1,892 matches
-
lui a fost unul din momentele cele mai însemnate ale serbărei. Unde se descrie mai bine eroismul lui Ștefan decit în acest necrolog eminent: "Ca fulgerul de la răsărit la apus a străluminat: marturi sânt leșii, cari cu sângele lor au roșit pământul nostru; marturi ungurii, cari-și văzură satele și cetățile potopite de foc; marturi tătarii, cari cu iuțimea fugei n-au scăpat de fierul lui; marturi, turcii, cari nici în fugă nu-și putură afla mântuirea... marturi sânt toate neamurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pricepe la chestia asta, așa că se uită la el și alte fetișcane, care au parte de niște poticniți de băiețași. Și de o bună bucată de vreme îi șoptește la ureche lui Grete niște lucruri, de-o face să se roșească. Și-ntr-un rând a pișcat-o Freddy chiar pe la șolduri. Dar Lydi e acum neputincioasă. Că Grete a trebuit s-o lege... afară, în fața sălii, din cauza gălăgiei. Și a fost așa de curajoasă... nu a lătrat, nu a schelălăit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tăiată și așa dispare lumea sub pământ și foamea e chiar scroafa, și scroafa este chiar foamea, asta știu deja ochii, încă de pe când erau orbi, că ei trebuie să prindă locul în viață pe unde devin cel mai ușor roșii... Păi tocmai sângele gâlgâie ăl mai hărmălios Sângele se joacă de-a Foamea Foamea, Scroafa Scroafa joacă Sângele Asta-i rugăciunea cea de toate zilele a gurii unuia ca Botdejigodie Când călărește un dumicat de carne Și tot Ce poate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cumpărătorul de mobilă, pe care îi fac ca și cum ei numai în mod provizoriu ar fi Reprezentanți ai Direcției Indiferenței mobilei mobilizatoare. EA: Cred că ține de educația mea, să găsesc chic faptul de a mă sili, până una alta să roșesc și apoi să rămân pe de lături. (EA-VEHICUL traversează scena, cochetă și sulemenită) EL: Țelul obligatoriu este, deci, să găsim Indiferența fără s-o căutăm. Se pare că sunt făcut pentru D-voastră, și eu trebuie să mă conving că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de pradă dau ocol. Cu toate astea se poate urmări o pasăre cu toate simțurile, așa cum Nimicul e specia de păsări, cu toate că nu are de a face cu Duhul Sfânt. Și în aceste condiții păsărești probabil că nu o să mai roșiți cu atâta măiestrie și veți scoate la iveală mobila d-voastră cu ale sale intenții și semnificații mobiliare. EA: În întuneric, strădaniile mele de a roși vor rămâne oricum invizibile. Și că, așteptarea mea de afară va rămâne invizibilă, se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
face cu Duhul Sfânt. Și în aceste condiții păsărești probabil că nu o să mai roșiți cu atâta măiestrie și veți scoate la iveală mobila d-voastră cu ale sale intenții și semnificații mobiliare. EA: În întuneric, strădaniile mele de a roși vor rămâne oricum invizibile. Și că, așteptarea mea de afară va rămâne invizibilă, se explică probabil prin, să sperăm, foarte larg desfășurata autoeducație. Sau să spunem în alt fel: Casele de familie se vor pune în mișcare și voi da
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
redacției - uneori semnată de G. Tutoveanu, Calendarul săptămânii, o rubrică „Răsăritul” care se referă la situația din străinătate, la frați i de peste hotare, când la situații din Bârlad, din țară ori din județ. Simion Florea Marian „semnează” articolul „Ouă le roșii” iar N.I Gâdeiu rubrica „Fudulia și galanteria.” La redactarea ziarului au colaborat mulți foști elevi ai Liceului „Gh. Roșca - Codreanu”: Const Asiminei, Ion Paloda, G. Nedelea, At. Mândru, Mircea Pavelescu, W. Si egfried, dar și prof. Virgil Duiculescu. Girantul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1870, „una dintre cele mai vechi școli normale din țară", care împlinea 127 de ani. Documentat era și fotoreportajul despre„Grupul școlar agricol „Zorleni” semnat de Serghei Coloșenco, iar prof. N. Sârbu semna un material despre „Colegiul Național 312 „Gheorghe Roșea Codreanu" din Bârlad." Publicația își informa cititorii despre mai toate aspectele vieții școlare: rezultatele participanților la etapele naționale ale olimpiadelor școlare și ale concursurilor pe meserii, nivelul salariilor de bază ale cadrelor didactice și compensațiile în vigoare, regulamentul privind organizarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
