5,852 matches
-
Până în 1934, comuniștii consideră că acțiunea în favoarea unității europene nu urmărește decât constituirea unei coaliții antisovietice. Astfel, în 1930, IC denunță propunerile francezului Aristide Briand în favoarea unei uniuni federale europene, apreciată a fi un plan de hegemonie al imperialismului francez, respins atât de Italia musoliniană, cât și de Republica de la Weimar și de URSS. Victoria lui Hitler din 1933 modifică serios situația. Distrugerea rapidă a PC german de către naziștii înlătură orice speranță într-o revoluție germană și-l obligă pe Stalin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
parte din familia mai mare a modelelor economice, având drept caracteristică particulară faptul că favorizează abordările cantitative: variabilele relevante sunt măsurate, influențele lor sunt cuantificate prin intermediul unor parametri, iar modelul este supus unor teste empirice în urma cărora este acceptat (sau respins) ca oferind o aproximare satisfăcătoare a fenomenului sau sistemului studiat. Un model econometric ar trebui să îndeplinească două exigențe majore, care sunt cel mai adesea în conflict una cu cealaltă: să corespundă cât mai exact realității. Satisfacerea acestei cerințe implică
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
determină evoluția întreprinderii. 7. Modelele de creștere au mai degrabă o natură teoretică; ele ne-au ajutat să identificăm o serie de legități generale care par a guverna expansiunea întreprinderii. Aceste legități pot fi verificate cu ajutorul datelor empirice și aceeptate, respinse sau reformulate în urma acestei verificări. Modelele econometrice pun la îndemâna managementului întreprinderii câteva instrumente de planificare a creșterii, indicând politicile concrete care pot fi urmate într-un caz sau altul precum și un rezultat estimativ, exprimat sub formă cantitativă, a fiecărei politici
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
atât timp cât este pur. Diluarea rasei prin amestecarea cu elemente străine corupe caracterul și slăbește deci puterea statului. Omogenitatea unei națiuni și puritatea rasei apar, în consecință, ca însăși esența puterii naționale și, de dragul său, minoritățile naționale trebuie fie asimilate, fie respinse. În cele din urmă, caracterul național al propriei comunități ajunge să fie privit drept depozitarul tuturor calităților - curaj, loialitate, disciplină, muncă, rezistență, inteligență și abilitatea de a conduce -, a căror posesie justifică exercițiul puterii absolute asupra altor națiuni și face
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și intereselor în cadrul întregii populații. Atunci când Camera Reprezentanților respinge o moțiune - să spunem cu 270 de voturi la 60 -, în general este corect să presupunem că numai o parte relativ mică a poporului american se identifică cu ceea ce urmărea moțiunea respinsă. 4. Chiar dacă în Congres voturile sunt egale ca valoare, este desigur adevărat și faptul că, din punct de vedere politic, nu toate voturile au aceeași greutate. Votul negativ al unui puternic președinte de comisie, industriaș, fermier sau lider de sindicat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
amenințările, ordinele, convingerea și charisma - toate sunt mijloace prin care este exercitată puterea, iar „tendința de a reduce puterea politică la aplicarea reală a forței sau cel puțin de a o echivala cu amenințările cu forța” este în mod explicit respinsă, considerând că neglijează rolul prestigiului în politică 19. Ulterior, natura puterii naționale este concepută cu multe detalii, într-o tipologie elaborată care include orice element posibil, de la geografie la resursele naturale, pregătirea militară și populație, caracterul național, morala și calitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
spiritul suportiv pe care îl presupun, iar funcțiile globale au ca trăsătură esențială coerența (Schmitt, 2001, pp. 549-550). Desigur însă că nu atât criteriul de clasificare sau numărul mai mare sau mai mic de activități ar trebui analizate, acceptate sau respinse. Mult mai semnificativă este, după părerea noastră, corelarea conținutului activităților cu noile realități socioeconomice ale organizațiilor, cu necesitățile la care ele trebuie să răspundă, cu particularitățile progresului tehnic. Este de la sine înțeles că diversificarea și multiplicarea enormă a organizațiilor, complicarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
apar relații de respingere); împărțirea unității în două subgrupuri mai mici între care există relații de respingere; apariția unor grupuri (2, 7, 8) cu un statut sociometric foarte ridicat și a altora în poziție de grupuri izolate (4) sau chiar respinse (9); existența unei „verigi de legătură” între cele două subgrupuri (5), respinsă însă de ambele; prezența unui grup „satelit” în jurul subgrupului din dreapta etc. Fig. 11.14 11.15 O asemenea structurare a relațiilor informale dintre grupuri ar putea sugera prezența
