2,221 matches
-
-i poată spune tată, chiar dacă primește zilnic scatoalce și cucuie, de la un asemenea părinte. Câtă vreme UE și NATO, ne-au spus amănunțit ce să facem și cum să facem, folosind de fiecare dată cuvenitul ghiont sau șut, pentru încurajare, resemnarea noastră feudală și-a regăsit din nou echilibrul obișnuit. Mijind doar arar ochii, spre stelele drapelului UE, ne-am culcat cu toții pe seculara lipsă de idei, iar sforăitul sonor al destinului nostru nenorocit, s-a auzit de la Atlantic la Urali
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
fiica regăsită a oceanului îmblânzit? mă întreb ca într-o rugăciune înalțată din catedrala sufletului meu. Aștept. Oceanul nu se încumetă să mă restituie uscatului, mângâindu-mă în șoapte încărcate de o adâncă simțire. -Trăiește, îmi șoptește ca pe o resemnare. Ești iubită... Soarele ne trimite șăgalnic sulițe aurii, conturându-ne chipurile îndurerate, ca un părinte ce-și regăsește fiii rătăcitori. Se ascunde complice după un nor de zinc, șubrezit, ca o așteptare... Odihnindu-mă pe firul apei, în trupul de
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
pe verde. Și mergeam mult prea repede ca să pot face semn cuiva. Oricum, străzile erau pustii. Irezistibil atrasă de oglinda retrovizoare, am observat că șoferul continua să se holbeze la mine. Mi-am dat seama, cu o stare de calmă resemnare, că soarta mi-era pecetluită. Câteva secunde mai târziu, frica a explodat pur și simplu înlăuntrul meu. Incapabilă să mai suport, am început să scotocesc prin geantă în căutarea Valiumului. Asigurându-mă că taximetristul nu știa ce fac, am ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-o-n pizda mă-sii. Eu mă duc să mă-mbăt. Stai tu cu Elroy. —Dar... — Vrei să mai ai de lucru mâine dimineață? a întrebat-o Maura. —Of, a zis Gráinne îndepărtându-se șchiopătând. Pe față i se citea resemnarea. Privirea mea s-a întâlnit cu cea a Jasminei în oglindă. —Sor-mea, mi-a zis ea în chip de explicație. Eu am zâmbit nervoasă. Deci ne-am înțeles, a spus ea nerăbdătoare. Poate c-o să fie bine, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
fii nerèbdètor, Asta îți place ție, Matei, cum se dèruie? Nu! Mie îmi place un anume gest al ei! Care e acela? Știi, m-am uitat sè vèd dacè îl face și cu alți clienți, iarèși zâmbetul ei de o resemnare amuzatè, Si?! citind eu în ochii Corinei rèspunsuri la întrebèri pe care încè nu le-am pus, Cum aș fi putut sè mè cèsètoresc cu tine, Matei, când nu ți-ar fi fost de-ajuns toatè viața că sè-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
lèutèreascè! Unul cântè, alții joacè, apoi se încaierè care dintre ei sè mai cânte! Din când în când, câte unul bate toba! Că sè ne asurzeascè sau sè ne distragè atenția de la problemele adevèrate! Dar, asta e! încheind el cu resemnare balcanicè, Dar noi unde rèmèseserèm?! La femei! râzând Șerban, Cred cè ai dreptate, va trebui sè mè însor! Bravo, bèiete! Nici nu-ți dai seama ce fericitè va fi nevastè-mea! Pe ea n-o duci cu nunți virtuale și femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de casè, mè repezeam la pèrul ei încârlionțat, ca un lup în mijlocul unei turme de oi, Tata e plecat cu tirul! îi spunea ea Pamelei, Matei, fèrè sè comenteze libertatea cu care Diana l-a proclamat tatèl Pamelei, acceptând cu resemnare aceastè nobilè investiturè, dar, undeva în sufletului lui tot nu putea sè se împace cu ideea unei odrasle că Pamela, o pèpușè blondè cu pèr lung care nu stia altceva decât sè plângè atunci cand iubitoarea ei mamè o întorcea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Astèzi s-a dovedit totuși a fi o zi bunè! Unul dintre cei mai periculoși dintre teroriștii moralei publice a cèzut în plasă poliției, pe èsta, însè, îl rezolvè plutonierul major, are el grijè! Deocamdatè plutonierul major revine cu filosoficè resemnare sisificè la procesele verbale pe care le comparè cu chitanțele, așteptând ca eu sè scriu o datè afurisita aia de declarație! Dar plutonierul major nu stie cè Matei, pentru a înțelege cum a fost el în stare sè iasè în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de-a dreptul pe românește - desigur, stăpânul tău știe că am sosit. Un fulger amuzat sclipi printre genele valetului și femeia primi cel mai nuanțat răspuns. Mai întâi, o falsă surpriză, apoi, un fals regret și, în sfârșit, o falsă resemnare. Toate rostite într-o curată limbă românească și cu o măiestrie de mare actor. Plus semireverența fermecătoare. Plus ultima formulă de politețe... la fel de falsă. ― Ooo!... Încă nuuu!... Dar, desigur... asta doriți... (semireverența). Vă rog să așteptați aici, distinsă doamnă. Contele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
