4,361 matches
-
VIAȚA CULTURALĂ A MEHEDINȚIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX ( 2) Mite Măneanu La începutul sec. al XX -lea, viața culturală a orașului Tr Severin beneficiază și de aportul celei de a șaptea arte Cinematograful. Prima reprezentație cinematografică fusese organizată la Tr Severin încă din anul 1897 de un anume V. Tiemen, fiind una dintre primele din țară. 155. Experimental, au fost organizate spectacole cinematografice și în perioada 1900-1908. Ne existând o sală specială se foloseau, iarna
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
spectacolele teatrale organizate înainte de anul 1867 par a fi fost sporadice, pentru că documentul citat mai sus menționează că începând din acel an teatrul ... urmează a fi îmbrățișatu și urbea noastră Severinul, pentru folosulu publicu 23. În privința locului unde aveau loc reprezentațiile teatrale, documentele cercetate sunt destul de confuze : în unele apare expresia de arenă sau local, iar în altele de sală de teatru . Atât arena, scena cât și sala sunt consemnate ca situate în același loc din grădina publică.24. Este interesant
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
în Tr Severin se încearcă acum organizarea unor spectacole de teatru popular. Este posibil ca asemenea spectacole să fi fost încercate și mai înainte de către elevii școlilor din oraș, precum și de diferite societăți culturale sau filantropice. Documentar, însă , cea dintâi reprezentație teatrală școlară este atestată în anul 1889, la Liceul Traian în beneficiul elevilor săraci 39. Lipsită de o instituție teatrală locală, stabilă, desfășurându-se mai ales grație turneelor unor trupe românești sau străine, activitatea teatrală în Severinul ultimelor decenii ale
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
care răspândeau lumina cărții și culturii. Spectacolele de teatru se organizau, de regulă, în sălile de clasă ale școlilor, cu ocazia diferitelor sărbători sau ale serbărilor școlare. Anotimpul preferat era iarna, când în unele sate se organizau de regulă 1-2 reprezentații. Sunt însă sate în care spectacolele teatrale aveau loc sistematic în perioada 1900 -1906. Este cazul satelor Pluta 104, Crăguiești 105, Orevița 106, Bălăcița 107 și altele , unde, spectacolele aveau loc de 3-4 ori pe an. Majoritatea pieselor erau interpretate
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
bucurau de aprecierea sătenilor. Pentru cele organizate înainte de anul 1906, la Boșteni spre exemplu, avem chiar mențiunea că erau urmărite de numeroși locuitori veniți din toată plasa 119. Pentru perioada 1900-1906 avem înregistrate 48 de localități în care se dădeau reprezentații teatrale 120, numărul lor fiind în continuă creștere. Meritul principal în organizarea acestor spectacole, ( susținute, după cum s-a menționat, cu ocazia serbărilor școlare, a șezătorilor culturale sau ședințelor cercurilor culturale 121, în cadrul unor manifestări cultural - artistice complete), este acela
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
frumos a severinenilor. Activitatea teatrală desfășurată pe plan local a cuprins și manifestări de teatru școlar. După 1900 , la fel ca în sate , și în 202 Tr Severin ( în școli și mai ales la Liceul Traian) aveau loc serbări și reprezentații de teatru 130. Astfel, la 21 februarie 1904, sub egida Ateneului român, avea loc șezătoarea a VIII - a, seria IV -a pentru strângerea de fonduri destinate monumentului lui Vasile Alecsandri 131. În program, pe lângă bucățile muzicale figura și un fragment
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
și seducției, al suferinței și bucuriei, redat impecabil într-o poveste scenica vibrantă. „Best of Los Vivancos”, va fi prezentat românilor pe 22 decembrie, la Sala Palatului și va rămâne cu siguranță în sufletele spectatorilor.După o serie amplă de reprezentații sold-out, programate zilnic în Germania și Finlanda, zeii dansului spaniol își vor arăta măiestria dobândită în arta spectacolului spaniol. Flamenco, dans modern, muzică clasică și rock, numere fascinante de acrobație, acompaniate de efecte vizuale moderne. „Best of Los Vivancos” are
„CELE MAI RAPIDE PICIOARE DIN LUME” SE ÎNTREC ÎN PAȘI DE DANS, LA BUCUREȘTI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368316_a_369645]
-
cred ca sufeream de prea mult suflet...” Lucian Blaga Nu am făcut parte din Cenaclul „Flacăra”, dar l-am admirat în secret pe poetul Adrian Păunescu. Fiind elev în Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza, am auzit că va fi o reprezentație artistică în satul unde copilărisem, la Filipeștii-de-Pădure, pe 28 decembrie 1984, cu câteva luni înainte de desființarea cenaclului după un spectacol tot în Prahova, la Ploiești. Compuneam melodii pe versurile unor clasici ai literaturii, iar acum mă prezentăm în fața marelui poet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368473_a_369802]
-
