KorAP: Find »[drukola/base=represiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...146 >

3,646 matches

Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

juridice existente sau care urmau a fi emise. Este știut faptul că ședințele mai mult sau mai puțin secrete urmate de circulare confidențiale și ordine secrete către cei din subordine caracterizau modul de lucru al partidului și al organelor de represiune până În 1952-1953, dar emiterea unor acte normative, rămase nepublicate, precum și transmiterea unor ordine secrete care completau, iar unele chiar contraveneau respectivelor norme etc. au continuat 52. și totuși, s-a mai Întâmplat ceva În legătură cu situația internărilor din anul 1952 și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În locul acestuia „un articol bătăios/țeapăn” În presă, În care „să demascăm politica lui Truman și trumanilor de a se amesteca În treburile interneă”54. Pentru moment, s-a Întețit campania propagandistică Împotriva imperialismului și s-a continuat campania de represiune Împotriva poporului român. În vara anului 1952, când valurile de arestări ating cote asemănătoare celor din anii 1948-1949, era emisă o altă HCM, nr. 1554/22 august 1952, referitoare la internările În colonii de muncă, având prevederi suplimentare față de Decretul

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
pe ultimii, majoritatea au fost opozanții celei de-a doua mari campanii de colectivizare 59. În 25 iulie 1958, Gheorghe Gheorghiu-Dej, În condițiile plecării trupelor sovietice din România, anunța de fapt trecerea la cea de-a doua etapă de dură represiune: Succesele istorice obținute de poporul nostru pe toate tărâmurile vieții sociale - În economie, cultură, viață de stat - demonstrează Întregii lumi că regimul nostru de democrație populară este un regim care-și soarbe puterea din lupta și munca plină de avânt

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
epoca totalitarismului comunist, Libertatea, Brăila, 2000. Buzatu, Gheorghe, Chirițoiu, Mircea, Agresiunea comunismului În România. Documente din arhivele secrete: 1944-1989, 2 vol., Paideia, București, 1998. Caraza, Grigore, Aiud Însângerat, Vremea XXI, București, 2001. Cătănuș, Dan, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii În România. Represiunea, vol. I, 1949-1953, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004. Cârja, Ion, Canalul morții, Cartea Românească, București, 1993. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ediția a II-a revăzută și

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Univers Enciclopedic, București, 1997. Coposu, Corneliu, Dialoguri cu Vartan Arachelian, Anastasia, București, 1992. Cosmineanu, Clara, „Trupele de Securitate În 1968. Organizare, structură și zone de responsabilitate”, În Totalitarism și rezistență, teroare și represiune În România comunistă (pp. 92-100), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, București, 2001. Courtois, Stéphane, Werth, Nicolas, Panné, Jean-Louis, Paczkowski, Andrzej, Bartosek, Karel, Margolin, Jean-Louis, Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune, cu colaborarea lui Rémi Kauffer, Pierre Rigoulot, Pascal

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de responsabilitate”, În Totalitarism și rezistență, teroare și represiune În România comunistă (pp. 92-100), Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, București, 2001. Courtois, Stéphane, Werth, Nicolas, Panné, Jean-Louis, Paczkowski, Andrzej, Bartosek, Karel, Margolin, Jean-Louis, Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune, cu colaborarea lui Rémi Kauffer, Pierre Rigoulot, Pascal Fontaine, Yves Santamaria și Sylvain Boulouque, Humanitas, Fundația Academia Civică, București, 1998; volumul conține și o Addenda, alcătuită sub egida Fundației Academia Civică, autori: Romulus Rusan, Gheorghe Onișoru, Dennis Deletant, Marius Oprea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
regimul comunist, traducere de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București, 1997. Deletant, Dennis, Teroarea comunistă În România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965, traducere de Lucian Leuștean, cu o prefață a autorului, Polirom, Iași, 2001. Denize, Eugen, „Partidul și politica de represiune. ședința Biroului Politic al CC al PMR din 19 noiembrie 1952”, Memoria, nr. 46/2004, pp. 28-42. Dima, Nicholas, Călătorie spre libertate. Întâlnire cu destinul, traducere de Constantin Sfeatcu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Dobeș, Andrea, Ciupea, Ioan, „Decapitarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Michalon, Paris, 1996. Ionițoiu, Cicerone, Victimele terorii comuniste, arestați, torturați, Întemnițați, uciși, Dicționar A-B, C, D-E, F-G, H-L, M, lucrare revizuită de Florin ștefănescu, Mihaela Andreiovici, Mașina de Scris, București, 2000-2004. Jela, Doina, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Humanitas, București, 2001. Lefa, Aristide, Fericiți cei ce plâng, Eminescu, București, 1998. Levy, Robert, Gloria și decăderea Anei Pauker, traducere de Cristina Pupeza și Ioana Gagea, Polirom, Iași, 2002. Lupu, Marius, Nicoară, Cornel, Onișoru, Gheorghe, Cu unanimitate de voturi

