2,097 matches
-
în nordul Italiei, catolicii s-au ridicat împotriva tutelei Grisonilor (protestanți), iar revolta, extinsă în întreaga regiune, a sfârșit cu masacrarea protestanților în iulie 1620 (Sacro Macello). Ludovic al XIII-lea ar fi dorit să-l sprijine pe împărat. În ciuda rivalității dintre cele două familii, ei aveau în comun idealul monarhic, dorința de a întări catolicismul în dauna protestanților și turcii, care amenințau permanent estul Europei. În consecință, Franța s-a oferit ca mediator în aprilie 1620 și a negociat cu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
politică pe teritoriul german (compensații teritoriale pentru restabilirea finanțelor, deschiderea unor noi drumuri pentru comerț fierul și arama suedeză și salvarea protestantismului)231. Rezultatul a fost declanșarea războiului din anii 1630-1635232, a cărui fază ultimă s-a desfășurat sub semnul rivalităților și războiului franco-suedez (1635-1648)233. În perioada 1630-1640, în Germania au fost trimiși cei mai capabili diplomați francezi, pentru atragerea principilor împotriva împăratului. Alianța pe care Franța a încheiat-o cu Suedia "pentru a restabili libertatea Germaniei"234, au transformat
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
încă din 1644 în orașele Osnabrück și Münster, Tratatele din Westfalia / Westfälische Friede din 1648241 puneau capăt, pe de o parte politicii germane a Habsburgilor (deținători ai coroanei imperiale din 1438 și ulterior, prin Leopold I), pe de altă parte rivalităților dintre catolici și protestanți. Pacea a însemnat triumful politicii cardinalului Richelieu (deși la semnarea tratatelor cardinalul francez nu mai era în viață), pregătind hegemonia Franței în Europa. Restaurând "vechea libertate germană", prin conservarea puterii principilor teritoriali, tratatele mențineau fărâmițarea politică
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și Prusia mai erau puternic angajate în luptă. Prin Tratatul de la Hubertusburg (15 februarie 1763)276 au fost puse bazele viitoarei hegemonii a Prusiei în Germania, iar Austria pierdea Silezia pentru totdeauna. Evenimentele ulterioare au antrenat și celelalte puteri europene, rivalitatea austro-prusacă evidențiind și multe perioade de destindere, puncte de vedere comune, precum împărțirea Poloniei. În fapt, Polonia devenise deja obiect de partaj între marile puteri din prima decadă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea. Între
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o serie de proiecte nu au fost realizate. Cea mai mare parte a cetățenilor nu participau, încă, la exercitarea puterii legislative, și doar cu unele ezitări câțiva principi, în particular din sudul Germaniei, vor adopta o Constituție pentru statele lor. Rivalitatea dintre Austria și Prusia, grefată pe tendința de dominație a principatelor germane, se afla la ora provocărilor. Formată în 1785, "Liga principilor germani", condusă de Prusia, a constituit mai mult un mijloc de luptă imaginat de aceasta împotriva Austriei, decât
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
parte, la discreția Habsburgilor 320. Prusia a înlocuit Austria prin extinderea sferei de influență asupra Confederației germane 321. După contrarevoluția din 1848-1849, această Confederație va fi menținută într-o structură creată de Metternich, devenind în acest fel miza principală a rivalității austro-prusace. Congresul de la Viena nu a inclus în discuții problema turcă, astfel că Alexandru I se va feri să acționeze în Balcani fără asentimentul monarhiilor aliate. Această lacună a fost acoperită de principiul general al balanței puterilor, iar Europa aștepta
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
noul Imperiu este o "Mare Prusie". Victorioasă asupra Franței în 1871, Germania își va exercita dominația asupra Europei timp de două decenii, sub abila cârmuire a lui Bismarck 432. În această Europă cu preponderență germană (1871-1890), crizele din Balcani și rivalitățile coloniale i-au permis lui Bismarck să devină arbitrul continentului. Hotărât să interzică Franței orice război de revanșă, cancelarul german s-a preocupat de izolarea ei. Neliniștit de refacerea rapidă a acesteia, gândindu-se că Germania are nevoie de timp
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
legea garanțiilor, pentru a o pune de acord cu exigențele catolice, cerând în același timp convocarea unei conferințe internaționale pentru reglementarea situației papei 438. Membre ale Triplei Alianțe din 1882, Germania, Austrio-Ungaria și Italia și-au acomodat interesele uitând vechile rivalități. Era în avantajul Germaniei, pentru care Drang nach Triest (interesul pentru Adriatica) a rămas un factor mai practic al politicii sale europene decât Drang nach Osten austro-ungar, sau visul unui "marș spre Salonic". Oamenii politici italieni și austrieci au înțeles
