci mor cu noi, făcându-ne prizonieri nevolnici ai propriilor erori. De la parodie la bătaie de joc, de la nostalgie la refuzul de a recunoaște, fie ne zbatem în mocirla rememorărilor vindicative, fie mărșăluim intransigenți și surzi pe ritmurile acuzelor solitare. Fiind liberi, nu mai suntem solidari. Nici măcar față de necesitatea organică de a extirpa răul comun. O amnezie malignă ne moleșește luciditatea. Nu mai punem întrebări, nu mai căutăm răspunsuri. Ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
amor nenorocit. Fanfara răsună peste grădină și peste oraș. Cîntece vechi, flori, amanți atît de tineri... mă cheamă cu mulți ani în urmă... Iubiri pe care le-am uitat mă ridică să plec pe străzi adormite... O, pasiuni amoroase...” Cînd rememorările deveneau dureroase, „crize”, plimbările continuau, solitar și pe străzi periferice sau, mai departe, pe cîmpurile de dincolo de marginile orașului. Grădinile de vară într-un paragraf sintetic despre petrecerile băcăuanilor, referindu-mă la locurile lor preferate, am citat fugitiv, printre altele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-mi spulbere iar carnea de pe suflet/ vegheat de tatăl meu noaptea/ mama mea ziua" (dragoste). O altă temă frecventă în cărțile lui Marius Chelaru este imersiunea într-un trecut învestit cu atribute soteriologice. Eul liric nu își refuză niciodată voluptatea rememorării și a recompunerii unor figuri hieratice (mama, tatăl, bunicul, mamaia, Cavalerul Trac), înțelese ca noduri iconice ale unei pânze menite a păstra inefabilul, esența universului: "sufletul meu și cu mine am stat cale de-o noapte/ alături de timp/ privind prin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sătească (nu contează dacă e vorba de ceva mai mult sau mai puțin îndepărtat), față de amintirea mereu vie a satului originar. În definiția mitică a Vîrstei de aur se întîmplă rar să nu fie luate în considerație rolul amintirii, experiența rememorării. Această confundare a unei duble nostalgii, aceea a trecutului individual și aceea a timpului revolut al istoriei, a fost denunțată la sfîrșitul veacului al XVI-lea, cu bun-simț și în termeni duri și la obiect, de Jean Bodin. "Este o
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mai cu seamă, Studiu osteologic asupra unui schelet de cal dintr-un mormânt avar din Transilvania. Prima „expune” o aniversare în timpul căreia se mănâncă niște „clătite cu urdă și mărar” și denunță, prin tânărul Adrian Ionescu (în final și prin rememorări ale tatălui său), degenerarea politico-morală a unui șef de șantier și a tuturor „revoluționarilor sătui”, prin care au luat naștere „aristocrația proletară” și „ciocoismul socialist”. Personajul din Hoțul de vulturi e un Prometeu caricatural: director al șantierului unei hidrocentrale, exaltat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
organismului au fost mai mult decât benefice, chiar dacă noi nu le-am conștientizat direct, la momentul respectiv. Însă, vă propunem o primă întrebare: „ați alergat vreodată prin/în apă?”. Probabil că răspunsurile vor fi, în majoritate, afirmative, fiind argumentate de rememorarea anumitor momente din viața fiecăruia când a încercat fie să alerge pe malul mării, cu nivelul apei nedepășind glezna sau maxim jumătatea gambei, fie prin apa râului unde s-a scăldat. Apare inevitabil o a doua întrebare: „ați alergat vreodată
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
apa râului unde s-a scăldat. Apare inevitabil o a doua întrebare: „ați alergat vreodată prin/în apă, având corpul aproape în întregime scufundat?”. Răspunsurile vor fi, în opinia noastră, în majoritate tot afirmative, având la bază argumente date de rememorarea anumitor momente din viața fiecăruia când a încercat fie să-și mențină echilibrul în apa mării sau a unui bazin prin mișcări alternative ale membrelor inferioare și superioare, fie să se imite alergarea în apă, dar din poziție de sprijin
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
consacrată la 24 noiembrie poate simboliza, în felul ei, închiderea unei tragice paranteze în istoria acestui neam românesc, din care N. Iorga a făcut nu numai titlul unui semnificativ periodic, dar și o temă inepuizabilă de investigație. Ea invită la rememorare, meditație, angajament civic. Ne întoarcem, prin N. Iorga, la valorile tradiționale, cu nădejdea că "ceasul cel greu" pomenit în ruga de pe troiță a trecut pentru noi, că un timp al speranței luminate de încredere în valorile perene se deschide acum
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
inclusiv cu propriile prostii. Este însă uitarea un răspuns adecvat? Ce valoare poate avea un lucru dacă nu rămâne în memorie? A învăța din suferință (Pathimata, mathimata, spuneau cei vechi) e o regulă de conduită ce trebuie să îndemne la rememorarea continuă. Arheologia memoriei este o trebuință de echilibru la orice nivel, pentru individ ca și pentru o națiune. Căci nu există identitate, nici creștere spirituală fără memorie. Cu atât mai mult, fără ea, nu poate fi resurecție. Evocând o legendă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
asta nu se întâmplă: cititorii frecvenți sunt cei care cedează cel mai ușor tendinței de asimilare, după cum arată următorul experiment: Psihologii Valerie Lefloch și Isabelle Regnier au distribuit unui număr de 411 voluntari chestionare în care prima parte consta în rememorarea afacerii Elf în care ministrul Afacerilor Externe Roland Dumas a fost anchetat în 1998 pentru abuz în bunurile sociale, acuzații la care s-a renunțat în 2003. În acest timp, presa a tratat pe larg și durabil acest scandal în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dacă nu le-ar fi fost provocate emoțiile negative. Apoi le-a injectat o moleculă numită noradrenalină și a constatat că memorează cușca la fel de bine ca în prezența unei puternice emoții negative. Prin urmare, noradrenalina este cea care acționează mecanismul rememorării atunci când trăim mai mult. Cum face asta? Ea strânge conexiunile între neuroni într-o zonă a creierului care joacă un rol-cheie în memorare. H. Hu a observat la microscop cum neuronii formează rețele de memorare mai eficiente și mai active
