8,327 matches
-
München o scrisoare emoționată Ștefaniei Gherea, fiica lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, după ce văzuse la o expoziție tablouri și reproduceri ale unor tablouri de Burne-Jones: "Scumpă prietenă, dac-ai fi aici și dacă ne-am uita împreună mult mult la tablourile sau reproducțiile după tablourile prerafaelitului Burne-Jones (englez) ai cădea cu mine de acord că extraordinara, subtila finențe a tipurilor lui e ceva extrapământesc. Ești transportat -, asta nu-i o vorbă numai: simți o senzație delicată, o senzație fizică chiar, ceva asemănător cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reproducerea sexuală are drept consecință posibilitatea schimbării doar treptate a caracteristicilor indivizilor de la o generație la alta. Cu deosebire în populații formate din mulți indivizi, probabilitatea împerecherii unor exemplare care prezintă variații de caractere convergente este mică. În felul acesta, reproducția sexuală acționează împotriva accentuării rapide a divergenței caracterelor în cadrul unei populații. De-a lungul lucrării sale, Darwin și-a afirmat și reafirmat cu insistență convingerea nestrămutată că cercetătorul trecutului nu poate să demonstreze procesul îndelungat și lent al transformării formelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
să propună sau chiar să impună crescătorilor de oi din județul Tutova rasa „țigaie”. În acest sens au început a circula hârtiile dintre minister și Servicul Sanitar Veterinar Tutova. Capul uneia dintre ele suna așa: „În vederea stimulării creșterii animalelor de reproducție și pentru a da criterii uniforme Comisiilor de cumpărare (subl.ns.) se stabilesc următoarele prețuri pentru plata animalelor de reproducție ce se achiziționează pentru comune”. Înainte de tabelul cu prețurile, cei de la minister specificau foarte clar că „...valoarea animalului este dată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
circula hârtiile dintre minister și Servicul Sanitar Veterinar Tutova. Capul uneia dintre ele suna așa: „În vederea stimulării creșterii animalelor de reproducție și pentru a da criterii uniforme Comisiilor de cumpărare (subl.ns.) se stabilesc următoarele prețuri pentru plata animalelor de reproducție ce se achiziționează pentru comune”. Înainte de tabelul cu prețurile, cei de la minister specificau foarte clar că „...valoarea animalului este dată de prețul zilei oferit de COMCAR (subl.ns.)”. Iată ce prețuri oferea această adevărată căpușă lipită cu forța de către bolșevici
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Anderson și Cutler să formuleze și să explice noțiunea de rasă în cazul porumbului, care consideră rasa un grup de indivizi, cu un număr de caractere distincte în comun, ce ocupă areale definite și sunt capabile să se mențină prin reproducție panmictică. Din punct de vedere genetic rasa poate fi considerată ca un grup de indivizi cu un număr semnificativ de gene în comun. Rasele majore au un număr mai mare de gene în comun decât subrasele. La nivel superior rasei
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
în evidență că în această categorie numărul copiilor de origine modestă este net superior celor avantajați social. Modelul culturalist încearcă să depășească analiza la nivelul familiei, situându-se la nivelul claselor sociale. Fundamentarea teoretică este oferită de modelul transmiterii și reproducției culturale, ai cărui reprezentați sunt sociologii francezi P.Bourdieu și J.C.Passeron și sociolingvistul englez B.Bernstein. Pornind de la o perspectivă socio-culturală asupra educației, Bourdieu și Passeron (1977) își fundamentează modelul teoretic pe teza funcției educației de reproducție culturală a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