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și dotarea unei armate cu o forță recunoscută pe plan mondial. În primul rând construirea flotei militare, marina fiind o expresie a modernității specifice. Ea a fost subordonată direct Reich-ului. 2. O lume bipolară La sfârșitul secolului al XIX-lea, rivalitățile statelor vor contura alte coaliții, prin care Europa bipolară continua să trăiască prin Tripla Alianță (Puterile Centrale) și Tripla Înțelegere (Antanta). La 19 aprilie 1877, erijată în "protectoarea creștinilor din Balcani", Rusia intra în război contra Turciei 446. Diplomația rusă
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
printr-un tratat secret 451. Motivele României au fost întemeiate pe încercarea de a găsi un mijloc de protecție contra presiunilor Rusiei, manifestate mai ales în 1877-1878. Tripla Alianță a rezolvat conflictul mai vechi dintre Germania și Austro-Ungaria, menținând deschisă rivalitatea franco-germană. În acest fel, neînțelegerile și slăbiciunile celorlalte puteri europene au făcut din Germania bismarckiană arbitrul Europei până în 1890. Germania dorea să regleze problemele sale cu Franța, de care se simțea amenințată după războiul din 1870-1871. În această încercare, Germania
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
La acest început de secol marile puteri s-au grupat, cele două blocuri opuse Tripla Alianță și Tripla Înțelegere confruntându-se o perioadă de timp doar pe terenul diplomației. Divizarea Europei își află cauzele în gravele tensiuni internaționale, ascuțite de rivalitățile apărute odată cu expansiunea economică de la finele secolului al XIX-lea. Austro-Ungaria și-a văzut blocate de politica Rusiei intențiile expansioniste în direcția Mării Egee. Imperiul său se confrunta și cu dificultăți interne, din cauza mișcărilor de eliberare națională ale slavilor de sud
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
antreneze consecințe neprevăzute 514. Ședințele au avut caracter protocolar, întrucât "cei 4" au decis totul: Georges Clemenceau, președintele Conferinței, Th. W. Wilson, Sir George David Lloyd și Vittorio-Emmanuele Orlando. La masa tratativelor s-au așezat nu atât țări, cât dezacorduri, rivalități, ambiții politice și hegemonice. Niciodată în istoria lumii trei țări și trei oameni Woodrow Wilson, Georges Clemenceau și David Lloyd George -, nu au avut o putere atât de mare în luarea unor decizii care vor configura viitorul lumii 515. Tratatele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
autonomia, la îndemnul Germaniei. În toamna anului 1917 a fost creată la Vilnius o Taryba lituaniană formată din 20 de membri, tot la îndemnul Germaniei, pentru a reclama de această dată independența: aceasta va fi proclamată la 16 februarie 1918545. Rivalitatea poloneză față de poziția Germaniei în cazul Lituaniei, câteva suspiciuni legitime ale aliaților, competiția germano-anglo-ruso-baltică în 1919 (problema "brigăzii de fier") invazia bolșevică (din 1919 în iulie 1920) au întârziat soluționarea defintivă a problemei lituaniene și delimitarea exactă a teritoriului acesteia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Tratatul de la Versailles a legat alianța între Germania și Rusia. Nu avem dreptul să ne înșelăm... Germanii și rușii nu se iubesc, dar ei sunt, ca să spunem așa, complementari"603. Sunt ani în care Europa asistă la noi confruntări în rivalitatea franco-germană. În anul 1923, confuzia din perioada interbelică a atins paroxismul: inflația, ocuparea Ruhrului de către francezi, tentativa de puci a lui Hitler, insurecțiile comuniste. Intrigată de politica Germaniei, la 11 ianuarie 1923 fermitatea Franței, sprijinită de Belgia, conduce la ocuparea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Römmel, care, în fruntea Corpului African (Afrika Korps), a restabilit echilibrul de forțe (1941). Concomitent, germanii au accelerat pregătirile de război contra Uniunii Sovietice. De aceea, Europa de Est a constituit un element deloc neglijat de politica germană, pentru chiar neevidenta, încă, rivalitate dintre Germania și URSS. Prin urmare, România și Bulgaria vor deveni "probleme" ale diplomației germane. Poziția geostrategică, resursele economice și potențialul militar erau necesare pentru atacul contra Uniunii Sovietice. Cele două țări au aderat la Pactul Tripartit 723: România la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
locul în fruntea armatelor imperiale. 231 D. Ogg, op. cit., p. 130. 232 H. Schulze, op. cit., p. 49. N. Ciachir, op. cit., p. 194. 233 J. Streisand, op. cit., p. 87. 234 Istoria diplomației, vol. I, Edit. Științifică, București, 1962, p. 239. 235 Rivalitatea familiilor de Habsburg și Luxemburg aduce pe tron dinastia de Luxemburg, care va rămâne în posesia demnității imperiale pentru aproape un secol. Domnia lui Carol al IV-lea (1347-1378) va conferi o dimensiune aparte raporturilor cu stările privilegiate și Adunărilor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
