1,653 matches
-
lovi mîna Mea. 22. Cei din casa lui Israel vor ști că Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor din ziua aceea și de atunci înainte. 23. Și neamurile vor cunoaște că din pricina nelegiuirilor ei, a fost dusă casa lui Israel în robie, din pricina fărădelegilor ei, săvîrșite de ea împotriva Mea; de aceea le-am ascuns Fața Mea, și i-am dat în mîinile vrăjmașilor lor, ca să piară toți uciși de sabie. 24. Le-am făcut după necurățiile lor și după fărădelegile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
lor; nu voi mai lăsa pe nici unul din ei acolo. 29. Și nu le voi mai ascunde Fața Mea, căci voi turna Duhul Meu peste casa lui Israel, zice Domnul Dumnezeu. $40 1. În anul al douăzeci și cincilea al robiei noastre, la începutul anului, în ziua a zecea a lunii, la patrusprezece ani după dărîmarea cetății, tocmai în ziua aceea, a venit mîna Domnului peste mine, și m-a strămutat în țara lui Israel. 2. M-a dus acolo, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
s-o-ncapă, Se aruncă cu vizirii și cu oastea lui în apă S-o [---] de călare... Mohamed lua Bizanțul, Asia [ --- ] Europa-mpărțea lanțul, Peste crestele cetății s-auzi cântarea cobii Și prin ulițele strâmte se duceau de-a lungul robii, Vezi călugărițe albe ce legate-s cu-a lor brâie, Pentru poftele lor ienicerii să le mâie, Vezi călugări, popi și oaste Și din șapte părți deodată tot Bizanțul e aprins Și din șapte laturi flăcări pe cetate s-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și cetăți, De ce mi-l iai... de ce-l atragi În crunta vijelie unde pier Atâția oameni?... [EL] Dară, Mărgărită, Cum vrei să fie un ostaș? Să stea Pe loc? [CE ALEGEȚI? ] 2262 Astfel, neamuri... alegeți cine ce poate: Viața în robie or moartea-n libertate? Din voi acum aleagă-și oricine orice soarte: Să mai întreb acuma: Ce voi alegeți? - Moarte! Știți voi ce-alegeți oare? Colo de sclavi o turmă Zic că este mai bine să fii cel de pe urmă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ba ne ducem. (încet) Însă cearcă două vorbe ca să-i zici Tânărului acestuia care vrea să se omoare. LAIS Se omoară? Dar se poate? BOMILKAR Nu vorbi așa de tare. Deși aprig, are însă cuget mândru și măreț, De-al robiei jug voiește a scăpa cu orice preț, Deci a vrut să ia otravă. LAIS O, sărmanul! BOMILKAR Fii cu bine. Deie cerul ca să aflu veste bună de la tine. LAIS Să ne mai vedem cu bine. SCENA A ȘASA CHALKIDIAS (șade
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-ndărătnic ursul tânăr. Un astfel de caracter S-a-nsemnat c-o vorbă mare. Are inimă de fier. LAIS (pentru sine, dar tare) Totuși trebuie să scape, dar așa ca să nu știe Care mână e aceea care-l scapă de robie... Deci te rog... tu vezi prea bine cumcă inima mi-e plină Și-mi lipsesc cuvinte... BOMILKAR Bine, înțeleg unde înclină Gândul tău. Dorești să-l cumperi tu, iar eu să mă prefac Că din pură bunătate legăturile-i desfac
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să-l admir. BOMILKAR Da, și eu a lui putere generoasă-am admirat, Iar în inima lui bate sânge liber și curat. LAIS Nu-i așa? Nu-i oare nobil, nu-i sublim de a muri Ca să scape de-o robie ce n-o poate suferi? BOMILKAR Însă mâni, închipuiește-ți, încetează să existe. LAIS Cum înfruntă cu-nălțime goana sorții sale triste! Cu dispreț el umple însuși discul cel întunecos De la cumpăna vieții care-l duce drept în jos, În infern
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înșală? Glasul tău e-acela care Răsuna atât de mândru și-acum sun-atît de greu? {EminescuOpVIII 470} CHALKIDIAS Aș dori, frumoasă Las, ca să fii în locul meu. LAIS Eu, în locul tău, desigur că n-aș tremura de fel Ca să scutur a robiei lanțuri grele de oțel. Precum fuge osânditul de la locul de osândă, Hărțuit de-o plebe crudă, de pieirea lui flămândă, Și abia ajunge-n templu, adăpostul de scăpare, Aș fugi și eu de-a sorții prigonire-atît de mare Alergând în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și deșteaptă-te din nou, O, pătrunde-te-n adâncul unei inimi turburate Cumcă cel ce nu e liber este mort pe jumătate. Deci arunc-a ta viață pîn' ce nu e de ocară, Până nu-i încă pătată de robia cea amară. Corpul tău făcîndu-l jertfă pulberei de pe pământ Vei trimite-un suflet mândru zeilor din cerul sfânt. Mori mai bine și, mormântul deschizîndu-l cu-a ta mână, O icoană luminoasă pe-a ta urm-o să rămână Despre nobila