din partea vreunui om. Își simți mușchii relaxându-se, și, odată cu trecerea timpului, se simți ciudat de calm, își simți gândurile picurând din el, și o forță bizară pătrunzându-l, o amorțeală strecurându-i-se în membre. Din cauza epuizării sau a resemnării sau a sorții din nou inspirate, cine știe? Nu-și mai simțea trupul, dar simțurile nu-i erau amorțite. Se ascuțeau din ce în ce mai tare și era conșteint în mod acut de fiecare sunet neînsemnat, de fiecare miros și foșnet din noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
hol. —Spune-mi numai atât, i-a dat înainte Julia, de data asta pe un ton mai blând. De ce a trebuit să te duci acolo? Credeam că am discutat despre asta. James a oftat prelung, ca să-și semnalizeze sentimentul de resemnare, apoi s-a întors la masa din bucătărie și și-a așezat haina la loc, pe spătarul scaunului. — Pentru că Deborah m-a sunat și m-a rugat să trec pe la ea. Julia a simțit cum în ea începe să bolborosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
c-ai fi meritat, Mirelo, chestia asta o cam râcâia pe suflet, păi, la prezența și aspectul ei și uite că n-avea încotro, trebuia să se rezume, să se strângă și să se înghesuie în ea însăși... Deznădejdea și resemnarea, deh, la o adică e bun și bănuțul lui Velicu, scos din mici învârteli de azi pe mâine. Alerga și robotea ca o furnică, zi și noapte: făcea pe taximetristul, făcea pe cărăușul de marfă pentru vechii lui prieteni, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lui de încredere, ăștia l-au trădat, dacă nenorocitul de el n-a luat aminte la mânia poporului, deh, ofta, cădea pe gânduri, mânia poporului părea să trezească în el un puseu lung de meditație mistică dezabuzată. Ostenise maestrul, deh, resemnarea, disperarea, osteneala, care atrag după sine îndoiala... Amâna pentru marțea viitoare, când revenea pe poziție hărțuindu-i pe nemernici, iarăși vrednici de milă pentru atâtea și atâtea crime care se vor întoarce înzecit asupra lor, maestre, pe limba lor vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
haremul răsună din cauza izbucnirilor lui de furie. Această situație nu poate continua. Sultana știe că tu Încerci imposibilul ca să-i Împaci pe cei doi dușmani, dorește să te vadă izbândind, dar i se pare cu neputinnță. Khayyam Încuviințează, dând cu resemnare din cap. Djahane continuă: — Terken Hatun crede că ar fi mai bine, având În vedere situația existentă, să fie Îndepărtați cei doi adversari și să i se Încredințeze viziratul unui om de bine, capabil să potolească spiritele. Soțul ei, stăpânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pumnalul crimei, Înfășurat Într-o foaie mototolită, căreia Omar Îi desface marginile ca să citească: „Manuscrisul ți-a luat-o Înainte pe calea Alamutului”. XXIV Omar Khayyam și-a plâns ucenicul, așa cum Își plânsese alți prieteni, cu aceeași demnitate, cu aceeași resemnare, cu aceeași durere cuviincioasă. „Băuserăm același vin, numai că ei s-au Îmbătat cu două-trei rânduri Înainte de mine.” Cu toate acestea, de ce să tăgăduiască, pierderea manuscrisului l-a mâhnit cel mai profund. Ar fi putut, desigur, să-l refacă; și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fusese deja luată, dar moartea prietenului meu a grăbit salvarea orașului, mii de cetățeni Înfometați Îi datorează supraviețuirea. Neîndoielnic, intrarea soldaților țarului În orașul asediat nu putea să-i fie pe plac lui Fazel. M-am străduit să-i predic resemnarea: — Populația nu mai e În stare să reziste, singurul dar pe care i-l mai poți face este s-o salvezi de foamete, i-o datorezi cu adevărat după toate suferințele pe care le-a Îndurat. — Să te fi bătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nimeni n-ar fi fost atât de ingenuu Încât să parieze fie și o ceapă degerată pentru viața regalei doamne. Se pierduse orice speranță, medicii se plecaseră În fața evidenței implacabile, familia regală, dispusă În mod ierarhic În jurul patului, aștepta cu resemnare ultima suflare a matriarhei, eventual câteva vorbulițe, o ultimă povață În vederea pregătirii morale a iubiților principi, nepoții săi, poate o frază frumoasă și rotundă adresată veșnic ingratei memorii a supușilor care vor veni. Apoi Însă, ca și cum timpul s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