W. Oppenheim, op. Cit., p.4. N. Ciachir, op. cit., p. 150. 259 Istoria diplomației, I, pp. 281-282. 260 H. Schulze, op. cit., p. 57. Mary Fulbrook, op. cit., p. 101. 261 Istoria diplomației, I, pp. 281-282. 262 Mary Fulbrook, op. cit., p. 95. Asupra rivalității austro-prusace din această perioadă, vezi Istoria diplomației, I, pp. 286-292. 263 J. Streisand, op. cit., p. 94. 264 Acestui rege nu i se pot contesta nici talentul militar, nici iscusința diplomatică. Prin iscusite raționamente "filosofice", acest "filosof de la Sans-Souci" (palatul-reședință de la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și pusă pentru prima oară în discuție la Tilsit, între Napoleon și țarul Alexandru. Ea a sfârșit în 1840, aruncând Franța într-un război contra întregii Europe pentru apărarea lui Mehmet-Ali, pașa Egiptului, răsculat împotriva sultanului. Zece ani mai târziu rivalitatea între grecii ortodocși, susținuți de Rusia și catolici, sprijiniți de Franța pentru păstrarea celor douăsprezece sanctuare din Palestina, a redeschis conflictul: în mai 1850, Ludovic-Napoleon a protestat pe lângă Poartă în legătură cu impitatea grecilor. La rândul său, bazându-se pe creșterea puterii
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ieșea ca mine. Cel mai tare puneau botul negrii. Veneau niște dulapuri la mine și când auzeau „Sa se bon, sa se pa bon! Lio noar perd!” Aaaa! Gata, banul jos! Cum să piardă negrul? Se forma un fel de rivalitate, chiar dacă era vorba de un joc. Gâfâiau, asudau și jucau! Puneau banii fără milă." În Grecia, Pazvante ajunge și în arest: îi expirase viza. Altă mană curată! Jucau "năzbâtia" până și polițiștii! "Grecii au instinct de jucători. Joacă barbut și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu această filozofie, sportivii au obiective comune: să fie buni sportivi, să respecte regulile, adversarii, partenerii de întrecere, pe ei înșiși, să participe indiferent de vârstă, religie, sex, rasă, apartenență politică sau religioasă la întrecerile sportive. Spiritul de competiție și rivalitatea există în toate sferele vieții sociale. Muzicieni, poeți, filosofi, oratori, pictori și sculptori se întrec în atingerea excelenței, așa cum atleții se întrec pentru obținerea ramului de măslin. Modelele culturale reprezintă o varietate de factori ca: limba în care se comunică
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
s-au putut afirma mult mai ușor în țările mici sau mijlocii, decît în imperiile nivelate doar în aparență de către autorități monolitice. Pentru a explica specificitatea Europei de Vest intervine un factor suplimentar. Adăugîndu-se celui menționat deja, referitor la secularizarea rivalității dintre puterea spirituală și cea temporară, acesta din urmă se înscrie în natura specifică a feudalității occidentale și în consecințele sale multiple. Fernand Braudel sugerează că această feudalitate diviza-toare își are punctul de plecare în epoca lui Carol cel Pleșuv
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ca mînă de lucru pentru pămînturi, pentru noile șantiere sau pentru armatele cu efective reduse. Invocarea lui Dumnezeu era suficientă pentru a proba legitimitatea în fața maselor. În ceea ce-i privește pe nobili, ideea de patriotism se ex-primă mai întîi prin rivalitatea dintre diferitele puteri ce vizau cucerirea suveranității prin forță, feudali contra feudalilor, cei mai norocoși și mai abili dintre aceștia devenind regi. Pentru suveranitatea statelor absolutiste în formare se punea apoi pro-blema de a profita de situația creată prin decăderea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prince-pat catolic, susținută de imensa sa birocrație clerul a cărui omniprezență și calitate o situa mult deasupra administrațiilor profesionalizate, ce abia luau ființă în circumstanțele monarhiilor absolute. Dacă admitem că religia constituia în epocă mica ideologie disponibilă, din lipsa vreunei rivalități laice, ar rezulta așadar că prinții catolici puteau s-o folosească pentru a-și consolida statele dar n-o puteau controla, riscînd în orice moment să o piardă, grație diferitelor proiecte ale papalității romane. În schimb, fie că se revendicau
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Anglia în 1678. Dar cel mai important este faptul că puterea, biserica și poporul împart aceeași identitate comună în țările protestante, în care religia și statul nu se mai disting. Această simbioză va diminua rupturile provocate în țările catolice de rivalitatea conflictuală între biserică și stat absolutist apoi liberal pentru controlul populației. Din acest motiv, sentimentul național va căpăta consistență mai devreme în societățile protestante. Va fi, pe deasupra, mai desăvîrșit decît în societățile catolice, fiind străin antagonismului dintre laici și clerici
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mercantilă a statului regal frînase expansiunea capitalistă și în situația în care reprezentanții nobilimii, ca și ai burgheziei, de-pindeau în continuare de serviciile publice, era imposibil ca aceștia să se alieze împotriva lui. Ele se situau într-o poziție de rivalitate față de stat, căruia burghezii îi reproșau că le-a acordat influență administrativă fără a le atribui statut social corespunzător și față de care nobilii se plîngeau de contrariul, adică de deținerea unui statut privilegiat dar fără efect real în viața socială
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]