transmiterii și reproducției culturale, ai cărui reprezentați sunt sociologii francezi P.Bourdieu și J.C.Passeron și sociolingvistul englez B.Bernstein. Pornind de la o perspectivă socio-culturală asupra educației, Bourdieu și Passeron (1977) își fundamentează modelul teoretic pe teza funcției educației de reproducție culturală a societății, ca instrument prin care societatea își asigură reproducția raporturilor de forță și a raporturilor simbolice între clase și categorii sociale cu statut diferit. În acest context rolul principal al școlii este acela de a organiza conservarea și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Bourdieu și J.C.Passeron și sociolingvistul englez B.Bernstein. Pornind de la o perspectivă socio-culturală asupra educației, Bourdieu și Passeron (1977) își fundamentează modelul teoretic pe teza funcției educației de reproducție culturală a societății, ca instrument prin care societatea își asigură reproducția raporturilor de forță și a raporturilor simbolice între clase și categorii sociale cu statut diferit. În acest context rolul principal al școlii este acela de a organiza conservarea și transmiterea moștenirii culturale, de a modifica indivizii printr-o activitate prelungită
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
În acest context rolul principal al școlii este acela de a organiza conservarea și transmiterea moștenirii culturale, de a modifica indivizii printr-o activitate prelungită de formare, dotându-i cu un "habitus cultivat". Conceptele fundamentale pe care le propune sociologia reproducției culturale sunt: acțiunea pedagogică, violența simbolică, arbitrariu cultural, autoritate pedagogică, muncă-productivitate pedagogică, capital cultural, capital social și habitus. Pornind de la aserțiunea că orice putere, fundamentată pe raporturi de forță, are caracter de violență simbolică, în sensul că poate impune semnificații
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
consecință, acțiunea pedagogică (educația), ca putere arbitrară de a impune un arbitrariu cultural (cultura clasei dominante) se bazează pe raporturile de forță între grupurile formațiunilor sociale în cadrul cărora se exercită; reproducând arbitrariul cultural pe care îl inculcă, ea contribuie la reproducția raporturilor de forță care întemeiază puterea sa de impunere arbitrară, având deci funcția de reproducție socială a reproducției culturale, legitimând clasa dominantă și cultura ei prin autoritatea cu care este investită. Autoritatea pedagogică, ca putere (arbitrară) de impunere, este obiectiv
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dominante) se bazează pe raporturile de forță între grupurile formațiunilor sociale în cadrul cărora se exercită; reproducând arbitrariul cultural pe care îl inculcă, ea contribuie la reproducția raporturilor de forță care întemeiază puterea sa de impunere arbitrară, având deci funcția de reproducție socială a reproducției culturale, legitimând clasa dominantă și cultura ei prin autoritatea cu care este investită. Autoritatea pedagogică, ca putere (arbitrară) de impunere, este obiectiv recunoscută ca autoritate legitimă, această recunoaștere fiind condiția exercitării acțiunii pedagogice. Reușita oricărei acțiuni pedagogice
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pe raporturile de forță între grupurile formațiunilor sociale în cadrul cărora se exercită; reproducând arbitrariul cultural pe care îl inculcă, ea contribuie la reproducția raporturilor de forță care întemeiază puterea sa de impunere arbitrară, având deci funcția de reproducție socială a reproducției culturale, legitimând clasa dominantă și cultura ei prin autoritatea cu care este investită. Autoritatea pedagogică, ca putere (arbitrară) de impunere, este obiectiv recunoscută ca autoritate legitimă, această recunoaștere fiind condiția exercitării acțiunii pedagogice. Reușita oricărei acțiuni pedagogice depinde de gradul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sistemul social și sistemul educațional dat de decalajul între școală și dezvoltarea socială (autonomia relativă a școlii) în ciuda absolutizării caracterului conservator al sistemului de învățământ aflat în relație izomorfă cu socialul, susținute de Bourdieu. În timp ce Bourdieu este preocupat de structura reproducției culturale și de modul de concretizare a sa în sistemul de