2,430 matches
-
și variabilele de intervenție vizualizate în rețeaua semantică care explică fenomenul, credem că putem vorbi de o metacauză responsabilă în bună măsură de dificultățile pe care le întîmpină elevii la învățătură în această perioadă de tranziție a societății românești. Un respondent a formulat-o astfel: Dificultățile constau în a-i face pe profesori să-i înțeleagă pe copii, și pe copii să-i înțeleagă pe profesori. Se poate discuta pe marginea validității aserțiunii, dar indiferent de opiniile pro sau contra, considerăm
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și școală este dirigintele. Rolul jucat de diriginte în comunicare este un lucru bine cunoscut, dar din răspunsurile subiecților a reieșit că vîrsta și sexul acestuia reprezintă o condiție cu influență semnificativă asupra calității comunicării elev-profesor. Iată ce spune un respondent în acest sens: Sînt foarte multe lucruri care nu li se spun copiilor la școală, mai ales dacă nimeresc să aibă un diriginte. Dacă au o dirigintă, atunci, pornind de la orice, ea încearcă să discute mai multe probleme cu ei
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la "asigurarea transparenței funcționării școlii" . Importanța și beneficiile parteneriatelor Întrebarea despre importanța parteneriatelor a fost pusă atît profesorilor și membrilor staff-ului școli, cît și părinților. Rețeaua semantică 3.6 vizualizează comparativ ce gîndesc și percep cele două categorii de respondenți despre această problemă. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.6. Importanța parteneriatelor Părinții au încercat în relatările lor să aproximeze efectele benefice ale parteneriatelor de care se pot bucura elevii, școala și ei personal (Rețeaua semantică 3.7). Fragmentele de text inserate în
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
aceștia le au; astfel de acțiuni ar mai putea implica și doctori. Cred că toată lumea ar beneficia de ele. Starea actuală a parteneriatelor Întrebarea la ce fel de activități de parteneriat au fost implicați părinții în anul curent a produs respondenților mai întîi o ușoară nedumerire sau uimire, după care răspunsurile au demonstrat că cele discutate mai înainte importanța parteneriatelor, activitățile pe care le doresc implementate și beneficiile de care se pot bucura ei, copiii și școala sînt și rămîn, mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
actuală a parteneriatelor școală-familie-comunitate: (1) cadrele didactice nu cunosc teoria și practica parteneriatelor și (2) nu se realizează obligația școlii și a profesorilor ei de a învăța părinții să colaboreze cu școala. Evident că cele două cauze se împletesc. Vocile respondenților înserate în casetele rețelei semantice ilustrează și întemeiază aserțiunile analitice. Dacă ne raportăm la conținutul activităților de parteneriat discutate, credem că activitățile de rutină desfășurate în școli, concepția, atitudinile și comportamentele profesorilor și părinților ne îndreptățesc să vorbim doar de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
consacrat în literatura de specialitate, rețeaua semantică vizualizează concluzia că, în acest moment, caracterul formal reprezintă proprietatea definitorie a parteneriatelor. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.8. Starea actuală a parteneriatelor Interpretarea răspunsurilor la întrebările despre parteneriate pune în lumină folosirea de unii respondenți a limbii de lemn prin care încercă în relatările lor surmontarea realității. Rețeaua semantică 3.9 prezintă analiza de tip hipertext a spuselor unui subiect ce ilustrează "limba-fantomă" (Fr. Thom, 1993) prin care se estompează realitatea. Surprindem aici o importantă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ca formal. Respondentul profesor la o școală generală arată mai întîi că sînt multe posibilități de a face parteneriatul "adevărat", "real și sigur". El realizează importanța ședințelor cu părinții desfășurate în alte forme și cu alte conținuturi. Pentru a exemplifica, respondentul discută importanța unor cursuri de formare a părinților în care să se explice acestora "ce înseamnă o regulă în familie, ce înseamnă o pedeapsă cînd n-ai respectat regula, ce înseamnă o laudă, un stimulent cînd îl acorzi". Invocă apoi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai arătat, recoltarea informației presupunea prezența ambilor soți și, de multe ori, negocierea între aceștia privitor la răspunsul potrivit. Am preferat un mod mai standardizat de culegere a datelor pentru a evita influența unor erori sistematice legate de interacțiunea operator respondent, respectiv soț soție. Am fost obligați, de asemenea, să reformulăm o serie de întrebări sau variante de răspuns mai ales datorită lungimii acestora. Am preferat să renunțăm la comparabilitatea, în sens strict, a informațiilor obținute în cele două cercetări pentru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
