2,155 matches
-
Sporting Roșiori de Vede este un club înființat în anul 2008, după desființarea echipei fanion a orașului Rova Roșiori. Odată cu înființarea noului club, Sporting Roșiori a preluat un loc în Liga a III-a de la formația Real Beuca. Sezonul 2008-2009 În primul sezon de existență, 2008-2009, Sporting a încheiat campionatul Ligii a IV-a pe poziția a 3-a
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
Sporting Roșiori de Vede este un club înființat în anul 2008, după desființarea echipei fanion a orașului Rova Roșiori. Odată cu înființarea noului club, Sporting Roșiori a preluat un loc în Liga a III-a de la formația Real Beuca. Sezonul 2008-2009 În primul sezon de existență, 2008-2009, Sporting a încheiat campionatul Ligii a IV-a pe poziția a 3-a, după FCM Alexandria și Voința Săele
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
sezonului, Sporting a fost preluată de antrenorul juniorilor Eugen Crăciunescu, iar la finalul sezonului roșiorenii s-au clasat pe poziția a 4-a, după Turris Tr. Magurele, Metalul Peretu și VN Olteni. Sezonul 2010-2011 În stagiunea precedentă de campionat, Sporting Roșiori își propusese să atace promovarea în liga 3, însă acest obiectiv a fost schimbat după numai câteva etape, asta din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare. În tur, echipa a fost condusă de pe bancă de Constantin Berechet, iar din retur acest post a fost
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
clasică de-a lungul sezonului: 1. Bușcă - 3. Vișan, 18. Găiceanu, 17. Sitaru, 4. Dicu - 19. Bujorescu, 5. Lecoviște, 11. Popescu, 16. Urâtu - 14. Stavarache, 7. Fl. Coman.Altii: 10. Popovici, 9. Sârbu și 2. Ciubuc. Ultima dată când Sporting Roșiori a câștigat titlul județean a fost în sezonul 1970/1971. Sezonul 2013-2014 După un sezon 2012-2013 foarte reușit, în care a câștigat fără emoții titlul de campioană județeană, Sporting Roșiorii de Vede avea să piardă barajul de promovare în Liga
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
Popovici, 9. Sârbu și 2. Ciubuc. Ultima dată când Sporting Roșiori a câștigat titlul județean a fost în sezonul 1970/1971. Sezonul 2013-2014 După un sezon 2012-2013 foarte reușit, în care a câștigat fără emoții titlul de campioană județeană, Sporting Roșiorii de Vede avea să piardă barajul de promovare în Liga a 3-a. A fost un moment de cumpănă, care a adus dezamăgire, dar și schimbări la nivelul lotului de jucători la Sporting. Unul din punctele importante ale cotiturii din
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
Alexandria (3-2) și a remizat la Pamimai Videle (1-1) - au confirmat că noul proiect Sporting este unul destul de bine structurat. Totuși, a venit etapa a 8-a, în urma căreia antrenorul Florin Șoavă s-a supărat și a părăsit echipa din Roșiorii de Vede, astfel că în ultimele șapte etape ale sezonului pe bancă au stat secundul Iulian Petre și președintele Gabriel Vlădulescu.În ianuarie a fost numit ca antrenor Cristi Negru. La capitolul plecări de jucători, în lotul roșiorenilor nu se
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
speră să fie acoperite cu achizițiile din aceste zile. “Vrem cel mult patru-cinci jucători, noi nu aducem mulți sportivi, care să stea, să nu joace, preferăm o echipă competitivă ”, a mai adăugat Gabriel Vlădulescu. Rezultate optimi Cupă: Tineretul Suhaia - Sporting Roșiori 1-6(D. Bencea (67) / V. Moraru (7), I. Urâtu (12), L. Lăcoviște (33 - pen, 52 - pen, 60), M. Dicu (80) Sporting Roșiori: Butoi - Visan, Sitaru, Mosteanu, Dicu - Bocănete, Lăcoviște, S. Mitran, Urâtu - Matei, Moraru
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
să nu joace, preferăm o echipă competitivă ”, a mai adăugat Gabriel Vlădulescu. Rezultate optimi Cupă: Tineretul Suhaia - Sporting Roșiori 1-6(D. Bencea (67) / V. Moraru (7), I. Urâtu (12), L. Lăcoviște (33 - pen, 52 - pen, 60), M. Dicu (80) Sporting Roșiori: Butoi - Visan, Sitaru, Mosteanu, Dicu - Bocănete, Lăcoviște, S. Mitran, Urâtu - Matei, Moraru
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
în care se preciza că ""Petru Voievod întărește lui Tudor Limbădulce, satele Barboși, Beșcureni și Frătești, pe Pârâul Negru."" Tatăl lui Tudor Limbădulce a fost Duma Nemțeanul, poreclit Limbădulce, care a primit la 17 ianuarie 1438 de la Iliaș Vodă satul Roșiori (azi în componența comunei Dulcești). De la porecla de Limbădulce i s-a spus acestui sat Dulcești. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești a fost ctitorită de marele paharnic Caraiman și soția sa Anastasia la începutul secolului al XVII-lea, în timpul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
