19,624 matches
-
o contribuție personală la acțiuni, cum au fost lansarea inițiativelor românești privind valorificarea resurselor umane și a științei și tehnologiei moderne în procesul dezvoltării, în cadrul Consiliului Economic și Social și Adunării generale a O.N.U., organizarea la București a reuniunii Comitetelor de coordonare ale O.N.U. și Instituțiilor sale Specializate (1967), instalarea la București a unui Centru de Informare al O.N.U. (1972), utilizarea mecanismelor specifice de colaborare tehnică ale Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de colaborare din Vest, de standardele și normele convenite la nivel european, participarea în delegația română la lucrările Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa-O.S.C.E., de la Viena (1987-1989), unde a promovat proiectul unui Forum Științific european și la reuniunile de follow-up în domeniile economic și de afaceri (la Bonn) și, respectiv, al mediului înconjurător (la Sofia). Aspecte semnificative din activitatea diplomatică In condițiile noi de după 1989, a îndeplinit misiuni importante în străinătate și în Centrala Ministerului Afacerilor Externe: Însărcinat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
potențeze sprijinul internațional pentru tranziția țării la un stat democrat, de drept, cu o economie modernă și adaptată cerințelor sociale. O ilustrare o reprezintă promovarea inițiativei privind democrația, care avea să conducă la organizarea la București, în 1997, a primei Reuniuni de nivel a democrațiilor noi sau restaurate, care va transmite mesajul unui progres real al României pe calea democratizării. De asemenea, începerea unui dialog substanțial și a unei conlucrări frecvente cu țările UE, în cadrul organizat, la Bruxelles, sau la centrele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
restaurate, care va transmite mesajul unui progres real al României pe calea democratizării. De asemenea, începerea unui dialog substanțial și a unei conlucrări frecvente cu țările UE, în cadrul organizat, la Bruxelles, sau la centrele O.N.U., înaintea sau în timpul reuniunilor curente, cu obiectivul promovării unor poziții, inițiative și proiecte comune. A contribuit la diversificarea participării României în cadrul Organizației Internaționale a Francofoniei. În calitate de Reprezentant Permanent al României la O.N.U.-New York, s-a concentrat pe folosirea sistemului instituțional al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Secretariatul O.N.U., care să permită promovarea unor interese specifice românești și un dialog constructiv în cadrul vizitelor frecvente de lucru pe care șeful statului și ministrul afacerilor externe le-au întreprins la New York, la Adunarea Mileniului și la marile reuniuni globale. Ca urmare, s-a reușit sporirea credibilității internaționale a României ca partener serios de colaborare prin acțiuni, cum au fost participarea cu contingente românești la operațiunile O.N.U. de menținere a păcii, poziționarea activă în eforturile comunității internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
participante la Tratatul de la Varșovia; negocierea, în calitate de reprezentant al M.A.E., în grupul de experți, a documentelor politice care au fost adoptate, în cadrul C.A.E.R., la nivelul șefilor de stat și guvern sau la nivelul primilor miniștri, la reuniunile care au avut loc în perioada 1974 1990 (inclusiv la dizolvarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, Sofia 1990); negocierea la nivel de experți a documentelor politice adoptate în cadrul unor întâlniri bilaterale la nivelul șefilor de stat, care au avut loc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Geneva), contribuind la promovarea unor inițiative sau proiecte, cu caracter regional, interesând țara noastră; în anii 1976 1978 a fost ales vicepreședinte, respectiv, președinte al Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru Europa și a participat, în această calitate, la toate reuniunile biroului de conducere al acestui organism european, care au avut loc între adunările generale în decursul celor doi ani la Geneva. În legătură cu evoluția poziției României față de Mișcarea țărilor nealiniate și a "Grupului celor 77" al țărilor în curs de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
asemenea poziție a României nu a fost aplaudată de conducerea sovietică, considerând că aceasta nu corespunde "prestigiului" sistemului socialist și "intereselor" acestuia în lume. În același fel era considerată și participarea României, în calitate de invitat la activitatea Mișcării țărilor nealiniate. La reuniunile care au avut loc la Nicosia (Cipru) și la Luanda (Angola), Constantin Oancea, în calitate de șef al delegației române, a prezentat poziția României, acționând pentru consolidarea statutului țării noastre în cadrul Mișcării. Diplomatul român, a avut șansa de a funcționa în două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