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care există relații de respingere; apariția unor grupuri (2, 7, 8) cu un statut sociometric foarte ridicat și a altora în poziție de grupuri izolate (4) sau chiar respinse (9); existența unei „verigi de legătură” între cele două subgrupuri (5), respinsă însă de ambele; prezența unui grup „satelit” în jurul subgrupului din dreapta etc. Fig. 11.14 11.15 O asemenea structurare a relațiilor informale dintre grupuri ar putea sugera prezența unui climat psihosocial nefavorabil în cadrul secției respective, existența între ele a unor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
respinși de către subordonați, între ei și subordonați se creează permanent conflicte; 3) conducători mediocri sau incapabili, dar cu stil (binevoitori, politicoși, toleranți), care sunt acceptați și apărați de subordonați; 4) conducători mediocri și lipsiți de stil - situația cea mai nefericită -, respinși total de subordonați (Herseni, 1969, pp. 122‑127). În sfârșit, în al patrulea rând, necesitatea de studiere a stilului de conducere derivă din faptul că acesta nu este doar o simplă variabilă personală (cu implicații doar la nivelul psihicului individual
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de responsabilizare a membrilor grupului - înțeles ca o precondiție, chiar ca o valoare absolut necesară recompensării după merite a fiecărui individ. Responsabilitatea poate fi individuală sau colectivă, fiecare dintre aceste două forme fiind acceptată și promovată de angajați sau, dimpotrivă, respinsă și înlăturată. 4) Viteza evaluărilor și promovării se referă la frecvența aprecierilor făcute de conducători subordonaților și la rapiditatea înaintării în cariera profesională. În unele forme de conducere evaluările sunt frecvente, în timp ce în altele sunt foarte rare. De asemenea, în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de calitate ca fiind forme participaționale limitate. Aceasta și datorită faptului că nu întotdeauna termenul de calitate este bine înțeles de personal. Apoi, tehnicile care să permită obținerea calității nu sunt suficient de bine cunoscute, sunt prost utilizate sau chiar respinse. Salariații nu sunt prea dispuși să facă parte din asemenea cercuri și pentru că nu de puține ori organizația le prezintă ca un fel de remediu universal prin intermediul căruia vor fi soluționate toate problemele, în fapt lucrurile neîntâmplându-se așa. Managementul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
-i controleze toată corespondența, toate faxurile primite la serviciu. Nimic nu trebuia să-i scape, nici măcar o virgulă. Frederic era cel care decidea ce este și ce nu este corect, ceea ce însemna că același document putea fi oricând aprobat sau respins. Frederic nu era niciodată mulțumit de adjunctul său și îi punea la îndoială capacitatea de a a executa controlul, de aceea îi ordona să constrângă toate comunicările din serviciu. Într-o zi însă, Frederic a comis o greșeală, sancționată imediat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a câștigă/pierde competiția. Independenta,contra -dependența Acceptare, interdependenta Sentimentele sunt legate de: Semnificație, unicitate, acceptare comparate cu insignificanta, a fi ignorat, parasit, plictisit. Competenta comparata cu umilință, rușine,indiferenta. Dragoste, apreciere sau diferențe, apropiere emoțională,compara te cu neplăcut, respins, rece, impersonal. Simptome ale unor probleme rezolvate exprimate prin: Dominare, retragere extrema, date autobiografice, experiențe personale (povesti de război) incapacitatea de a lua decizii, politețe fata de figurile importante, inflexibilitate in ceea ce privește locurile Lupte pentru conducere, adepți supuși, pauze
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
același timp culturală și politică, având chiar și trăsături biogenetice și colective). Or, se cuvine semnalat faptul că, pe de o parte, termenul de etnie, dacă se bazează pe criterii biogenetice, se suprapune În parte cu noțiunea mai veche, astăzi respinsă, de rasă (Gresle et alii, 1994, p. 119): În consecință, nu este nici pertinent, nici acceptabil din punct de vedere deontologic. Este și motivul pentru care, pe bună dreptate, când este folosit În acest sens, are o foarte proastă reputație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
drepturilor omului? În optica procedurală a lui John Rawls, se știe că există o prioritate lexicală a libertății asupra egalității, respectiv o opoziție față de ideea că democrația constă În căutarea comună a binelui colectiv. Această ultimă noțiune trebuie de altfel respinsă, fiind o sursă de conflicte axiologice de nerezolvat. Grija principală a lui Rawls este să propună valori morale imparțiale, care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. Pentru filosoful american, principiile dreptății trebuie să respecte două reguli fundamentale. Prima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să exalte valorile omului negru ca persoană specifică. Nașterea unei mișcări Prima propunere pe care a făcut-o Senghor, aceea de a numi ziarul L’Etudiant nègre1 ă propunere considerată prea Îndrăzneață de către colegii săi de generație și, ca urmare, respinsă ă, indică deja sensul Întreprinderii lor, care avea să de naștere negritudinii, cuvânt ce apare pentru prima oară În acest ziar. Contextul deschiderii critice și reflexive care a dus la crearea acestui concept, a cărui paternitate Îi este În general