a Teleormanului), ce a dat numele acestui ținut. O așezare urbană campestră, dar cu împrejurimi incredibil de pitorești și cu tradiții seculare, ce dau farmec, lumină și o anumită intimitate acestor locuri, de intensă trăire spirituală. Russenartul multicentenar sau municipiul Roșiorii de Vede (așa cum este denumit oficial în zilele noastre) s-a dezvoltat pe malul drept al râului Vedea și este străbătut de pârâul Bratcov în partea sa de sud și de vest. La mai puțin de 50 Km de oraș
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
în zilele noastre) s-a dezvoltat pe malul drept al râului Vedea și este străbătut de pârâul Bratcov în partea sa de sud și de vest. La mai puțin de 50 Km de oraș, întâlnim apele Oltului și Dunării. Municipiul Roșiorii de Vede se află totodată la 100 km de București, la 100 Km de Craiova și tot la 100 Km de Pitești și Târgoviște, la câte 80 Km de Giurgiu și Slatina, și este singurul centru polarizator de importanță națională
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
a deveni unul din cele mai puternice centre urbane,economice și culturale din Muntenia, în eventualitatea ca dezvoltarea viitoare a acestei părti a țării va fi gândită pe criterii de adevăr istoric, cultural, social, dar și de eficiență economică. Municipiul Roșiori se găsește la întretăierea paralelei de 44*07’ latitudine nordică cu meridianul de 25* longitudine estică și se mărginește la vest cu comuna Măldăieni, la sud cu comunele Peretu și Troianu, la est cu comuna Vedea și comuna Drăgăneștii de
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
de Dunăre și se intersectau aici cu alte drumuri paralele cu fluvial - drumurile “țintei” și “olacului”, motiv pentru care localitatea a fost cunoscută, încă de la prima sa atestare documentară, sub forma de târg. Relieful teritoriului pe care îl ocupa municipiul Roșiorii de Vede, după harta hipsometrică a Atlasului geografic, este caracteristic parții de vest-centrală a Câmpiei Române despărțită aici, de valea râului Vedea, în două compartimente: Găvanul Burdea - la răsărit și Câmpia Boian - la apus. În zona Roșiorii de Vede, pe
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
îl ocupa municipiul Roșiorii de Vede, după harta hipsometrică a Atlasului geografic, este caracteristic parții de vest-centrală a Câmpiei Române despărțită aici, de valea râului Vedea, în două compartimente: Găvanul Burdea - la răsărit și Câmpia Boian - la apus. În zona Roșiorii de Vede, pe malul drept al râului care completează numele orașului, relieful se încadrează în caracteristicile Câmpiei Boian. Terenul este neted, cu o înclinare generală de la nord-vest spre sud-est, aproape imperceptibilă în oraș, localitatea fiind desfasurată ca o fâșie îngustă
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
lacustru din pleistocenul mijlociu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Fratești - formațiune întâlnită pe întreg teritoriul județului Teleorman. Ele sunt cosntituite în partea superioară din nisipuri fine, iar la bază din piet. Împrejurimi:La aproximativ 25 km nord de orașul Roșiorii de Vede, în satul Plopi, comuna Beuca, se află cel mai bătrîn stejar din România, mărturie vie a "Pădurii Nebune" de odinioară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Roșiori de Vede se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
din piet. Împrejurimi:La aproximativ 25 km nord de orașul Roșiorii de Vede, în satul Plopi, comuna Beuca, se află cel mai bătrîn stejar din România, mărturie vie a "Pădurii Nebune" de odinioară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Roșiori de Vede se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,54%), cu o minoritate de romi (1,62%). Pentru 12,78% din populație, apartenența etnică nu este
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
Șuțu, se desfășoară în perioada 25 mai - 27 noiembrie 2016 o expoziție comemorativă Ștefan Luchian. În cadrul expoziției intitulată "Vindecări miraculoase - Ștefan Luchian" sunt prezentate nouă lucrări executate de marele pictor care au fost supuse unui proces de restaurare, după cum urmează: "Roșiorul" (ulei/carton), "Flori" (ulei/carton), "Albăstrele" (ulei/carton), "Portret de femeie" (pastel/carton), "" (pastel/carton), "Trandafiri" (pastel/pânză), "" (pastel/carton), "" (pastel/carton) și "" (acuarelă/hârtie/carton). Tudor Arghezi a menționat un proces intentat de Take Ionescu, prin 1915/1916, în
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