unui dialog între MERCOSUR și O.C.E.M.N., printr-o fructuoasă colaborare cu C.A.R.I. (Consiliul Argentinian de Relații Internaționale), instituție ce funcționa în strânsă colaborare cu Ministerul de Externe argentinian. Părțile au acceptat ideea și s-au organizat două reuniuni: cea dintâi la București (iunie 1997), iar cea de-a doua la Buenos Aires (mai 1998). Următoarea reuniune era prevăzut să se țină la Sofia, dar, pe fondul unor dificultăți de organizare, aceasta s-a amânat, iar apoi s-a stins
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de Relații Internaționale), instituție ce funcționa în strânsă colaborare cu Ministerul de Externe argentinian. Părțile au acceptat ideea și s-au organizat două reuniuni: cea dintâi la București (iunie 1997), iar cea de-a doua la Buenos Aires (mai 1998). Următoarea reuniune era prevăzut să se țină la Sofia, dar, pe fondul unor dificultăți de organizare, aceasta s-a amânat, iar apoi s-a stins. O altă acțiune originală, dusă la bun sfârșit, în colaborare cu alți colegi din capitala Argentinei (dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
deja statutul de "țări asociate". Lansarea ideii înființării grupului a fost primită cu reticență. A fost nevoie de convorbiri repetate, purtate cu delicată grijă, pentru a îndepărta clișee și spaime vechi ("iar pata roșie din Centrul Europei?", "iar grup, iar reuniuni obligatorii, iar rotație?" etc.) și pentru a convinge că era vorba de o structură nouă, în acord cu realitățile istorice și cu aspirațiile țărilor noastre de a adera la U.E. Apariția grupului ar fi marcat tocmai schimbarea de esență prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Est-europene, Tratatul de la Varșovia și C.A.E.R. (1982-1990); Ambasador al României în Regatul Suediei (1990-1994); Membru în Colegiul Ministerului Afacerilor Externe (1968-1974 și 1989-1990); Membru examinator în Comisii de acordare a gradelor diplomatice; Pensionat în anul 1994. Participare la reuniuni și întâlniri In perioada 1982-1990, a participat, în calitate de director (ambasador) la reuniunile periodice ale organizațiilor: Tratatul de la Varșovia și C.A.E.R., având calitatea de negociator șef, la nivel de experți, din partea României; Membru al delegațiilor României la reuniunile periodice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în Regatul Suediei (1990-1994); Membru în Colegiul Ministerului Afacerilor Externe (1968-1974 și 1989-1990); Membru examinator în Comisii de acordare a gradelor diplomatice; Pensionat în anul 1994. Participare la reuniuni și întâlniri In perioada 1982-1990, a participat, în calitate de director (ambasador) la reuniunile periodice ale organizațiilor: Tratatul de la Varșovia și C.A.E.R., având calitatea de negociator șef, la nivel de experți, din partea României; Membru al delegațiilor României la reuniunile periodice la nivel înalt ale Tratatului de la Varșovia și ale C.A.E.R.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la reuniuni și întâlniri In perioada 1982-1990, a participat, în calitate de director (ambasador) la reuniunile periodice ale organizațiilor: Tratatul de la Varșovia și C.A.E.R., având calitatea de negociator șef, la nivel de experți, din partea României; Membru al delegațiilor României la reuniunile periodice la nivel înalt ale Tratatului de la Varșovia și ale C.A.E.R., la: București, Moscova, Berlin, Sofia, Varșovia, Praga, Budapesta; Membru al unor delegații române, cu prilejul unor întâlniri ale statelor balcanice și în întâlniri bilaterale cu statele Est-europene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
etc., încheiate cu statele vizitate: U.R.S.S., Polonia, R.D.G., Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Albania, Grecia, Liban, Irak, Siria, Libia, India, Pakistan, Japonia, China, Coreea de Nord, Tailanda, Birmania, Australia, Cuba, Costa Rica, Venezuela, Columbia, Brazilia, Uruguai, Argentina, Chile, Panama etc.; A participat la reuniunea O.S.C.E. la Stockholm (Suedia), în 1992, ca membru al delegației române, condusă de ministrul afacerilor externe. Aspecte semnificative ale activității diplomatice In calitate de membru cu grad diplomatic al misiunilor diplomatice ale României de la Bagdad, Beijing, ca director-ambasador în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
adoptate, practic, de delegația română și de cea sovietică, fiind luate foarte puțin, în considerare, sugestiile și propunerile celorlalte delegații. Cu prilejul unor negocieri care au avut loc în cadrul Tratatului de la Varșovia în legătura cu prelungirea valabilității acestuia, la o reuniune care s-a desfășurat la Varșovia, șeful delegației române, potrivit mandatului dat de conducerea română s-a opus vehement propunerii U.R.S.S., însușită de celelalte cinci delegații, privind extinderea activității acestui Tratat pe o perioadă de 20 de ani. El