campanie. I-am criticat de atâtea ori, dar acum dăm d-nei Gabi Crețu ce merită: recunoașterea unei campanii ca la carte, în toată Moldova. Numai prin furăciune, prin adversități locale și prin întâmplări nedorite nu obțin cel mai mare procentaj. Roșii sau nu, băieții aceștia se pricep să susțină un partid! Și pe ei, nu ? Diogene, un mare învățat al lumii antice, despre care se spune că ajunsese să locuiască într-un butoi, dezgustat fiind de lumea în care trăia, este
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe lângă sarmalele sau mita electorală a acestui cuplu. Om trăi și om vedea, dar asta este percepț ia populației din Huși azi, unde, încă, deputatul infractor Dan Marian defilează cu surle, trâmbițe și promisiuni. Sper ca Jan Ciupilan să nu roșească față de nimeni! Sper ca mita electorală pe care a pregătit-o deja să nu întunece vederile alegătorilor! Precizez că nu am nimic cu omul de afaceri sau cu familia lui Dan Marian, dar jigodia asta din PNL merită studiată și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
roșu în albastrul lor, au făcut-o pentru că munca lor de culegătoare le-a făcut să prefere fructele roșii în defavoarea celorlalte. O altă explicație posibilă ar fi următoarea: roșul este culoarea chipului nostru în anumite situații sociale ca jena (a roși de rușine). Și știm că femeile au evoluat pentru a fi mai sensibile decât bărbații la semnalele sociale. Cât despre preferința pentru albastru, autorii acestui studiu și-au imaginat că este legată de cerul senin, de timpul frumos și de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
prețuiește mai mult, pentru că părțile sînt atît de bine cumpănite, că cercetarea cea mai amănunțită nu poate alege între cele două jumătăți. KENT: Acela nu ți-e fiu cumva, milord? GLOUCESTER: Făurirea lui, șir, a fost în sarcina mea. Am roșit de atîtea ori recunoscîndu-l, ca acuma m-am oțelit cu asta. KENT: Nu pot să prind... GLOUCESTER: Șir, mama-acestui flăcău a prins, astfel că deveni rotundă-n pîntec și chiar avu un fiu pentru leagăn 'nainte de-a avea un
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
care-n furie Rafalele i-l iau și-l spulberă-n nimic, Și-ncearcă-n mica-i lume-umană să desfidă Luptîndele în zbucium ploi și vînt. Noaptea-asta, -n care-ursoaica stoarsa ce-a-nțărcat Stă în culcuș, si leu și lup de foame roși își Țin blana-uscată, -el umblă-n capul gol Și conjura ce-o fi să ducă totul. KENT: Dar cine e cu el? CURTEANUL: Bufonul doar, silință-și dînd, cu glume Inima-i frînta să distreze. KENT: Șir, te știu, Si
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
You are o' th' commission; Sit you too. BUFONUL: Nu, e un cavaler, care are ca fiu un nobil; fiindcă este un cavaler nebun acela care-și vede fiul nobil înainte de-a fi el. LEAR: O mie cu frigări roșite-n foc Se năpustească șuierînd pe ei! EDGAR: Spurcatul vrăjmaș mă musca de spate. BUFONUL: E nebun cin' se-ncrede în blîndețea unui lup, în sănătatea unui cal, în dragostea unui fiu sau în jurămîntul unei tîrfe. LEAR: Așa va
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
provocatori, proeminenți, apoi trupul se împuțina din ce în ce devenind infantil, de o mare fragilitate, de abia bănuit prin veșmintele care le avea. De abia după ce o privi un timp, își dădu seama că nu se cade acest lucru, roși, apoi bâlbâi ceva neinteligibil, ca o scuză, sau cel puțin așa i s-a părut lui, de fapt nici el nu prea a știut ce-a vrut să spună, s-a simțit penibil, ca un intrus prins într-un sanctuar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să-i ajute. Pecetea sacrificiului părintelui său o poartă în toate acțiunile de solidaritate, de recuperare a disidenților. Moartea mamei, sacrificiu asumat în urma căruia fostele colege de detenție i-au putut transmite Monicăi Lovinescu faimoasa replică "Nu ai pentru ce roși, micuța mea"181, este emblematică întregii existențe dedicate luptei împotriva sistemului comunist. Nici vestea decesului mamei lui Virgil Ierunca nu este trecută cu vederea: "Aflăm de moartea mamei lui V. Și o aflăm la modul cel mai atroce. Ultimul mandat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Mai avea ceva: o valiză din lemn de brad cu lacăt uriaș. Ar fi vrut să arunce lacătul pe fereastră; dar dacă s-ar fi deschis, din greșeală, minunata lui valiză și ar fi ieșit la iveală conținutul, ar fi roșit până la urechi și nu ar mai fi îndrăznit să se considere drept o persoană respectabilă și puțin enigmatică. Nu, această plăcere o va lăsa pentru acasă, în familie, acolo unde, vorba proverbului, se spală rufele de acest fel. Precum stâlpii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