lor cultural pare firesc să fie mai accentuată. Atunci cînd se răspunde la întrebări de tipul: "cum ați caracteriza modul de funcționare a grupului familial", în situațiile ambigue este plauzibil ca răspunsul să fie tranșat în sensul aspectelor dezirabile pentru respondent. Existînd doar două variante de răspuns, astfel de situații au apărut, probabil, destul de frecvent. Veniturile per membru de familie, următoarea variabilă avută în vedere în analiza diferențelor existente între familiile aparținînd categoriilor de coeziune familială, confirmă, în bună măsură, imaginea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
menționăm pe A. Koestler, H.H. Gough, R.B. Cattell, I. Rossman, I. Moraru, P. Popescu-Neveanu, M. Roco, C. Cojocaru. Într-o cercetare realizată de M. Moldoveanu, autoarea a urmărit identificarea noțiunilor asociate cu noțiunea de personalitate creatoare și a constatat că respondenții menționau însușiri generale și aptitudini creative speciale, care reflectă imaginea creatorului specifică spațiului cultural românesc, astfel: receptivitate față de nou, pasiune pentru creație, instruire, imaginație, cultură, originalitate, tenacitate, pregătire de specialitate. Mă voi opri în continuare, mai pe larg, asupra acelor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
utilizeze metode multiple pentru a studia emoția, incluzând, ori de câte ori este posibil, măsurări ale comportamentului, experienței subiective și ale fiziologiei. În înțelegerea comportamentului nonverbal al fetei, noi credem că cercetătorii nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe datele oferite de respondenții chestionarelor. Prea mult din ceea ce știm noi despre emoții vine din chestionare, unde subiecții, netrăind o emoție sau alta, încearcă să-și amintească sau să-și imagineze cam ce ar gândi sau ar simți dacă ar avea emoția cutare. Ori
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sprâncenele sunt coborâte și aduse una către cealaltă, pleoapele sunt tensionate, privirea fixă, iar buzele sunt fie puternic presate, fie separate, gura având o formă pătrată. Analiza statistică a datelor rezultate din aplicarea testului "Alter Ego" cuprinde: 1. profilul subiecților respondenți (configurarea familiilor, descrierea pe indicatorii demografici de bază ai lotului de subiecți (adolescenți, respectiv părinți); 2. gruparea itemilor pe 11 dimensiuni (10 incluse în cei 5 factori de personalitate, grupate câte două, plus dimensiunea "dezirabilitate socială"); 3. prezentarea grafică și
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
adolescenți, respectiv părinți); 2. gruparea itemilor pe 11 dimensiuni (10 incluse în cei 5 factori de personalitate, grupate câte două, plus dimensiunea "dezirabilitate socială"); 3. prezentarea grafică și tabelara a statisticilor descriptive calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți format din adolescenți prin comparație cu cele calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți format din părinți; 4. testarea statistică a corelațiilor bivariate dintre factorii de personalitate (inclusiv dimensiunea "dezirabilitate socială") pentru lotul de adolescenți; 5. testarea statistică
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
personalitate, grupate câte două, plus dimensiunea "dezirabilitate socială"); 3. prezentarea grafică și tabelara a statisticilor descriptive calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți format din adolescenți prin comparație cu cele calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți format din părinți; 4. testarea statistică a corelațiilor bivariate dintre factorii de personalitate (inclusiv dimensiunea "dezirabilitate socială") pentru lotul de adolescenți; 5. testarea statistică a corelațiilor bivariate dintre factorii de personalitate (inclusiv dimensiunea "dezirabilitate socială") pentru lotul de părinți; 6
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dimensiunea "dezirabilitate socială") pentru lotul de adolescenți; 7. testarea statistică a diferențelor semnificative dintre mediile calculate pentru factorii de personalitate (inclusiv dimensiunea "dezirabilitate socială") pentru lotul de părinți; 8. testarea ipotezelor de cercetare, conform uzanțelor metodologiei statistice. 1. Profilul subiecților respondenți (configurarea familiilor, descrierea pe indicatorii demografici de bază a lotului de adolescenți, respectiv părinți) Adolescenți Număr de subiecți = 31 a. După variabilă apartenența la gen b. După variabilă vârstă c. După variabilă tip de părinți d. După variabilă tip de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
tot ceea ce am citit."), I113 ("N-am criticat niciodată pe cineva."), I127 ("Întotdeauna i-am simpatizat pe toți cei pe care i-am cunoscut."). 3. Prezentarea grafică și tabelara a statisticilor descriptive calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți, format din adolescenți, prin comparație cu cele calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți, format din părinți, pe dimensiunile de personalitate. Mod de lectură: valoarea modala reflectă categoria de raspuns cu cea mai mare frecvență. Indicele Skewness arată
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