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dușman al socialismului, colaborator al statelor membre N.A.T.O., susținător al imperialismului", aducând și alte acuzații României. Răspunzând acestor incriminări, șeful delegației române a afirmat că asemenea acuzații se potrivesc celor ce își permit să atace România și a părăsit reuniunea împreună cu delegația română. Acesta a informat imediat conducerea M.A.E., care a obținut aprobarea superioară pentru ca delegația română să părăsească imediat reuniunea. La scurt timp, la M.A.E. s-a prezentat ambasadorul U.R.S.S. la București E. Tiajelnikov
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a afirmat că asemenea acuzații se potrivesc celor ce își permit să atace România și a părăsit reuniunea împreună cu delegația română. Acesta a informat imediat conducerea M.A.E., care a obținut aprobarea superioară pentru ca delegația română să părăsească imediat reuniunea. La scurt timp, la M.A.E. s-a prezentat ambasadorul U.R.S.S. la București E. Tiajelnikov, care a adus la cunoștința ministrului afacerilor externe Ștefan Andrei comportamentul delegației române, care prin poziția adoptată și comportamentul său "a afectat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aceluiași an, ministrul de externe sovietic E. Sevardnadze a ridicat, în aceiași termeni, problema ministrului de externe al României, Ștefan Andrei; acesta a răspuns, ca și în cazul primei intervenții de la București, că diplomatul român nu a prezentat, la acea reuniune, poziția sa personală, ci a României, a conducerii superioare române, referitoare la problema prelungirii Tratatului de la Varșovia. Ulterior, cu prilejul unor noi convorbiri la Moscova, cu primul ministru sovietic A. Kosâghin, s-a convenit prelungirea Tratatului de la Varșovia pe o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a plecat, dar tu, Ceaușescule, ce ai de gând?". După întâlnirea de la Malta dintre Gorbaciov și Reagan, conducătorii țărilor membre ale Tratatului de la Varșovia au fost invitați la Moscova pentru a fi informați despre conținutul convorbirilor sovieto-americane. Din informațiile avute, reuniunea s-a desfășurat într-o atmosferă tensionată, în principal pe fondul neîntelegerilor dintre Nicolae Ceaușescu și Mihail Gorbaciov. Intâlnirea a avut loc la data de 4 decembrie 1989. La data de 10 decembrie, Pavel Platona a revenit în țară, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pregătit dosarul vizitei în România a ministrului de externe al U.R.S.S., E. Sevardnadze (ianuarie 1990), cel al vizitei secretarului de stat al S.U.A., James Baker (februarie 1990), întregul dosar pentru participarea delegației conduse de președintele României în Brazilia la reuniunea mondiala O.N.U. ECO RIO 1992 și altele. A fost membru al delegației române la primele negocieri cu partea sovietică pentru delimitarea frontierei maritime și a platoului continental în Marea Neagră în anii '60 ai secolului trecut; a luat parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
O.N.U. ECO RIO 1992 și altele. A fost membru al delegației române la primele negocieri cu partea sovietică pentru delimitarea frontierei maritime și a platoului continental în Marea Neagră în anii '60 ai secolului trecut; a luat parte la reuniunile delegațiilor statelor membre la colaborarea nucleară (Dubna), sau la cele privind cercetarea spațiului cosmic; de asemenea, a fost membru al delegației României la reuniunea O.S.C.E. de la Belgrad (oct. 1977 martie 1978). Activitatea în U.R.S.S. a fost marcată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și a platoului continental în Marea Neagră în anii '60 ai secolului trecut; a luat parte la reuniunile delegațiilor statelor membre la colaborarea nucleară (Dubna), sau la cele privind cercetarea spațiului cosmic; de asemenea, a fost membru al delegației României la reuniunea O.S.C.E. de la Belgrad (oct. 1977 martie 1978). Activitatea în U.R.S.S. a fost marcată de studierea, înțelegerea și informarea obiectivă asupra unor aspecte, probleme și situații politice, economice, științifice și culturale din U.R.S.S., atât în perioada anilor '60
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ghali, ministrul afacerilor externe și a lui Hosni Moubarak, pe atunci vicepreședintele Egiptului, precum și la vizita în Egipt a premierului român, Ilie Verdeț. Ca diplomat în S.U.A., fiind și reprezentant al României pe lângă F.M.I. și B.I.R.D., a participat la multe reuniuni ale acestora și a avut mandat să semneze, în numele țării, 7 acorduri de finanțare pentru proiecte românești de dezvoltare în variate domenii, a organizat și participat la programul vizitei în S.U.A. a ministrului de externe Ștefan Andrei. La începutul anilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pus-o într-o situație specială, nu foarte confortabilă. Exista o coordonare foarte strânsă în sânul celor două blocuri, între delegațiile U.R.S.S. și S.U.A.; fiecare bloc avea purtător de cuvânt, iar România era "a treia parte" la negocieri. La reuniunile plenare săptămânale lua cuvântul câte un membru al unei delegații din țările membre N.A.T.O. și altul din țările membre ale Tratatului de la Varșovia. Din când în când, lua cuvântul și un membru al delegației României. Discuțiile substanțiale și armonizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]