2,093 matches
-
prezintă exact invers. Într-adevăr, o analiză separată a dependenței dintre T și g’ arată că reducerea primului determină o tendință de creștere a celui de-al doilea, ceea ce corespunde faptelor (vezi figura 5.4). Credem totuși că ar fi riscant să separăm prea strict efectele variabilelor exogene și să facem analize de tipul: “dacă toți factorii de influență rămân constanți și se modifică numai factorul X, atunci...”. Între unele variabile cauzale pot exista interdependențe subtile, destul de greu de identificat printr-
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ratei reduse de creștere a firmei. 4. Pentru orice firmă pare a exista o limită superioară admisă a ratei îndatorării. Această limită nu se datorează doar costului împrumuturilor, ci și faptului că acestea sunt percepute drept surse de finanțare mai “riscante”. 5. Există, pentru orice firmă, o limită inferioară a ratei îndatorării un nivel considerat normală de orice proprietar, mai mult sau mai puțin dispus la risc. 6. Rata reală de dezvoltare a firmei va fi determinată în ultimă instanță de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
războiul din Vietnam și declinul general al puterii americane. Această preferință de a oferi soluții economice problemelor politice și economice este puternic întărită de interesele potențialilor beneficiari ai ajutorului economic, care, evident, preferă profitabilul transfer de avantaje economice dureroasei și riscantei negocieri diplomatice. Diferența dintre politica internațională așa cum este ea și o teorie rațională derivată din aceasta este similară diferenței dintre o fotografie și un portret pictat. Fotografia arată tot ce poate fi văzut cu ochiul liber; portretul nu arată tot
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a face opoziția celorlalte națiuni fie prea periculoasă (deoarece Marea Britanie era prea puternică), fie inutilă (pentru că forța era utilizată cu moderație). Scopul politic al tuturor tipurilor de pregătire militară este descurajarea altor națiuni de la folosirea forței militare, făcând acțiunea prea riscantă pentru a o întreprinde. Cu alte cuvinte, obiectivul este ca recursul la forța militară să devină inutil, inducând potențialului inamic ideea renunțării la respectivul comportament. Scopul politic al războiului însuși nu este cucerirea teritorială per se și anihilarea forțelor inamice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
continental și cel localizat. În secolul al XVIII-lea, era de preferat cea de-a treia variantă, a imperialismului localizat, deoarece concertul de puteri existent descuraja orice tentativă de imperialism continental. Experiența lui Ludovic al XIV-lea demonstrase cât de riscantă este tentativa respectivă. Mai mult, imperialismul epocii era practicat mai curând din rațiuni de putere și glorie monarhică decât pe baza emoțiilor de masă ale naționalismului modern. Considerațiile acestea funcționau în cadrul comun al tradițiilor monarhice și al civilizației europene, care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
urmărit să acumuleze putere prin achiziția de teritorii, considerate atunci simbolul și substanța puterii naționale. Pe atunci, cucerirea de teritoriu de la un stat vecin puternic era o modalitate de a dobândi putere. Cu toate acestea, exista o posibilitate mai puțin riscantă de a realiza acest obiectiv. Era vorba de expansiunea considerabilă către trei continente: Africa, Americile și porțiunea din Asia învecinată cu oceanele estice. De-a lungul istoriei balanței de putere, Marea Britanie și-a găsit în această oportunitate principala sursă de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale lucrării sale furnizează răspunsurile la această întrebare. Fără a intra în prea multe amănunte schițăm în continuare căile posibile ale managementului intuitiv eficace: 1) Construirea unei viziuni inspiratoare - proiectarea în viitor, imaginarea unor proiecte și căi ambițioase, noi, chiar riscante, orientarea spre o lume viitoare (viziunea este o imagine ideală, o imagine a viitorului, unică; ea rimează, cum spune Le Saget, cu viața, cu emoția, cu căutarea gradului de perfecțiune, ea direcționează și catalizează; cum însă viziunile pot fi corecte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
numeroase decât primele. Riscul este definit cel mai frecvent ca o condiție în cadrul căreia rezultatele unor decizii sau moduri de acțiune nu sunt cunoscute în totalitate, dar există probabilitatea cunoașterii lor în timp. Din această perspectivă, deciziile sunt împărțite în riscante și incerte. Valeriu Ceaușu, care le-a studiat pe ambele, arată că în deciziile riscante există o anumită proporție între probabilitatea obiectivă și cea subiectivă a evenimentului de a se produce. Acestea se împart, la rândul lor, în decizii excesiv de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unor decizii sau moduri de acțiune nu sunt cunoscute în totalitate, dar există probabilitatea cunoașterii lor în timp. Din această perspectivă, deciziile sunt împărțite în riscante și incerte. Valeriu Ceaușu, care le-a studiat pe ambele, arată că în deciziile riscante există o anumită proporție între probabilitatea obiectivă și cea subiectivă a evenimentului de a se produce. Acestea se împart, la rândul lor, în decizii excesiv de prudente (caracterizate prin tendința de a evita cele mai mici riscuri, de a reduce situațiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