berindei în acea epocă istorică. Rămâne incert dacă cele două grupuri etnice au interacționat, știindu-se că varegii au fost șiei, ca gărzi militare, în solda împăraților bizantini la Constantinopole. Pe teritoriul României, berindeii sunt semnalați în Teleorman în jurul localității Roșiorii de Vede alături de pecengi, uzi și cumani. În județul Olt există localitatea Berindei. Patronimul Berindei a supraviețuit în numele mai multor figuri politice de marcă române cum ar fi Dimitrie I. Berindei respectiv Anton Berindei, ambii născuți la Roșiorii de Vede
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
în jurul localității Roșiorii de Vede alături de pecengi, uzi și cumani. În județul Olt există localitatea Berindei. Patronimul Berindei a supraviețuit în numele mai multor figuri politice de marcă române cum ar fi Dimitrie I. Berindei respectiv Anton Berindei, ambii născuți la Roșiorii de Vede. Un sat cu numele Berindeești, situat în apropiere de Roman, este menționat pentru prima dată într-un act emis de cancelaria moldovenească în anul 1453. În ceea ce îi privește pe berindeii migrați în Ungaria medievală, ei sunt mentionați
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
1901-1905), apoi la Liceul Militar din Iași (1905-1908). Ca urmare a vizitat pentru doi ani Școala militară de Cavalerie, pe atunci la Târgoviște. După absolvirea școlii a fost repartizat la 1 iulie 1910 ca sublocotenent la Regimentul de Cavalerie 7 Roșiori "Cuza Vodă", unde primise calificarea pentru "Școala specială de Cavalerie", absolvind-o primul din 28 de cursanți pe 21 iunie 1913. Revenit la regimentul său, a participat la campania din Bulgaria în vara anului 1913. Aurel s-a remarcat în
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
s-a remarcat în această perioadă prin cercetarea întreprinsă la nord de Sofia in defileul Petrihon, raportând valoroase informații din teren. Din cauza asta a fost avansat la excepțional la gradul de locotenent și comandant de pluton in cadrul Regimentului 7 Roșiori. Ulterior a lucrat ca ofițer adjutant de regiment și la "Biroul Mobilizări". Din 1 aprilie 1915 a fost mutat la Regimentul 8 Călărași, staționat la Roman, fiind acolo ofițer adjutant al regimentului și șef-adjunct la "Secția de Mobilizare". Pentru serviciul
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
absolvind cu promoția de ofițeri 1920. După absolvirea acestei școli, ofițerul a servit la diferite posturi, între altele ca ofițer de stat major la Marele Stat Major, apoi, pentru a-și îndeplini stagiul de comanda la trupa, la Regimentul 11 Roșiori în Cernăuți, din 1923 șef al Biroului 1 și subșef de Stat Major. La 10 august 1927 a fost avansat prin decret regal la gradul de locotenent-colonel de cavalerie și transferat la Marele Stat Major, Secția II-a, informații. Din
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
in rezolvarea unor probleme specifice, ca de exemplu conceperea și redactarea unui nou regulament al trupei, în concordanță cu noile legi militare. Aflându-se din 1 octombrie 1932 ca comandant adjunct la unitatea de elită al Regimentul de Gardă 4 Roșiori, „Regina Maria”, a fost mutat doi ani mai târziu, pe 1 octombrie, la comanda Școlii de Ofițeri de Cavalerie Târgoviște, care a condus-o pâine la 30 iunie 1936. În acest timp a fost avansat colonel la 1 ianuarie 1935
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
Școlii de Ofițeri de Cavalerie Târgoviște, care a condus-o pâine la 30 iunie 1936. În acest timp a fost avansat colonel la 1 ianuarie 1935. La 1 iulie 1936 colonelul a fost numit comandant al Regimentului de Garda 4 Roșiori, „Regina Maria”, unde s-a remarcat cu ocazia Manevrelor Regale în anii 1937 și 1938. Pe lângă comandatura a urmat cursurile Școlii Ofițerilor de Garnizoană, dovedind acolo cunoștințele necesare în comanda diverselor situații tactice. În perioada 1 noiembrie 1938 - 1 iulie
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
la gradul de general. La 25 octombrie, când comanda Brigada 6 Cavalerie (1 iulie 1939), a fost numit general de brigadă. Timpul între septembrie 1939 și iunie 1940 a fost marcat pentru Brigada sa (formată în principal din Regimentul 4 Roșiori, „Regina Maria” și Regimentul 9 Roșiori, „Regina Elena”), dislocata la Chișinău, de o intensă activitate de instruire și pregătire pentru război. Generalul Constantin Pantazi nota despre el: „Adevărat general sub toate raporturile.” În cadrul regrupării unităților a condus după acea Regimentul
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]