învățământ, B. Bernstein (1990, 1996)19, prin teoria referitoare la transmiterea, reproducția și schimbarea socioculturală, se concentrează asupra procesului și mecanismelor ce mediază acest proces. El distinge între conceptele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de învățământ aflat în relație izomorfă cu socialul, susținute de Bourdieu. În timp ce Bourdieu este preocupat de structura reproducției culturale și de modul de concretizare a sa în sistemul de învățământ, B. Bernstein (1990, 1996)19, prin teoria referitoare la transmiterea, reproducția și schimbarea socioculturală, se concentrează asupra procesului și mecanismelor ce mediază acest proces. El distinge între conceptele de cod elaborat și cod restrâns, ca două modalități de raportare la realitate și de construire a conștiinței în funcție de apartenența la clasă. Bernstein
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în care clasa socială reglează structura comunicării în familie și prin aceasta orientarea inițială a codajului sociolingvistic a copiilor; * modul în care clasa socială dominantă reglează instituționalizarea codurilor elaborate ca mijlocitoare ale transmiterii conținutului învățământului în școală, și, implicit, ale reproducției socio-culturale la nivelul instituției școlare. (Bernstein, B., 199638) Cum limbajul (codul lingvistic), ca principal mijloc de comunicare educațională, este supus unor determinări extrapedagogice și extrapsihice, și anume cele de ordin socio-cultural, există deci coduri de vorbire diferite nu numai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
profesori, pe de altă parte. Încurajate vor fi colaborările între elevi în cadrul diferitelor grupe de studiu, și a colaborării globale între grupuri. Cunoașterea va deveni astfel proprietate publică, determinând orientarea spre un nou tip de socializare, bazată pe comunitate. Teoria reproducției culturale, așa cum este descrisă din cele două perspective, ale lui Bourdieu și Bernstein, înfățișează o școală a cărei structură și funcționare sunt izomorfe cu societatea, pe care o reflectă și o reproduce. Consecventă acestor funcții, școala nu poate face nimic
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
democratizării sistemului educațional un scop al acesteia și, în consecință, un factor al calității în educație. Problematicile participării civice și pluralismului cultural aduc în atenție funcțiile școlii în plan politic și cultural, ignorate sau neasumate de școala tradițională (conform teoriei reproducției culturale). De aceea, dacă discutăm viitorul educației și al școlii ca veritabil vector al societății moderne, orice topică conduce la confruntarea între local și global. 4.1. Calitatea educației pentru viitor De la începutul secolului XXI, răspunzând marilor provocări pe care
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educația răspunde nevoilor sociale prin funcții ce includ integrarea socială a membrilor, facilitarea mobilității sociale în cadrul structurii sociale existente și consolidarea conceptului de echitate socială. Dintr-o perspectivă alternativă, școala reproduce structura socială existentă și perpetuează inegalitatea socială (conform teoriei reproducției culturale cap. 3.3.1.). Datorită creșterii conștiinței globale, educația trebuie să-și propună dezvoltarea elevilor în spiritul armoniei internaționale, cooperării sociale, relațiilor sociale la nivel global, precum și educația pentru eliminarea discriminării naționale, regionale, rasiale și sexuale. Asigurarea relevanței și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
transmitere sistematică a culturii, ca integratori culturali în cadrul unui spațiu multicultural și ca revitalizatori culturali. La nivelul societății și al comunității, instituțiile educaționale deseori servesc ca și spații culturale care reflectă normele explicite și așteptările comunității locale. Din nou, teoria reproducției culturale oferă un alt punct de vedere. Ea afirmă că școlile și profesorii perpetuează un proces de socializare inechitabil, în care unele grupuri beneficiază mai mult decât altele. La nivel global, educația poate contribui la valorizarea diversității culturale și toleranței