excesiv de prudente (caracterizate prin tendința de a evita cele mai mici riscuri, de a reduce situațiile noi la tiparele cunoscute, de a recurge la procedeele cunoscute ca fiind sigure sau de a evita însăși acțiunea de răspuns) și decizii excesiv de riscante (caracterizate nu atât prin acceptarea unor riscuri mari, cât mai ales prin neluarea în considerare a probabilităților obiective de reușită, prin supraestimarea propriilor cunoștințe, însușiri, posibilități). Deciziile incerte sunt cele în care acționează exclusiv probabilitatea subiectivă, probabilitatea obiectivă fiind necunoscută
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mărturisește, cercetările asupra judecății și luării deciziilor, cât și caracterul aplicativ al acestora, având în vedere domeniul psihologiei organizațional-industriale. El își manifestă intenția de a insista asupra unor probleme mai puțin abordate în psihologia organizațional-industrială, cum ar fi: luarea decizilor riscante, dependența judecății și luării deciziilor de particularitățile contextului, rolul emoțiilor și sentimentelor în luarea deciziilor, modalitățile prin care oamenii negociază alegerile dificile etc. Autorul speră să stimuleze apariția unor idei noi pentru cercetarea JDM și pentru aplicațiile la locul de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a fi acordată modalităților de recompensare ale managerilor care se diferențiază de cele ale personalului de execuție din cel puțin trei puncte de vedere: 1) sunt foarte mari; 2) se bazează pe performanțele întregii organizații (de aceea, ele pot deveni riscante dacă organizația nu obține performanțe); 3) nivelul lor se determină prin negocieri între manageri și subcomitetul însărcinat de consiliul de administrație cu determinarea valorii lor (cei care le stabilesc sunt foarte generoși pentru că s-ar putea ca în alte ocazii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conformism în grupurile sociale. În sfârșit, persoanele cu o puternică nevoie de putere se caracterizează prin: dorința de a influența, de a domina, de a schimba comportamentele altor persoane; de a fi permanent în centrul atenției; aceste persoane adoptă poziții riscante, tocmai pentru a se evidenția, au o mare încredere în ele însele. McClelland anticipează existența unei relații de corespondență între nevoile omului și activitățile pe care acesta le desfășoară. El avansează ideea potrivit căreia oamenii vor căuta slujbe care se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de tip eliberator, de tipul recurgerii la a treia parte, de tipul presiunii. El stabilește și câteva tactici și tehnici specifice pentru fiecare, pe care le prezintă într-o manieră gradată, de la cele mai stabile și eficiente până la cele mai riscante care ar conduce la escaladarea conflictului și nu la rezolvarea lui. Strategia de tip eliberator cuprinde: conturarea problemei (de exemplu, căutarea unei alte rețele de distribuire); căutarea unui alt interlocuitor interșanjabil (un alt client, un alt prestator); regândirea manierei de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceea ce solicităm. Strategia de tipul recurgerii la o a treia parte vizează: solicitarea unei persoane respectate de ambele părți; solicitarea unei autorități morale; solicitarea unei autorități ierarhice sau juridice; căutarea unui aliat (coalizarea). Strategia de tip presiune, considerată cea mai riscantă, se referă la: exercitarea presiunii asupra celeilalte părți (de exemplu, printr-o grevă sau printr-o campanie de comunicare); atacarea alternativei celei mai bune a celeilalte părți (pichete de grevă). După opinia lui Stimec, strategia BATNA/MESORE/ACBAM este un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se realizează în condiții de relaxare. Nivelurile crescute de stres influențează negativ cele două caracteristici esențiale ale deciziei, calitatea și acceptanța. Cele mai multe decizii se iau în condiții de incertitudine, de risc crescut − or, stresul amplifică și accentuează caracterul incert și riscant al deciziei, ceea ce va face ca decizia luată să fie vulnerabilă. 2.4.4. Stres și conducere Opiniile cu privire la efectele stresului asupra activității de conducere și a stilurilor de conducere sunt la fel de contradictorii ca și cele referitoare la efectele stresului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dure din partea jurnaliștilor, la o solidarizare care, în opinia mea, s-ar fi impus mai mult ca oricând. Au urmat, pe lângă o serie de show-uri TV fără rezultat, un comunicat dur al Clubului Român de Presă și o recomandare riscantă a aceleiași instituții: anume ca presa să instituie un embargou, pentru o zi, cu privire la acțiunile președintelui. Spun o recomandare riscantă deoarece CRP-ul știa cu cine are de-a face: cu o presă dezbinată, în care concurența a ajuns să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
