4,965 matches
-
n-are, după Dumnezeu, pe nimeni mai apropiat decât trupul său[180]. Minucius Felix, după ce combate, ca și Tertulian, metempsihoza și metemsomatoza susținute de Pitagora și Platon, spune că învierea trupurilor este afirmată și de filosofi[181] și se întreabă retoric: „Dacă Dumnezeu a putut să-l facă de prima dată pe om, n-ar putea să-l facă din nou? Omul s-a născut din nimic și după moarte devine nimic? După cum s-a putut crea din nimic va putea
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
domnule autor, dacă poliția nu are nici un merit în acțiune, în prinderea criminalilor, în dezlegarea ițelor intrigii ? E drept că există și doi polițai, care adapă norii cu picături microscopice, pun întrebări la care își răspund singuri (fără ca să fie retorice, întrebările, desigur !) și cred că și autorul s-a mirat de prezența lor în intriga acestui roman, dar ce era să facă, săracul ? A ridicat și el din umeri, ca Tolstoi care, întrebat de ce a fost rău cu Ana Carenina
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
care noțiunea de luptă presupune în mod obligatoriu pe acelea de învingător și învins. Nimeni nu ar putea spune însă în ce anume constă lupta. În locul eternei lupte nu ar fi oare de preferat pacea căutărilor neobosite, neîncetate? Întrebare, desigur, retorică. Libertatea este următoarea temă a volumului, care se poate sintetiza doar trei cuvinte: time for sale, o adevărată deviză a structurării actuale a societății, limitând cu bună știință arta libertății. “Roboțeii” despre care se vorbește în mai multe locuri în
POVESTIRI CU GREUTATE – UN MATERIAL SCRIS DE CONSTANTIN P. POPESCU de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354831_a_356160]
-
Ediția nr. 869 din 18 mai 2013 Toate Articolele Autorului 43. JURNALUL UNEI INCERTITUDINI : Dio 27 martie 1983.Suplimentul literar-artistic al "Scânteii tineretului",Cenaclul prin corespondență: *Dio.Poemele dv. au o grandilocvență de bună calitate.Se întmplă că unele acrobații retorice vă reușesc,altele nu.Iată câteva exemple din prima categorie: "Țăranul este porecla grâului" De la Dunăre și până-n legendă ține patria noastră" " Nu e nevoie de nicio aprobare pentru a fi țăran" " Aici și tăcerea plânge-n limba română" " Dacă
DEŞERTUL DE CATIFEA (43) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354896_a_356225]
-
unghiului, în sfârșit, Lumina. De-abia atunci îmi voi putea justifica lejer propria existență într-o astfel de lume și voi reconsidera în totalitate parametrii postmoderni. Până atunci însă, nu voi ști să ofer cuiva un răspuns viabil interogației, evident, retorice din titlu. Magdalena ALBU București august 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 606, Anul II, 28 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Magdalena Albu : Toate Drepturile Rezervate
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
un Patriarh; Paralogismele fricii; O agendă profetică; Mulți laici, puțini aleși; Nevoia dialogului; Miniștri sau călugări?; O veste bună?; Un Papă particular; Cruciatul teuton; Doliul Bisericii Ortodoxe Ruse; Pofta de sânge; Taxa pe ecumenism; Ortodoxia românească: deficitul comunicării și inflația retorică; Despre bun-simț, discernământ și civilizație; Clericalism, laicitate și sacerdoțiul universal, p. 175-241), punctează construcții ale mentalului și comunicaționalului din aria Ortodoxiei, identificând și propunând spre reflexie o serie de probleme ale vieții socio-pastorale contemporane. Incitante și curajos propuse, acestea consumă
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
așa cum a fost interpretat de Nietzsche:”In concep'ia lui(a lui Euripide n.n.),efectul produs de tregedie nu avea niciodată drept cauză anxietatea epică,puterea de atracție a incertitudinii cu privire la subiectele peripețiilor eventuale,ci scenele mărețe,pline de lirism retoric,în care pasiunea și dialectica eroului principal(s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea, ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga numea
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356783_a_358112]
-
ascunse în subconștient. Privea la oameni. „Îi iubesc!” gândi. „Iubește pe aproapele tău că pe tine însuți”. Oare, cum spunea Lucian Blaga, în această porunca a moralei altruiste... „Egoismul este propus ca exemplu de urmat?”, se întreba în gând și retoric Constantin. Urcând pe strada Republici îl salutara câțiva studenți ce se îndreptau către Bibliotecă Universitară. Le răspunse cu o înclinație a capului. Aerul proaspăt al dimineții îi pătrundea adânc în piept creandu-i o senzație de optimism. Își asculta pașii
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