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și îl descria în scrierile sale? Pentru Benjamin, orașul este "suprarealist" și înșelător prin aspectele sale multiple. Potrivit opiniei lui Graeme Gillock, la Benjamin spațiile citadine "explorează relația dintre arhitectură și acțiune, experiență și identitate, metropolă și mit, distrugere și rememorare", pe baza a șase parametri pe care i-a stabilit el însuși: fizionomic, fenomenologic, mitic, istoric, politic și textual 243. Pentru Benjamin, orașul este un spațiu de explorat. Din perspectiva fizionomistului, orașul poate ascunde orori în spatele frumuseții sau poate îngropa
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la Câmpulung, dea lungul traseului străbătut de regimentul XX în campania din Transilvania - defileul Oltului, Cohalm, Săsăuș, Bărcuț -, iar în final, la București), timp determinat istoric (anul 1916). Specifice romanului de analiză psihologică sunt însă și reperele spațiotemporale mentale. Astfel, rememorarea poveștii de iu bire de către Ștefan proiectează amintirile întro durată interioară, întrun spațiu psihic. Acest cronotop stratificat devine decor pentru cele două fire epice care alcătuiesc subiectul romanului. Prima serie de evenimente cristalizează romanul de dragoste. Student la Filozofie, Ștefan
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conflictele interioare și exterioare sunt puternice (conflict psihologic, erotic, conflict de interese, de principii și valori existențiale). Spațiul și timpul diegetic asociază repere obiective (spații reale, determinate geografic și un timp istoric obiectiv: anul 1916) și repere spațiotemporale mentale. Astfel, rememorarea poveștii de iubire de către Ștefan proiectează amintirile întro durată interioară, întrun spațiu psihic. Proiecția subiectivă în text a personajului narator este accentuată prin tehnica memoriei involuntare și prin formulele narative moderne: „romanul în roman“ (Cartea întâia, urmărind principalul fir epic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și a două personaje: protagonistul și iubita sa, Ann. În al doilea rând, utilizarea narațiunii poate fi evidențiată prin seria de evenimente înlănțuite logic - descoperirea întâmplătoare a fotografiei lui Ann, expusă întro vitrină, dilemele interi oare, bucuria „revederii“, revenirile zilnice, rememorarea unor întâlniri etc. -, ca și prin frecvența verbelor la imperfect și perfectul simplu, timpuri prin excelență narative. Fragmen tul reliefează și existența unui conflict interior, psihologic, generat de neîncrederea și suspiciunile îndrăgostitului. 9. Întreaga secvență urmărește „seismele“ sufletești ale protagonistului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin relatarea unor fapte și situații aparent banale, care intră însă, pe nesimțite, sub semnul stranietății: „ritualul“ evadării din oraș, în refugiul tainic străjuit de zidul vechi și de salcâmul cu umbră binefăcătoare, întâlnirea personajului narator cu vânzătorul de înghețată, rememorarea unor întâlniri asemănătoare în anii de liceu. O altă caracteristică a genului epic este prezența instanțelor narative. În fragmentul citat, se evidențiază prezența unui narator homodiegetic (acesta fiind emițătorul seriei de evenimente care alcătuiesc subiec tul operei epice) și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
înapoi, iar sensul vieții este echivalat cu o pierdere sau cu un vid al trupului și al minții. Ajuns până în pragul nebuniei, se socotește el însuși un anormal sau un monstru într-o societate „normală”, constituită de fapt din universul rememorărilor, al comemorărilor și al reabilitărilor. Puținul uman conservat în această entitate cyborgică se vede muzeificat sau fosilizat și este refractar speculațiilor viitorului, proiectărilor și accelerărilor petrecute în spațiul virtual. E vorba de percepția de sine a „mutantului” (de fapt o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fizice a fostelor puteri. Aceste momente au alternat cu altele în care angajarea artistului a fost eliberatoare, de natură a zdruncina conținuturile de tip totalitar. Necesitatea științifică a expunerii și analizei obiective a fenomenului constituirii și dezvoltării patrimoniului muzeal determină rememorarea unor momente sumbre ale istoriei sociale a muzeelor, momente în care forța economică, cea a armelor, a cuceririlor teritoriale, dictatul politic, aveau să conducă la o spoliere a patrimoniului celor învinși. Aceste momente identifică arta ca formă de propagandă a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
epoci a vieții mele [...] încetul cu încetul [muzeul] a căpătat un caracter etnografic care l-a șters pe cel social"61. Manifestările ocazionate cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Muzeului Satului au găzduit ample expoziții, prilej de rememorare a celor înfăptuite în mai 1936 de D. Gusti și Școala sa. Astăzi, spiritul lui Gusti este prezent prin muzeu și prin activitățile acestuia ca: o modalitate reușită de inserție a socialului în mediul citadin; un dialog cu elementele de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]