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
links how do they affect educational outcomes?, Pennsylvania State University 68. Boudon, R., 1997, Tratat de sociologie, Humanitas, București 69. Bourdieu P., 1999, Rațiuni practice. O teorie a acțiunii, Editura Meridiane, București 70. Bourdieu, P., Passeron, J.C., 1977, Învățământ și reproducție socială, în F.Mahler (coord), "Sociologia educației și învățămîntului", E.D.P., București, pp.187-205 71. Brown, P., Lauder, H., 1996, Education, globalisation and economic development, Journal of Education Policy, no.11, pp.1-25 72. Burnett, N., Patrinos, H.A., 1997, L`education
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a critique of neo-liberalalism in Latin America and some ethical and political implications, Comparative Education (Carfax Publishing, UK), Volume 38, no.4, pp. 365-385 175. Touraine, A., 1992, Critique de la modernité, Paris, Librairie Arthème Fayard 176. Touraine, A., Producție, adaptare, reproducție, în F.Mahler (coord), Sociologia educației și învățămîntului, E.D.P., București, pp. 72-79 177. Văideanu G., 1995, Educația pentru pace și dezvoltare, în Curier UNICEF, nr.5-6, pp. 4-5 178. Văideanu G., 1996, UNESCO-50. Educație, Editura Didactică și Pedagogică, București 179
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ELECTRONICE, AMPLASATE ÎN CĂȘTI INDIVIDUALE, ASIGURAU TRADUCEREA. ACESTE APARATE FUNCȚIONAU DUPĂ UN PRINCIPIU IDENTIC CU CEL AL TELEFOANELOR ȘI MAȘINILOR DE SCRIS AUTOMATE: VIBRAȚIILE SONORE TRANSFORMATE ÎN IMPULSURI ELECTRICE AJUNGEAU LA O MATRIȚĂ DIN MATERIAL PLASTIC CARE ACTIVA MECANISMELE DE REPRODUCȚIE. A DOUA SARCINĂ A SECȚIEI DE ELECTRONICĂ ERA ACEEA DE A DEPISTA SPIONII. MARIN SE ASIGURĂ CĂ ECHIPA DE TEHNICIENI AVEA CALIFICAREA NECESARĂ PENTRU A EVALUA CORECT INFORMAȚIILE FURNIZATE DE INDICATORII FIECĂRUI SCAUN. DUPĂ ACEEA, ÎMPREUNĂ CU COLABORATORII SĂI ȘI OFIȚERII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
la vaci. Perioada puerperală, cuprinsă în intervalul fătare-45 zile postpartum este considerată cea mai importantă pentru viața reproductivă a vacilor de lapte. Ea este o perioadă critică în viața femelelor, deoarece în acest interval își au originea majoritatea tulburărilor de reproducție, care determină ulterior infertilitate sau sterilitate. Acest fapt este datorat complexității și diversității modificărilor ce au loc după parturiție în vederea revenirii la structurile și funcțiile avute înainte de gestație. Diversitatea factorilor potențiali de variație a acestor transformări morfofiziologice postpartum determină o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de variație a acestor transformări morfofiziologice postpartum determină o labilitate a proceselor, deseori acestea având loc la hotarul dintre fiziologic și patologic. Astfel că, în mod frecvent pot să apară diferite entități patologice cu repercusiuni negative asupra desfășurării activității de reproducție ulterioare cu implicații zooeconomice importante. În vederea adoptării celor mai eficiente măsuri de prevenire a tulburărilor puerperale cu impact asupra funcției de reproducție este necesară o cunoaștere aprofundată a proceselor care au loc în puerperium, în corelație directă cu perioada de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Astfel că, în mod frecvent pot să apară diferite entități patologice cu repercusiuni negative asupra desfășurării activității de reproducție ulterioare cu implicații zooeconomice importante. În vederea adoptării celor mai eficiente măsuri de prevenire a tulburărilor puerperale cu impact asupra funcției de reproducție este necesară o cunoaștere aprofundată a proceselor care au loc în puerperium, în corelație directă cu perioada de gestație avansată și parturiție. Această abordare este impusă de faptul că, diverse studii de specialitate au indicat că unele afecțiuni puerperale își
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]