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Style, București, 1996. Mărgineanu, Nicolae, Mărturii asupra unui veac zbuciumat, prefață de Mircea Miclea, ediție Îngrijită de Daniela Mărgineanu-Țăranu, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002. Mihadaș, Teohar, Pe muntele Ebal, Clusium, Cluj-Napoca, 1990. Mihalache, Andi, „1944-1947: PCR, Între teroare și represiune”, În Analele Sighet, 5, 1997, pp. 415-429. Muntean, Ioan, La pas prin „reeducările” de la Pitești, Gherla și Aiud sau „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”, Majadahonda, București, 1997. Oprea, Marius, „Nașterea Securității”, În Analele Sighet, 6, Anul 1948 - instituționalizarea comunismului

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
83/1949”, AT, nr. 1/1993, pp. 133-145. șandru, Dumitru, „Metamorfozele gulagului românesc. Centrele de internare: 1944-1945”, AT, nr. 1-2/1994, pp. 7-21. șandru, Dumitru „Deținuții politici de la Gherla În 1947”, AIIC, XXXIV, p. 271. șandru, Dumitru, Onișoru, Gheorghe, „Începuturile represiunii În România”, I-II, AT, 19-20, 21/1998. șișcanu, Ion, „Instaurarea regimului sovietic În Basarabia”, În 6 martie 1945 (pp. 190-198), Editura Enciclopedică, București, 1995. Timaru, Mihai, Memorial din Cotul Carpațiloră, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2005. Tismăneanu, Vladimir

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ale mișcĂrii de rezistenȚĂ armată anticomunistă" O analiză din perspectivă morfologică a acestor grupuri anticomuniste poate pune În evidență următoarele aspecte: modul de agregare, structura conducerii grupurilor, componența lor, obiectivele specifice, strategii de acțiune, zone de operații și formele de represiune direcționate asupra acestor grupuri. Agregarea grupurilor s-a făcut pe baza convingerilor anticomuniste ale membrilor, În condițiile În care aceștia erau urmăriți, persecutați sau pasibili de a fi arestați, mai ales după 1947, o dată cu desființarea partidelor istorice PNȚ și PNL

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
comunica existența mișcărilor de rezistență anticomunistă și de a stabili legături cu lumea occidentală În cazul insurecțiilor naționale declanșate de războiul dintre Occident și URSS, acțiuni logistice pentru aprovizionarea cu arme și alimente a grupurilor de partizani 40. Formele de represiune a mișcării de rezistență anticomunistă au fost variate. În primul rând s-au operat arestări În rețelele de sprijin logistic și s-au exercitat persecuții asupra membrilor familiilor de partizani. O tactică foarte des Întâlnită a fost infiltrarea de informatori