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de eliminat și că „Revoluția neagră” nu mai este decât un mit desuet, naționalismul negru separatist rămâne singura cale posibilă (Fredrickson, 1993, p. 53). Orice orientare „interrasistă” (Fredrickson, 2000, p. 152 și urm.), presupunând valori și norme universaliste, este atunci respinsă ca fiind o utopie abstractă. Rămâne de schițat o critică metodologică a „rasismului instituțional” În calitate de model de inteligibilitate susceptibil de a fi funcțional În cercetările din științele sociale. Să mergem direct la esențial: referința acestui concept este vagă și globalizantă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comun. Nu li se recunoaște identitatea etnică decât pentru a fi Închiși Între zidurile ei, scopul fiind acela de a-i exclude de la cetățenia națională. Însă argumentul de excludere poate fi inversat: tinerii proveniți din imigrație pot fi și ei respinși, tot În numele ordinii sociale („republicane” sau nu), pentru că sunt atinși de un individualism extrem, aproape patologic, explicat cel mai adesea prin „dezrădăcinarea” lor, și trăiesc ca niște prădători Într-un regim de anomie, Într-o stare de incivilitate devenită la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este În mod natural rasist și că numai albii, ca unii ce sunt albi, sunt rasiști. Așa-numiții WASP (White Anglo-Saxon Protestant) În Statele Unite sau „franțujii” Întruchipați În Franța de „Dupont-la-joie”1 pot fi astfel percepuți ca intrinsec rasiști și respinși ca atare. Ei sunt În acest fel esențializați de victimele lor (reale sau potențiale) sau de purtătorii de cuvânt ai acestora. Slăbiciunea teoriei „rasismului simbolic” este de același tip ca și cea a teoriei „personalității autoritare” și constă În esențializarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dacă vreți, a identității singulare față de identitatea culturală. Valoarea principiilor morale sau a uzanțelor sociale este astfel legată de apartenența la o comunitate. Acordul asupra principiilor nu este posibil decât dacă se bazează pe practici și convingeri Împărtășite. Este astfel respinsă Însăși posibilitatea unei distanțări critice față de modul nostru de viață. De aceea, este puțin probabil să putem ajunge la o obiectivitate autentică În materie de apreciere morală. Redus la ființa socioculturală, omul este deposedat de rațiune, adică de ceea ce-l
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca o formă rigidă sau extremă a percepției negative a alterității, care se operează după o gradație a respingerii. Ceea ce se poate observa sunt gradele de acceptare sau de aversiune față de diferit, variațiile ținând În același timp de specificarea categoriei respinse (după origine sau apartenență, naționalitate sau religie, etnicitate sau cultură) și de criteriul relațional reținut, care permite măsurarea distanței sociale pentru un tip sau altul de relații („a avea contacte intime cu un membru al grupului x”, „a avea un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a vorbirii originale. Potrivit opiniei unor lingviști nord-americani - care urmează ideile lui Z. S. Harris - descrierea unei limbi implică realizarea unui algoritm de parafrazare care asigură prevederea unui ansamblu de parafraze posibile pentru orice frază. Această opinie a fost însă respinsă, pornind de la faptul că însăși noțiunea "parafrază" este greu de definit, în condițiile unei analize exigente. Din perspectiva lingvisticii, parafraza este produsul operației de a produce, în interiorul aceluiași discurs, a unei unități discursive echivalente din punct de vedere semantic cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Europei Centrale și Orientale sunt considerate a fi devenit state "normale", membre complet integrate Uniunii Europene. În acest caz, sugestiile posibilei emergențe a noilor conflicte asupra problemei dependenței periferice și a persistenței vechiului clivaj de acest tip ar fi, deci, respinse. În schimb, constatăm o asemănare crescută cu sistemele politice occidentale și, în mod special, o redefinire a semnificației clivajului stânga-dreapta, potrivit formei clasice care exista în cea mai mare parte a țărilor occidentale ca Franța sau Marea Britanie. La un nivel
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sînt definite geografic, dar acestea nu delimitează spațiul național, transfrontalier. Cine nu crede să ia aminte la viața spirituală a maghiarilor din România; dincolo de multe alte aspecte, maghiarii sînt și rămîn maghiari, iar pentru asta trebuie să fie apreciați, nu respinși. Granițele românismului nu se opresc la frontierele statale ale României. Milioane de români trăiesc dincolo de granițele României, acolo unde au trăit dintotdeauna neam de neamul lor, istoria lor fiind legată de cea a locurilor unde trăiesc. Dar ei aparțin aceleiași
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]