Parisului în căutarea unui magazin, reușind în final să-și cumpere țigări. La ieșire din magazin s-a întâlnit cu un amic francez. Aflând motivul pentru care Getty se afla la acea oră acolo, francezul i-a adresat o întrebare retorică: Paul, tu dorești să conduci o lume întreagă și nu te poți conduce pe tine? Nu te stăpânești pe tine? Cuvintele francezului au avut mare impact asupra magnatului, pentru că acela a fost momentul în care Paul Getty și-a dovedit
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
azi, la împlinirea unui alt vis al său: acela de a finaliza o carte de poezie, frumos intitulată „Intuiția rătăcirii mele”. În întreaga lirică a Dorinei Șișu, se împletesc, ca într-o tăcută rugăciune: doruri, frustrări, temeri profunde - la modul retoric, desigur. Pentru a putea supraviețui unei lumi decadente, aflate la iminentul său apus, în ploaia gri, pornită în urma unei deflagrații atomice, poeta se identifică, până în cele mai intime aspecte, cu elementele constitutive ale naturii sale profund umane: pământ fetid, vânt
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: DORINA ŞIŞU (DUBLIN, IRLANDA) [Corola-blog/BlogPost/356763_a_358092]
-
destinului său un segment deosebit de important din însăși linia destinului teatrului nostru național. „Dacă ar fi să reîncep viața și ar fi să aleg între munca istovitoare de teatru și o viață tihnită și îmbelșugată, ce-aș alege?”, se întreba retoric omul de teatru total Maria Filotti (parteneră a Silviei Dumitrescu-Timică în multe piese de teatru cunoscute, precum „Gaițele” lui Alexandru Kirițescu sau „O noapte furtunoasă” a lui I.L. Caragiale, spre exemplu) la sfârșitul vieții sale la fel de bogate în amintiri și
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
dacă își modifică programul, a răspuns femeia, ferindu‑și privirea de a lui, tocmai pentru a nu‑i citi îngrijorarea ce începuse să o macine de câtva timp. Dar, cu circulația asta, poți să știi când ajunge? a continuat ea, retoric, sperând din toată inima ca acesta să fie motivul real. - Da, așa este, dar aproape că s‑a făcut de nouă ... Am avut o zi grea. Sunt destul de obosit, crede‑mă! - Hai să mâncăm. O să ajungă și ea ... Au mâncat
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
lacrimi?/ sau această moarte!”. Într-un astfel de joc, ce amintește de simbolismul lui De L'lsle Adam - ”și tu mă vei pierde,/și eu mă voi pierde/ căci eu sunt cea pierdută/ de îndată ce a fost găsită” - poeta se întreabă retoric: ”la malul mării mele,/ cine mă va mai găsi,/ dacă eu nu mă mai găsesc?”. Pentru autoare, iubirea ar trebui să fie elementul dinamic, menit să îi asigure comunicarea, libertatea, să destrame întunericul. Ea își exprimă credința în perfecțiunea cuplului
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
să miros a pământ înțelept,/ a toamnă însorită de belșug!” (Khawwa). Imaginea profanată a iubirii este salvată de la dispariție, prin aceeași înțelepciune: ”noi ne iubim ca necuvintele,/ prin înțelepciunea amânării...” (Insolația spirituală). În ” Tristețea unei iubiri”, Daniela Voiculescu se întreabă retoric: “ce se va alege de filosofia mea? chiar nu-mi va cunoaște nimeni numenul? chiar nu-mi va înțelege nimeni visul?”. Natura feminină a versurilor din volumul “La malul Mării Imbrium” relevă un spațiu al sinelui ce păstrează dorința după
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
își va purta și pe mai departe, valurile, dinspre larg către țărm și poate că odată, într-un final, poeta care i-a cântat frumusețea va găsi nu doar idealul mult visat, ci și răspunsul la o întrebare ce pare retorică, în momentul de față: “cine este Regina din Saba?” (Roving Eye). Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Cum este să trăiești din poezie, într-un timp de înger / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
că aduc moarte năprasnică câtorva sute de oameni în aceeași clipă? “Dacă așa-s vremurile, ne prefacem și noi în aluat pentru tiparele lor”, îți vine să-ți șoptești resemnat în barbă . Acesta ar fi răspunsul generalizat la multele întrebări retorice care-ți încolțesc acolo sus, între cer și pământ, fără a fi sigur că ceea ce faci, în fapt sau în gând, e lucrul cel mai bun. Chiar dacă omul e “coroana creației divine”, știm bine că Divinul Creator nu l-a
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
pe cel moral, devin de fapt niște alegorii( T.Vianu- Ion Barbu...) Prin analiza elementelor formale, sensul original al poeziei barbiene se detașează evident: „Obiectivitatea parnasiană aducea o respingere a orcărei porniri de intervenție subiectivă a poetului...Barbu este mai retoric. Unele din procedeeleretoricei clasice sunt folosite cu evidență în poemele acestui ciclu. Așa de pildă prosopopeea, din speța pein care unei abstracțiuni i se atribuie o vorbire ca în „Ființa” care plocamă:„Nu sunt decât o frază în marea simfonie