pe toți cei pe care i-am cunoscut."). 3. Prezentarea grafică și tabelara a statisticilor descriptive calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți, format din adolescenți, prin comparație cu cele calculate pe seriile de date aferente lotului de respondenți, format din părinți, pe dimensiunile de personalitate. Mod de lectură: valoarea modala reflectă categoria de raspuns cu cea mai mare frecvență. Indicele Skewness arată asimetria / simetria curbei de frecvență, cu abateri de la normalitate (caz în are are valoarea nulă) spre
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
tineri (grupul 1). Ipoteza nulă pentru I3: nu sunt diferențe semnificative între trăsăturile de personalitate ale părinților vârstnici (cu vârsta peste 45 ani) și cele ale celor tineri (cu vârsta mai mică sau egală cu 45 ani). Statistică grupurilor Categorie respondenți N Media Deviație standard Medie eroare standard DINAMISM Părinți tineri 35 33.1429 3.61486 .61102 Părinți vârstnici 12 30.1667 7.15838 2.06645 DOMINANTĂ Părinți tineri 35 28.8571 5.49408 .92867 Părinți vârstnici 12 29.1667 4
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
din fiecare oraș a fost de 238. În faza de proiectare a eșantionului s-a folosit programul specializat în dimensionarea eșantioanelor și analiza de putere a testelor, G Power (versiunea 3.0.7). Stratificarea eșantionului s-a realizat după sexul respondenților (bărbați și femei) și grupa de vârstă (8 grupe de vârstă), rezultând 16 (2x8) straturi relativ omogene (Tabelul 2). Grupe de vârstă Sexul (frecvențe) Feminin Masculin Total 15-19 ani 111 116 227 20-24 112 117 229 25-29 137 120 257
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
În Constanța, partenerii de cercetare au folosit operatori de teren. În Baia Mare, Timișoara, Ploiești s-a utilizat autocompletarea, situație în care rata răspunsurilor a fost mai scăzută. Unele chestionare fiind invalidate, a fost necesară o reconstrucție a lotului cu alți respondenți, absenți în straturile inițial proiectate. În localitățile Craiova, Târgu-Mureș, Iași, București culegerea datelor a fost asigurată personal, ca operator de interviu, ceea ce mi-a permis înregistrarea unor date de observație privind ambianța în care s-a răspuns la întrebări și
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mi-a permis înregistrarea unor date de observație privind ambianța în care s-a răspuns la întrebări și reacțiile spontane în special la itemii care au vizat activitatea sexuală. Locul și ora aplicării au fost stabilite astfel încât să asigure confortul respondenților, o relație între operator și respondent de tip tranzacțional în sens psihologic, precum și evitarea altor deformări ale înregistrării datelor. În fiecare oraș din cele 8 care a fost selectate în eșantion a fost desemnată o persoană (focal point) responsabilă cu
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de observație privind ambianța în care s-a răspuns la întrebări și reacțiile spontane în special la itemii care au vizat activitatea sexuală. Locul și ora aplicării au fost stabilite astfel încât să asigure confortul respondenților, o relație între operator și respondent de tip tranzacțional în sens psihologic, precum și evitarea altor deformări ale înregistrării datelor. În fiecare oraș din cele 8 care a fost selectate în eșantion a fost desemnată o persoană (focal point) responsabilă cu aplicarea și colectarea chestionarelor în teren
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
vârsta cuprinsă între 15 și 90 de ani. Media de vârstă a eșantionului este de 37,42 ani (mediana este de 35 ani). Media de vârstă a bărbaților este practic egală cu media de vârstă a femeilor. Cazul în care respondentul are vârsta de 90 de ani este unul extrem și izolat. Apartenența religioasă. Structura eșantionului după religie este prezentată în Tabelul 4, ponderea cea mai mare fiind deținută de ortodocși și catolici, ceea ce reprezintă relativ confesiunile religioase înregistrate in România
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
apariției fenomenului de migrație urban-rural reflex al disponibilizărilor din industria nerentabilă, precum și al unui început palid de relansare a agriculturii. Mediul de proveniență Frecvențe % Urban 1 530 80,4 Rural 372 19,6 Total 1 902 100 Tabelul 6. Distribuția respondenților în funcție de mediul de proveniență Pregătirea școlară. Deoarece eșantionul analizat reprezintă populația din mediul urban și chiar din marile orașe ale țării, proporția persoanelor cu nivel mediu și ridicat de educație este mai mare decât cea de la nivel național, atât la
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
analizat reprezintă populația din mediul urban și chiar din marile orașe ale țării, proporția persoanelor cu nivel mediu și ridicat de educație este mai mare decât cea de la nivel național, atât la bărbați, cât și la femei. Peste 30% din respondenți au studii superioare. 4,3% dintre femei și respectiv 4,9% dintre bărbați sunt persoane fără școală sau cu școală primară (Figura 4). Figura 4. Distribuția nivelului de pregătire școlară pe sexe Ocupația. Structura pe ocupații este prezentată în Figura
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]