sufeream.Eu cred că sufereamde prea mult suflet...” Lucian BlagaNu am făcut parte din Cenaclul „Flacăra”, dar l-am admirat în secret pe poetul Adrian Păunescu. Fiind elev în Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza, am auzit că va fi o reprezentație artistică în satul unde copilărisem, la Filipeștii-de-Pădure, pe 28 decembrie 1984, cu câteva luni înainte de desființarea cenaclului după un spectacol tot în Prahova, la Ploiești. Compuneam melodii pe versurile unor clasici ai literaturii, iar acum mă prezentăm în fața marelui poet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368473_a_369802]
-
7 / 1958, subiect d. Medalion. - Medalion dedicat poetului Cicerone Theodorescu. Plimbare cu fiica sa, Mihaela, la șosea. Așezat la birou, are în lucru o traducere din Maiakovski. Autorul citește din „Rondelul ghetelor deștepte”, o profesiune de credință. În paralel, o reprezentație de pantomimă ilustrează versurile. Dialog cu fiica sa, încheiat cu sintagma „așteaptă-mă la 49 de ani”. MONUMENT DEDICAT POETULUI MAIAKOVSKI România, 1958, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 33 / 1958, subiect f. De peste hotare. - La Moscova este dezvelit un
ALBERTO CAVALCANTI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367783_a_369112]
-
aceea, între altele, în două localități un fel de stagiuni permanente, în sensul că mergeam acolo cu spectacole în fiecare lună: Călărași (Casa de cultură de acolo poartă acum numele marelui actor, originar din zonă) și Drăgănești-Olt. La una din reprezentațiile din acest din urmă orășel, la care biletele se vindeau până la unul, Seniorul, după ce și-a făcut numărul, a dispărut; am observat asta abia când trebuia să plecăm, pe înnoptate. Până la urmă, prin «mijloace specifice», directorul (ce o mai fi
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
cor pe mii de voci. Nu întâmplător a bătut toate recordurile de audiență: de 14 ani concertele sale de Crăciun (nu mai puțin de 55 până acum!) fac arhiplină Sala Palatului (pe primul loc se situează anul 2008, cu 7 reprezentații succesive!), iar de 5 ani susține concerte acustice sub cupola Circului Globus, de Ziua Femeii (iar reprezentantele sexului frumos îl adoră!). Aureolat cu toate aceste performanțe, pe 7 mai Ștefan Bănică (a renunțat la «Junior» și bine a făcut) a
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
facultate, în 1994, am debutat pe scena Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj Napoca, în spectacolul studențesc „Commedia dell’arte”, regia Sorana Coroamă Stanca. Rolul Rossine mi-a dat posibilitatea să-mi însușesc anumite tehnici legate de plasticitatea mișcării. Cu această reprezentație am participat, în același an, la Festivalul Internațional de Teatru Studențesc de la Casablanca, Maroc. Concomitent, am început și prima colaborare cu televiziunea TVR Cluj, în postura de crainic TV. Însă, marea încercare avea să fie examenul de absolvire, cu spectacolul
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
de Teodor Mazilu, regia Nicolae Scarlat, cu o distribuție de excepție: Ion Dichiseanu, Camelia Zorlescu, Valentin Uritescu, Constantin Cotimanis, Marian Ciripan. Eram o echipă unită și mă simțeam entuziasmată să fiu în preajma lor. Așteptam cu sufletul la gură fiecare nouă reprezentație. Eu jucam o tânără hip-hop, un alt rol drag sufletului meu. Ai pătruns până la miezul succesului, ai răzbătut până departe, ai urcat până la vârful idealului? Ce înseamnă pentru tine temeinicia realizărilor artistice: profunzime, înălțime, cuprindere? Cărei împrejurări datorezi aflarea ta
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
Publicul e-n fața ta și vrea să râdă. De-aia a venit. N-are timp de fandoseli artistice.”! Pe scena de la „Tănase” ai jucat și joci dintru început, până azi, ai fost și ești apreciată. Enumeră, în sumar, câteva reprezentații. La puțin timp după angajarea mea, am fost distribuită în spectacolul „Strănepoții lui Tănase", regia Radu Mardari, alături de colegii mei din generația tânără, urmând apoi alte spectacole, care m-au ajutat să mă îmbogățesc profesional. Repertoriul Teatrului de Revistă cuprinde
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
colegii și publicul... Când am fost primită în echipa Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, am pornit cu mare bucurie, îmi doream să joc oricât și orice, din dorința de a căpăta experiență. Aveam o oarecare nesiguranță scenică la fiecare nouă reprezentație, dat fiind noul gen abordat. Asta în primele zile, apoi când vedeam că se așază lucrurile, mă regăseam și eu. Acum nu mai am temeri, datorită faptului că am căpătat experiență și am învățat că nu contează funcția, pe scenă
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