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Statele Unite (și din lume), Routledge. În urma apariției cărții, Noemi Marin a fost invitată să susțină o conferință pe marginea ei la Universitatea Harvard (Davis Center). În prezent, prof. dr. Noemi Marin lucrează la o nouă carte despre comunicare politică și retorică naționalistă în țări eurasiatice și la editarea unui volum despre retorica postcomunistă a tranziției în Europa de Est. Foto: Gelu Savonea Harriman Institute, Columbia University: http://harriman.columbia.edu/event/why-1989-still-matters-post-communist-rhetoric-romanian-discourse-and-european-identity-public
PROF. DR. NOEMI MARIN INVITATĂ SĂ CONFERENŢIEZE LA INSTITUTUL HARRRIMAN AL UNIVERSITĂŢII COLUMBIA DIN NEW YORK de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369019_a_370348]
-
MARINESCU-RĂTEȘTI (București) - POEME ȘI POEZII - VOLUMUL 6, 7, 8, 9, 10 (versuri). Putem spune că satira fină din poeziile sale a evoluat până la accente mai dure, uneori violente, ajungându-se la forma de pamflet a unora din poeziile sale, uneori retorice, care s-au putut observa și în alte volume și mai ales în volumul 2, de poezie patriotică, social-politică și istorică. Deci observația anterioară precum că spiritul său satiric, critic și ironic face ca poezia sa să se întrepătrundă și
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
poem (cu o lungă și impresionantă istorie) pe care Octavian Goga avea să îl definească ca ,,cea mai categorică evanghelie politică a românismului”. ,, Există oare în lirica românească o poezie care să se compare cu Doina lui Eminescu? .. - se întreabă retoric doctorandul Elie Cristea - Pot spune cu tărie că nu!(...) Care român nu cunoaște acest poem, cine nu l-a admirat și nu s-a simțit însuflețit citindu-l?” Valoarea acestei analize ample este bine sesizată de ÎPS Plămădeală: ,,autorul reușește
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
ca „miezonoptica”: „La ușa cui bate/ La fereastra cui colindă/ Domnului Doamne/ Flori de măr!”. „Invocarea îngerului” ne tulbură prin aspirațiile poetei: „Să se facă lumină!/ Să fie adevăr.../ în lumea de lângă noi/ și din noi//” - răscolindu-ne cu interogația retorică: „Cine sunt eu pentru Tine/ de mă ocrotești?/” Și-apoi - iarăși ne tulbură cu strigătul de încredere: „Exiști, nu ești singur”. „În altă dimensiune trecând” este un imn închinat femeii, amintind de L. Blaga ori N. Stănescu: „În trupul ei
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
ar crea o evoluție retrogradă ar reprezenta un pesimism de evoluție a sentimentelor în jos, și numai o sclipire de luciditate le-ar trasa exemplar. Este caracteristica stilisticii deosebite a Adrianei, părelnicul lucid pe tărâmul lirismului. “e o alegere absolut retorică drumul spre mâine evoluează agresiv între rațiune și dezechilibru la final magia face simplă figurație” lumea se schimbă de azi “azi mai devreme ca niciodată am aliniat toate visele cu noi așa într-o înțelegere tacită cu timpul” (Și mai
ADRIANA BUTOI- PRESCURTAREA LITEREI MARI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369918_a_371247]
-
Dumas. Dar nu mi-a căzut fisa. Te iert. Și soarele se deplasa pe ruta sa, ca și barca, savurând liniștea instalată în timp ce mâna lui obraznică căută alte locuri încă incomplet bronzate. Anica suportă eroic un timp apoi întreabă oarecum retoric: - Unde ne duce vântul? - Departe de lumea care agreează costume de baie ca cel de pe tine. Ai dori o anumită destinație? - Nu neapărat. Dar aș prefera să pilotezi tu barca. - Nu ai încredere în pilotul automat? - Nu. Dar având mâinile
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
au servit cu un mic drink tare ca o palincă, cu gheață, apoi au studia mai atent imensa bibliotecă. Întorcându-se în salon au trecut prin hol unde măsuța le-a atras atenția: - La ce o folosi oare se îmtreabă retoric Anica? Ionel o îmbrățișează și îi săltă fundulețul pe măsuță. De sus ea îi dă un pupic, timp în care el pătrunde ofensiv între picioarele ei. Ea continuă cu alt pupic mai dulce dar se dezmetici repede cu un „Ce-
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
acum să deschidem lada de zestre ca să pregătim nunta? - Da! Dar trebuie completată cu setul de chiloței pe care mi ia promis Ionel. De ce nu m-ai avertizat de importanța lor? Remarcă Anica începând să roșească. Era totuși o întrebare retorică la care, normal, nu a primit răspuns. După trei săptămâni mare nuntă mare la care a participat tot satul. Iar noaptea nunții a fost cum a visat-o Anica, în colivia făcută cadou de actualul soț. Colivia nu a mai
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]