pe lângă o serie de show-uri TV fără rezultat, un comunicat dur al Clubului Român de Presă și o recomandare riscantă a aceleiași instituții: anume ca presa să instituie un embargou, pentru o zi, cu privire la acțiunile președintelui. Spun o recomandare riscantă deoarece CRP-ul știa cu cine are de-a face: cu o presă dezbinată, în care concurența a ajuns să distrugă, în numai câțiva ani, „crezul“ deontologic care ar fi trebuit să fie liantul breslei. Iar rezultatul a fost pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
intubația selectivă, ceea nu contraindică folosirea tamponașelor înmuiate în cloramină, dimpotrivă cele două metode se completează reciproc așa cum arată și experiența noastră. Majoritatea pacienților sunt tarați, ceea ce face ca procedurile complexe și anesteziile generale de lungă durată să fie extrem de riscante [130-132]. În efectuarea incizei cutanate trebuie ținut cont de localizarea leziunii, în mod curent incizia realizându-se la nivelul polului inferior al pungii de empiem, astfel încât drenajul să fie cât mai eficient. Incizia cutanată are de obicei o lungime de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
solidificare a cuplului îi oferă scriitoarei oportunitatea adulterului și a autodevorării prin confesiune. Jurnalul înregistrează febra și emoția, trădarea și loialitatea unui personaj ce nu își refuză nicio ficțiune și nu se retrage din nicio ecuație, oricât de incertă sau riscantă. Anaïs Nin descoperă proprietățile curative ale minciunii și sensul puterii sexuale atunci când lasă în urmă nesiguranța corpului și se lasă inițiată de Miller în limbajele primitive ale dorinței. Asemeni unei emanații halucinogene, textul confesiv este produsul ultim al experiențelor ce
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
al altora. Totul se înfășoară atunci interminabil într-o serie de lanțuri scopuri-mijloace, perfect redundante. Care sînt, deci, funcțiile latente ale redundanței? Ea tinde să suprime eroarea și să asigure cea mai înaltă fiabilitate. Transmiterea informațiilor este un bussiness foarte riscant, ne spune Landau. Un mijloc bun rezidă în controlul informației de către centru. Desigur, dar astfel se repune problema. Căci fiabilitatea unui sistem este fiabilitatea fiecărei părți a acestui sistem. Cum va controla centrul fiabilitatea fiecărei părți? Ținînd seama că o
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Prin urmare a luat naștere un nou lider carismatic, ultimul din secolul XX. A-l disloca pe Marx dintre idoli, a-l scoate din memoria maselor populare care l-au adulat vreme de o generație e un demers dificil și riscant. Elitele Chinei "populare" au înțeles lecția oferită de tranziția brutală, produsă în Uniunea Sovietică, de la economia planificată și bazată pe monopol la o economie privatizată în mod accelerat și anarhic, tranziție care a generat o nouă clasă capitalistă, mai hrăpăreață
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cărora nu există perspective pentru o viață politică normală, regimul nu este încă clar constituit, iar puterea politică este disponibilă. Studiile recente asupra revoluțiilor leagă strâns aceste fenomene de înfrângerile în război (revoluția comunistă rusă și chineză) sau de acțiunile riscante externe ce slăbesc regimurile sub aspect financiar, așa cum a procedat Franța în anii 1780 sub Ludovic al XVI-lea9. Un al patrulea tip de criză pe care îl putem identifica se referă la retragerea susținerii externe a elitelor dominante și a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
bine zis necesitatea adâncă, reală, de a te rupe și izola, de a te „Însingura” de „turma umană”, cea care-ți asigură o minimă previzibilitate În orizontul social, o, orișicum, sigură „conservare” a persoanei, „afundându-te” În „hățișurile virgine”, extrem de riscante și imprevizibile ale unei „cărări singuratice”, Întâlnind În cale, ca să zicem așa, nu puține urme morbide ale unor nefericiți „Înaintași”, „oasele” și „leșurile” Învinșilor, ale „aroganților” umanoizi care au vrut „altceva”, voind să rămână, unii dintre ei, „fideli” unor idealuri
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
estice, a „proletariatului”, neștiind bine ce atitudine să iau, am fost ajutat În hotărârea mea de a „ieși, de a rupe cu sistemul”, nu numai de D. Țepeneag, dar și de soții Monica și Virgil Ierunca. Ulterior, după curajoasa și riscanta mea Întoarcere În România, i-am dezamăgit, se pare, pe cei doi soți, care ar fi vrut ca eu să „continui lupta contra tiranului și a comunismului prin mijloace politice”. Nu am făcut-o, deoarece nu exista o bază politică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]