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cântam din fluier toată ziua numai lor... (schimbînd tonul) Daca ele erau bune pentru cântece de dor, Pot să fac acelaș lucru pentru domnul Bomilkar... LAIS Lașitate! CHALKIDIAS (aparte) Zi mai bine: ce curaj! (tare) Eu vă declar Lămurit cumcă robia îmi convine. Să muncesc Nu se poate, fiind leneș. Să mă pun ca să ceresc Nu e chip; de la o vreme m-am deprins a trăi bine, Libertatea fără pâine însemnează pentru mine Cât un idol mort... De-aceea mi-am
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și în ce condiții... Foamea, setea și pericole la tot pasul” - a apreciat inginerul Cicoare. Nu am putut accepta temnița rusească, pe care o făceam pe nedrept... Ne-au furat libertatea ca lotrii la drumul mare. Ne-au dus în robie în numele frăției și prieteniei fățarnice... Să cazi prizonier cu arma în mână e altceva! Atunci ai dreptul să-ți hotărăști singur soarta. Să te predai ori să-ți rezervi ultimul glonț... pentru tine! - a grăit Costăchel, cu chipul înnegurat. Acum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu rămână datori. I-o luat la pușcărie pe alții - a răsunat glasul tânguit al lui Petrache. Întreabă-mă, să te întreb. De unde să știu? Durează cât vor rușii - a presupus inginerul. Strașnic armistițiu am încheiat cu rușii! Tratat de robie, nu armistițiu. Asta am încheiat - a răbufnit Costăchel. Stați, că asta nu-i tot - i-a avertizat inginerul. Ce mai era de aflat, domnule inginer? - a întrebat vădit îngrijorat Costăchel. Că cei mai înstăriți sunt considerați chiaburi și vor sta
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
proaspăt și deosebit, într-un fel de neexplicat. Spătarului Mihai i se părea că se află pe cel mai înalt munte din lume. Sub el, ca un amfiteatru imens, se desfășura câmpia pe care se opriseră triburile evreilor ieșite din robia egipteană. Pe munte se afla Moise; urcase să-L întâlnească pe Dumnezeu. De aici le vorbise, sigur de aici; probabil că legile înscrise în piatră le primise de pe celălalt vârf, cel din spate, și Mihai se întoarse. Vârful lui Moise
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fost evreu; în subconștientul lui spunea „a fost evreu ca și mine” și-i era teamă săși mărturisească asta. Mecanic, Del Chiaro mai întoarse o pagină și încă una. Scriitura era sobră, exactă, în îmbinări unghiulare, nerotunjite, amintind cumva de robia babilonică. Absența oricărui ornament, oricărei ilustrații plastice îți poruncea prin sugerare, autoritar, de pe fiecare pagină: „Să nu-ți faci chip cioplit”... Surprins, apropie cartea mai mult de lumină. În josul paginii era o semnătură cu litere latine, cu majusculele mult înflorite
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de trecut cu vederea și ea își are izvorul în faptul că Hrisant al Ierusalimului mereu a mijlocit pacea dintre țar și padișah, fiind plecat în fața voinței turcilor, pe când noi am crezut că prin război țarul Petru va pune capăt robiei otomane. Se pare că greșeala a fost de partea noastră, pentru că rușii au plănuit ca valahii și moldovenii să se lupte iar ei să tragă foloasele. Având rădăcinile înfipte în politică, neînțelegerea cu Ierusalimul a fost dureroasă și pentru noi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care o numim noi a morții, trece din scârbă la bucurie, din stricăciune întru nestricăciune, din orașul lacrimilor la locul veseliei, din tulburarea vieții la adăpostirea cea lină a mântuirii, din patimile Egiptului în pământul cel fericit al făgăduinței, din robia lumii la mântuirea cerului, din petrecania omenească, în ceata fericiților îngeri. Și ce altă norocire este mai mare decât aceasta? Ce altă adormire mai dorită, decât adormirea morții? Și noi, dacă nu vărsăm lacrimi niciodată, când ruda sau prietenul doarme
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vileag răzvrătirea aliindu-se cu dușmanii, iar sluga lui s-a înfruntat în luptă cu credincioșii lui Allah, atunci se îngăduie și este necesar să se verse sângele lui și al neamului său, iar femeile lor să fie luate în robie. Am zis! Mawlana făcu un semn spre discipolul său și ieșiră amândoi. Cei din încăpere își plecaseră capetele, muți în fața înțeleptului coborâtor din stirpea profetului. — Dovezi, dovezi, de parcă nu s-ar ști că ghiaurul făcea ce vroia în țara sa