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
au exercitat persecuții asupra membrilor familiilor de partizani. O tactică foarte des Întâlnită a fost infiltrarea de informatori militari sau civili În rândul grupurilor de partizani sau recrutarea unor informatori din rândul membrilor de familie. Forma cea mai acută de represiune În percepția opiniei publice au constituit-o execuțiile exemplare de partizani, cadavrele lor fiind expuse În locurile publice din localitățile aferente zonei de acțiune a grupurilor (rezistența din Munții Banatului). Pentru a determina reprimarea cât mai urgentă a grupurilor de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
public Și patrimoniul simbolic al mișcĂrii de rezistenȚĂ anticomunistă" Discursul public asupra mișcării de rezistență anticomunistă din munți privită ca un fenomen ce stă sub marca unui casus belli se dispută Între un nivel emis de autoritățile comuniste, organele de represiune, Securitate, armată și miliție și un altul emis de combatanții anticomuniști. În primul nivel al discursului public se poate inventaria un vocabular exclusiv stigmatizator, diseminat În adjective sau În sintagme În care reverberează atât ura de clasă, cât și tendința

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În care s-a apelat la un vocabular demonizant: „bande”, „bande teroriste”, „reacționari”, „bandiți”, „criminali”, „tâlhari”, „teroriști”, „subversivi”, „fugari Înarmați”, „atac banditesc”, „asasini”. Este un vocabular cu tonalități belicoase ce dorea să Întrețină un tonus războinic În rândul organelor de represiune și o legitimare În opinia publică a „răului” Împotriva căruia trebuia luptat și care trebuia eradicat. Agresivitatea acestui tip de vocabular insinua construcția ideologică a unui maniheism pe care regimul comunist trebuia să-l prelungească și să-l acrediteze sub

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
religiozitate ce se instituționaliza Într-un panteon al luptei și martirajului comuniste. Rapoartele de bilanț Întocmite În 1968 cu prilejul aniversării a 20 de ani de la Înființarea Securității, cu vădite rațiuni să legitimeze abuzurile și crimele comise de organele de represiune, instalează un vocabular articulat nu de cuvinte scurte, eliptice, tăioase, războinice, ci derulat la nivelul unor sintagme elaborate ideologic precum: „lupta cu dușmanul pentru apărarea cuceririlor revoluționare”, „elemente dușmănoase”, „dușmanii patriei”, „dușmanii clasei muncitoare”, „grupuri de rezistență” etc. Substituirea apelativului

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ideologic precum: „lupta cu dușmanul pentru apărarea cuceririlor revoluționare”, „elemente dușmănoase”, „dușmanii patriei”, „dușmanii clasei muncitoare”, „grupuri de rezistență” etc. Substituirea apelativului „bandit” cu „dușman al clasei muncitoare” marchează metamorfoze În discursul public asupra rezistenței anticomuniste emis de organele de represiune, precum și un Înalt grad de ideologizare și de impunere În conștiința publică a unor „victime și jertfe” ce Întrețin o dialectică permanentă a luptei de clasă În propaganda și În discursul oficial comuniste. În ceea ce privește discursul public emis de mișcarea de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și de Securitate, cum a fost revista Pentru Patrie, În care „bandiții” erau subiecte de articole unde nota de thriller se asocia cu cea ideologică, eticist-comunistă, centrată pe acțiunile de anihilare a acestor dușmani și de eroizare a organelor de represiune comunistă 62. Tema rezistenței anticomuniste a populat multe din lucrările literaturii „angajate” ce trata procesul colectivizării la sate și În care opoziția reprezentată de chiaburi era asociată rezistenței, detașamentelor de „bandiți” anticomuniști. Această temă se regăsește În romanele scrise de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Bande, bandiți și eroi. Grupurile de rezistență și Securitatea. 1948-1968, Editura Enciclopedică, București, 2003. *** Rezistența anticomunistă din România. Grupul Teodor șușman. 1948-1958. Mărturii, Institutul de Istorie Orală al Universității „Babeș-Bolyai”, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Dorin Dobrincutc "Dorin Dobrincu" Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962)tc "Colectivizarea agriculturii Și represiunea Împotriva ȚĂrănimii din România (1949‑1962)" Istoria reală a colectivizării agriculturii a fost vreme de decenii În România unul dintre numeroasele subiecte tabu pentru cercetători. Fenomenul este deosebit de complex, diversele