noapte de cealaltă parte a graniței, acolo unde, după părerea lui, moartea, Încă În vigoare În acea țară, n-ar mai fi avut altă soluție decât să-l accepte. Vestea a fost primită cu un sentiment amestecat de mândrie și resemnare, mândrie pentru că nu se Întâmplă În fiecare zi să vezi un bătrân oferindu-se așa, din proprie inițiativă, morții care fuge de el, resemnare căci pentru el viața oricum se termninase, ce să-i faci, ce ți-e scris În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
soluție decât să-l accepte. Vestea a fost primită cu un sentiment amestecat de mândrie și resemnare, mândrie pentru că nu se Întâmplă În fiecare zi să vezi un bătrân oferindu-se așa, din proprie inițiativă, morții care fuge de el, resemnare căci pentru el viața oricum se termninase, ce să-i faci, ce ți-e scris În frunte ți-e pus. Întrucât stă scris că nu putem avea totul În viață, curajosul bătrân nu lăsa În locul lui nimic mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
a Încetat să-i mai aparțină sau el să mai aparțină lumii, au devenit Împrumutați unul alteia pentru opt zile, nu mai mult de opt zile, o spune această scrisoare de culoare violetă pe care tocmai a deschis-o cu resemnare, ochii Încețoșați de lacrimi abia reușesc să descifreze ce scrie În ea, Dragă domnule, cu regret vă comunic că viața dumneavoastră se va termina În termenul, irevocabil și fără posibilitatea de prelungire, de o săptămână, folosiți cât de bine puteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
tuturor plutește uimirea, inocența, nevinovăția omului care se trezește dintr-odată într-o țară străină și urâtă, fără să știe dacă va mai putea pleca vreodată de acolo. În câteva zile se vor obișnui cu situația, vor ședea cu o resemnare amară la căpătâiul celor dragi, în diverse departamente ale spitalului, amintindu-și numai din când în când de uimirea lor pentru scurte momente, ca de niște fragmente încețoșate, dintr-o copilărie de mult uitată, fără sens, aproape, fără a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de ostilitate, cum ar fi putut să fie, dar eu încerc din nou, ce au spus, iar el mormăie ceva, nimic, nimeni de aici nu spune nimic, și totuși în vocea lui nu este nici urmă de amărăciune, doar o resemnare copilărească, iar în momentul în care ajungem înapoi la Urgențe, pare chiar vesel, ca și când ne-am fi întors acasă, înapoi în colțul lui, eu mă așez alături de el, îmi pun mâna peste plicul cu radiografiile, acel cod secret care va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
știu, să o facă să semneze, fără intervenția mea, formularele de renunțare la drepturile materne asupra copilului. Spre norocul meu, el dormea, eram îmbujorată, de parcă m-aș fi întors de la un amant, de-a lungul anilor, se pare, dobândisem o resemnare furioasă față de sentimentele lui, că tot ceea ce făceam eu și n-avea legătură directă cu el era o trădare, de ani de zile mă întorceam simțindu-mă aproape vinovată de la serviciu, acum mă frământasem tot drumul dacă să îi spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
părinților, pe care nu îi poți alege, de care nu poți scăpa, asta este ceea ce ne leagă, asta ne face pe noi soț și soție. Un val de milă mă inundă în timp ce îi nasc iar și iar organul, cu o resemnare blândă, de parcă asta mi-ar fi fost vocația, până ce el se prăbușește în fața mea, cu întreg trupul pulsând din pricina epuizării, iar eu trag pătura peste amândoi, am impresia că ne acoperă cu sărutări călduțe de bumbac, să nu dormi încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
vechi la televizor, privind actrițele pe care odată le întrecea în frumusețe, toată lumea o spunea, iar acum, pentru prima dată, poarta se deschide, iar ea intră, fără să aștepte prea mult, își clădește noua imagine, o combinație de tristețe și resemnare, mândrie și reținere, parcă ar fi o văduvă îndurerată și distinsă, nu o criminală cu sânge rece, dar furia mea față de ea pălește în comparație cu furia pe care o simt față de Udi, iar aceasta se risipește la rândul său, obosită. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]