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ajuns să mă ia cu fiori, aduce cu cadența marșului intonat de victorioasa Armată Roșie și cu cântecul pe care l-am învățat în gimnaziu în timpul războiului, pe care profesorii noștri îl numeau „Imnul Național al Chinei“. „Sculați, voi, ce robia refuzați, cu carnea și cu sângele“ - ah, cadența asta sfidătoare! Îmi amintesc cuvânt cu cuvânt toate versurile acelea eroice! - „vom înălța un nou Mare Zid!“ Și-apoi, versul meu preferat, care începe cu cuvântul meu preferat din toată limba engleză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
la somn. Și seara aceasta, de altfel ca și în cele multe din urmă, în locul odihnei atât de necesare apar din nou coșmarurile. Bunăoară masa. Mâncarea pregătită în silă și servită așișderea degrab' îmbolnăvește. Nevasta ce crede că gătitul e robie, aia nu-și iubește bărbatul dar nici copiii. Să caști bine ochii atunci când te-nsori, că dacă dai peste una care-i mai mult cu zăbava cu aia nu intră bunăstarea în casă, căci, așa cum spunea bună-mea, fata tre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mine" și "să taie poala și să fugă". Femeia e mai vindicativă, ea are memoria jignirilor și a ofenselor mult mai lungă, e veșnic în gardă. Toate acestea, desigur, tot din pricina rolului ei de supusă a bărbatului. Se știe că robia nu e o stare favorabilă pentru dezvoltarea generozității și a iertării. Generozitatea e virtutea celor tari. 19. Un bărbat poate lega o discuție intimă cu orice femeie,cu o femeie pe care abia a văzut-o, cu o femeie pentru
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu ușurință 71 întreaga putere. în aceste condiții, Socrate conchide triumfător: "E probabil deci - am spus eu - că tirania nu se înjghebează din alt regim politic decât din democrație, din suprema libertate ivindu-se cea mai cuprinzătoare și mai desăvârșită robie." Și iată, aproape literal, șigaliovismul. O democrație adevărată nu va cădea însă niciodată în anarhie, întrucît, conștientă de acest pericol, își va crea mecanisme capabile să împiedice posibilitatea degenerării puterii și alunecării către dictatură. Atena însăși avea aceste mecanisme și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
an al domniei lui, 3. și pe vremea lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, pînă la sfîrșitul anului al unsprezecelea al lui Zedechia, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, pînă pe vremea cînd a fost dus Ierusalimul în robie, în luna a cincea. 4. Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 5. "Mai înainte ca să te fi întocmit în pîntecele mamei tale, te cunoșteam și mai înainte ca să fi ieșit tu din pîntecele ei, Eu te pusesem deoparte și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
va preface în umbra morții, și o va preface în negură adîncă. 17. Iar dacă nu vreți să ascultați, voi plînge în ascuns, pentru mîndria voastră; mi se vor topi ochii în lacrimi, pentru că turma Domnului va fi dusă în robie. 18. Spune împăratului și împărătesei: "Ședeți pe pămînt! Căci v-a căzut de pe cap cununa împărătească ce vă slujea ca podoabă." 19. "Cetățile de la miază-zi sunt închise, și nu-i cine să deschidă. Tot Iuda este dus în robie; da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
în robie. 18. Spune împăratului și împărătesei: "Ședeți pe pămînt! Căci v-a căzut de pe cap cununa împărătească ce vă slujea ca podoabă." 19. "Cetățile de la miază-zi sunt închise, și nu-i cine să deschidă. Tot Iuda este dus în robie; da, în întregime este dus în robie. 20. "Ridică-ți ochii și privește pe cei ce vin de la miază-noapte. Unde este turma care-ți fusese dată, turma de care erai așa de mîndru? 21. Ce vei zice cînd va pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Ședeți pe pămînt! Căci v-a căzut de pe cap cununa împărătească ce vă slujea ca podoabă." 19. "Cetățile de la miază-zi sunt închise, și nu-i cine să deschidă. Tot Iuda este dus în robie; da, în întregime este dus în robie. 20. "Ridică-ți ochii și privește pe cei ce vin de la miază-noapte. Unde este turma care-ți fusese dată, turma de care erai așa de mîndru? 21. Ce vei zice cînd va pune mai mari peste tine pe străinii aceia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]