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Editura Enciclopedică, București, 2003. *** Rezistența anticomunistă din România. Grupul Teodor șușman. 1948-1958. Mărturii, Institutul de Istorie Orală al Universității „Babeș-Bolyai”, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Dorin Dobrincutc "Dorin Dobrincu" Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva țărănimii din România (1949-1962)tc "Colectivizarea agriculturii Și represiunea Împotriva ȚĂrănimii din România (1949‑1962)" Istoria reală a colectivizării agriculturii a fost vreme de decenii În România unul dintre numeroasele subiecte tabu pentru cercetători. Fenomenul este deosebit de complex, diversele sale implicații fiind investigate de specialiști din diverse discipline, lucrând

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
unul dintre numeroasele subiecte tabu pentru cercetători. Fenomenul este deosebit de complex, diversele sale implicații fiind investigate de specialiști din diverse discipline, lucrând individual sau În echipe monoori interdisciplinare, rezultatele neîntârziind să apară 1. În acest text ne vom opri asupra represiunii Împotriva țărănimii În anii colectivizării, adică Între 1949 și 1962, folosind mai ales documente ale Securității (poliția politică a regimului comunist), legislație și documente de partid. Comuniștii români și problema agrară În primii ani postbelicitc "Comuniștii români Și problema agrară

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
dovedește și faptul că această mentalitate, și felul de a considera pe bunii gospodari, a pătruns chiar și În rândurile partidului nostru 29. La măsurile cu caracter economic luate Împotriva chiaburilor În special, Împotriva țăranilor În general, s-a adăugat represiunea directă: confiscări de bunuri, violențe diverse, inclusiv deportări 30. Reacție și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii; proporțiile represiuniitc "Reacție Și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii ; proporțiile represiunii" Însuși Gheorghe Gheorghiu-Dej avea să prezinte În octombrie 1961, la Moscova, la Congresul al XXII

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cu caracter economic luate Împotriva chiaburilor În special, Împotriva țăranilor În general, s-a adăugat represiunea directă: confiscări de bunuri, violențe diverse, inclusiv deportări 30. Reacție și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii; proporțiile represiuniitc "Reacție Și contrareacție În timpul colectivizării agriculturii ; proporțiile represiunii" Însuși Gheorghe Gheorghiu-Dej avea să prezinte În octombrie 1961, la Moscova, la Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, o dare de seamă, reluată la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 30 noiembrie - 5 decembrie

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
se fixase „loc de muncă” (mai erau În aceeași situație Încă 1.734 de persoane de diferite profesii)37. 1.643 de țărani avuseseră domiciliu obligatoriu (dintr-un total de 11.526 de persoane care au cunoscut această formă a represiunii), aici nefiind incluse și „comunele speciale” din Bărăgan (vezi infra)38. Dintr-un document nedatat (cel mai probabil de la jumătatea anilor ’50) aflăm că 166 de țărani au avut domiciliu obligatoriu până la cinci ani, unul singur până la șapte ani, iar

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
județul Vlașca (comunele Ciuperceni, Siliștea, Berceni, Tudor Vladimirescu, Cămineasca, dar ulterior și Baciu, Udeni, Cosmești, Blejești, Scurtu, Negreni, Sârbeni, Corbii Mari, Corbii Ciungi, Ghimpați etc.)55. și aceste răscoale au fost Înecate În sânge 56. Satul românesc era supus unei represiuni deosebit de dure, nici o contestare nefiind acceptată de regim. Oarecum surprinzător, la 18 septembrie 1951, În plin stalinism, a apărut Hotărârea CC al PCR În care erau criticate „erorile” din politica agrară a regimului. Se prevedea renunțarea la colectivizarea totală, accentuându

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]