noi. Pe când la film nu mai poți schimba nimic; ce ai filmat și montat, așa rămâne; La teatru tot ceea ce se întâmplă în spectacol e continuu. O scenă pe care o joci trebuie să-ți iasă bine mereu, la fiecare reprezentație. Filmul e fracturat. Ai un număr „infinit” de duble. O scenă trebuie să-ți iasă bine o singură dată; Teatrul este efemer, un spectacol, oricât de mare succes ar avea la public, nu are forța de a rămâne în conștiința
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
șefi de stat. Începând cu domnia regelui Henry VIII și a reginei Elisabeta I (sec. XVI-XVII) penele au devenit mai modeste, și erau purtate în combinații cu bijuterii și pietre prețioase pe pălării sau bonete, fiind purtate cu predilecție de reprezentații sexului masculin, si le asociem și în ziua de azi cu muschetarii sau cavalerii englezi. Modă masculină la sfarsitul sec. XVI-lea a suferit o tranziție spre modă feminină, doamnele mondene din acea perioadă începând să-și ornamenteze pălăriile cu
FASCINANTA ISTORIE A...FASCINATOARELOR de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366872_a_368201]
-
de 9 iunie a avut loc spectacolul de Gală, la Centrul Artelor Performante, iar în zilele 10, 11 și 12 iunie pe scena Teatrului Universității din Duke s-a desfășurat spectacolul ROSAS, primul din suita de spectacole ale acestei sesiuni, reprezentații ale culturii coregrafice care fac parte din cultura noastră spirituală. Pentru spectacolul din seara zilei de 12 iunie am plecat de acasă pe o vreme de furtună. Dintr-o dată cerul devenise mohorât, trist, iar noi ne doream să învingem această
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367114_a_368443]
-
am îndeplinit visele, ne-am creat cântecele atâția ani,am avut noi și noi generații de fani ... Ne trăim visele practic, și în asta nu e nici un sacrificiu. Reporter: Sunteți emoționați? Klaus: Când repetăm sau suntem pe scenă nu. Pentru reprezentații repetăm, dar fără să ne relaxăm;doar ne concentrăm și avem încredere în voce. Suntem totuși când ne trezim dimineața și ne gândim câte camere o sa fie ațintite asupra noastră, da. În ce privește concertele, aseară am susținut unul în Budapesta, săptămâna
CONFERINŢĂ DE PRESĂ DIN 08.06.2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367187_a_368516]
-
an film alții, fie realizând chiar ei acele filme. Dar mai există și un front teoretic, de interpretare a filmului avangardist. An 1923, Felix Aderca scrie piesa de teatru Zburător cu negre plete sau Visul unei nopți de mai pentru reprezentațiile teatrale experimentale de la Compania „Insula”, inițiată de B. Fundoianu și Armând Pascal an 1922, piesa gândită că „o comedie lucidă an trei acte și un prolog, cu muzică și film”. Filmul din această comedie lucidă trebuia să înfățișeze personajele, proiectate
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
și suspansului, „Frații Tarzan”; tatăl Remus și mama Carmen Ionela, de asemenea, artiști de circ plurivalenți; sora ei mai mică, Alexia, o nouă stea răsărită pe firmamentul astral al circului, acum cât o păpușă de porțelan, participând ca asistentă la reprezentațiilor sorei sale...! Iată un tablou magnific al artei spectacolului de sub cupola falnică, având protagonistă o familie identificată în succesiune de generații cu tradiția și cultura circului românesc. Astăzi, fructul harului, pasiunii și exercițiului, valoarea actelor de înaltă amplitudine creativă, temerară
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
boxele pe două cutii mari abandonate în acea cameră imensă. Au început să cânte, să lălăie, să scrie note muzicale, să taie și s-o ia din nou de la capăt. Într-o seară s-au gândit să facă o mică reprezentație în localul unui prieten, la două străzi mai sus de casa lui Mike. La sfârșit de săptămână, în acea sală micuță dar selectă, avea să se organizeze o tombolă, așa cum se făcea destul de des și unde se câștigau mici cadouri
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
fi prea puternic pentru nervii mei zdruncinați. Din lipsă de probe, Ludmila și Natașa nu au fost niciodată anchetate pentru crimele comise. Liviu, cel pe care îl crezusem un scenarist imberb, nătâng și netalentat, a repurtat succes după succes cu reprezentația sa. Care a luat locul 3 la festivalul din Polonia, sub titlul ” Repetiție pentru o piesă de teatru”. În rest, zilele curg, egale. Timpul se scurge, inexorabil... Iar personajele sunt vii. Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/w/index.php
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
echitate mai adâncă decât putem noi să pricepem. Gândurile noastre nu pier... Nici intențiile - și, cu atât mai puțin, faptele. Totul e să le înnobilăm prin iubire. Prin credință adevărată. Prin altruism. Fata cu vioara mă aștepta, după o scurtă reprezentație în fața unui public improvizat. Avea o mică pălărioară de soare, ceea ce o făcea de-a dreptul adorabilă. Am făcut o mică reverență în fața ei, apoi i-am întins aceeași bancnotă simbolică, ridicolă aproape. "Te iubesc mai mult decât orice pe
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]