năvălea în obraz. Roșu la față și transpirat, ieși pe coridor la o altă țigară. Deocamdată, aceasta îi era salvarea. Era hotărât să rămână acolo până la capătul drumului. Dacă s-ar întoarce în compartiment, s-ar da de gol, ar roși și mai tare, s-ar exprima incoerent și nu dorea să se facă de râs, să devină ridicol. Nici să mai improvizeze un alt neadevăr, nu mai era în stare. Își impuse să se gândească la altceva, dar nu reușea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
clasa a cincia elementară, ca nebunul, mă îndrăgostisem de o fată de aceeași vârstă cu mine. În fața ei mă fâstâceam de nu mai știam unde îmi era capul și unde picioarele; inima îmi bătea mult mai tare ca de obicei, roșeam până în vârful urechilor, până și acasă, cu capul pe pernă, adormeam tot cu imaginea ei alături... Unde mai pui, că prietenii mei cei mai apropiați, au observat și... ca un făcut, nu pierdeau nici o ocazie să facă bășcălie de mine
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un făcut, nu pierdeau nici o ocazie să facă bășcălie de mine și de slăbiciunea mea. Ca să le demonstrez că nu au dreptate, când fata respectivă trecea pe lângă mine, mă prefăceam că nu o observ, însă obrajii mă dădeau de gol. Roșeau ca proștii, iar ei, hoțomanii, nu pierdeau ocazia de a mă face să recunosc până la urmă că sunt îndrăgostit lulea, deci o ființă slabă, pierdută. Totuși, în sinea mea, păstram un sâmbure de speranță, adică visam că odată, când voi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
unei armate, în care nu poate fi vorba nici de întârzierea celor veniți mai pe urmă, nici de graba celor dintâi (Ezdra IV, 5, 42). Într-adevăr, ziua încununării este așteptată de toți, pentru ca în ziua aceea, cei învinși să roșească, iar victorioșii să primească așteptata cunună a biruinței”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 46, în PSB, vol. 52, p. 492) 79 „Singurul cântar pentru noi este acela al meritelor și în cântărirea faptelor, bune sau rele, greutatea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă e drept că foarte rar un turist și mai incult și și mai lipsit de bun simț va dori să știe și unde se află colina Rombodo, ghidul își va încleșta pumnul și, pregătit special pentru asemenea obrăznicii, va roși, dar va izbuti până la urmă să se stăpânească și să rostească printre dinți: Și un copil știe că această colină, atât de importantă pentru patria noastră liberă, autonomă, democratică și independentă (respectiv atât de importantă pentru patria noastră liberă, autonomă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
dacă e drept că foarte rar un turist și mai incult și și mai lipsit de bun simț va dori să știe și unde se află colina Rombodo, ghidul își va încleșta pumnul și, pregătit special pentru asemenea obrăznicii, va roși, dar va izbuti până la urmă să se stăpânească și să rostească printre dinți: Și un copil știe că această colină, atât de importantă pentru patria noastră liberă, autonomă, democratică și independentă (respectiv atât de importantă pentru patria noastră liberă, autonomă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
-i scria, din Botoșani, doamnei Cornelia Emilian, la 3 febr. 1888: "Judecă, scumpa mea mamă, dacă sărăcia este o rușine. Bunicii și străbunicii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea în vînt, ci numai în urma multor nenorociri... familia noastră era ca un exemplu, între proprietarii din Botoșani"5. Poetul Eminescu numai în două ocazii s-a lăsat condus de aceleași aere aristocratice, dar se va
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la ora când raporturile mercantile sunt omniprezente, când inegalitățile economice se adâncesc. Totuși, alte fenomene vin să certifice o nu mai puțin evidentă atenuare a acestor reacții de ostilitate. Nu sunt foarte numeroși reprezentanții claselor mijlocii care se se simt roși de invidie în fața mașinii, a locuinței, a combinei muzicale hi-fi aflate în proprietatea vecinului lor. Ce femeie este invidioasă la vederea toaletei pe care o poartă o altă femeie? În faza III, obiectele de consum și-au pierdut o mare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]