9,222 matches
-
ai acestei cronologii bipolare). Dar totodată respinge de plano ipoteza primordială a studiului lui Florin Manolescu, anume aceea referitoare la jocul cu mai multe strategii pe care Caragiale l-ar fi instrumentat în opera sa. Pentru unul, așadar, scriitorul culege roadele unui exces de luciditate, pentru celălalt, dimpotrivă, acesta se face vinovat de precaritate a conștiinței artistice. Mai mult decât concluzia ca atare, ce a nedumerit în acest editorial a fost, am senzația, ritmul și mai ales semnul necruțător al sentințelor
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
unei zăgăzuiri, ale unui autocontrol ce s-ar fi dovedit benefic. Deriva, desubstanțierea îi pîndea. De la o fantazare abstractizantă la erupția unui ruralism pînă la urmă îmbisericit sau rătăcit în neguri tracice pînă la un umor pe bandă rulantă, cu roade nu o dată foarte modeste, s-a ajuns la un capitol al literelor noastre postbelice, jucînd rolul defel neglijabil al regenerării poeziei după marasmul realist-socialist, dar conținînd și slăbiciuni anevoie de ocolit. Ne oprim în prezentele rînduri la poetul Ilie Constantin
O natură clasică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4753_a_6078]
-
treburi mai domestice. Era o adevărată enciclopedie de literatură, cu răspunsuri prompte la orice întrebare privind evoluția scrisului românesc, nu doar a celui major, ci și a periferiei literare, centrale și din provincie. Beneficia de-o memorie fantastică a datelor, rod al robiei de bibliotecă, soldată cu alcătuirea unui arsenal de fișe, sortate într-o puzderie de cutii, ordonate ca la farmacie în locuința din Aviator Mircea Zorileanu, nr. 92” (pp. 184 -185). De data aceasta, sunt cuvintele lui Niculae Gheran
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
e aceea care-ți umple buzunarele, indiferent de valoarea ta. Deși își imaginează că vorbesc limbajul „noului internaționalism socialist”, bolborosesc frazele grosolane ale securismului comunist. Ei văd izbăvirea în construirea unui mecanism gigantic, întins peste toată planeta, care va „redistribui” roadele unei munci pe care n-o mai depune nimeni. În logica lor strâmbă, capitalul trebuie lichidat și înlocuit cu punga generoasă a statului care probabil face rost de resurse apelând la un perpetuum mobile de existența căruia știu doar stângiștii
Condamnarea comunismului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5014_a_6339]
-
este el în sine. Dacă procedează astfel, cititorul are toate șansele să fie dezamăgit de o istorie lacrimogen-romanțioasă, deloc surprinzătoare în final, și înțesată de formulări ușor prețioase. Dimpotrivă, citită în lumina contextului istoric în care a fost creat, ca rod literar al unei epoci, Astra va străluci.
Luceafărul uitat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4790_a_6115]
-
agricultorii din România știu că, în condițiile de secetă din 2007, fără ajutoarele substanțiale care au fost acordate de Guvern - peste 400 de milioane de Euro - anul agricol următor ar fi fost compromis. Și acest efort, făcut conștient, a dat roade, iar anul următor a fost rodnic. Nu cred că actulaul Guvern mai e în stare să facă astfel de eforturi financiare, nu mai este capabil să se implice financiar pentru că, evident, nu mai are resursele necesare", a spus Tăriceanu. El
Tăriceanu: Tabără are reflexe de dinainte de 1990 () [Corola-journal/Journalistic/47981_a_49306]
-
la visatul sonet: „Pentru artist, femeia nu-i femeie/ ci mai curând ea seamă- nă-a bărbat/ căci harul lui abia atunci scânteie/ când de-un surâs se lasă fecundat./ Abia atunci gândirea sa adâncă/ Rămâne grea, și plină e de rod/ Când mintea i se sparge ca de-o stâncă/ În țăndări, de al rochiei izvod./ Artistul e-a domniței lui mireasă/ Și-n grele chinuri naște mintea sa;/ Deși din carnea lui a fost să iasă,/ Poemul e asemeni și
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
pentru arestarea abuzivă a fostului său coleg de facultate, Cezar Mititelu, sub învinuirea de „parazitism social”. Abuzul mobilizează și presa pariziană, Thierry Wolton publicînd în „Libération” articolul intitulat Le Diogène roumaine arrêté 5. Gestul umanitar al lui Monciu-Sudinski a dat roade, căci Asociația Amnesty International face presiuni asupra directorului penitenciarului Jilava pentru eliberarea lui Cezar Mititelu, invocînd articolul 19 din Declarația Drepturilor Omului. Alexandru Monciu-Sudinski părăsește România în iulie 1978, la un an după căsătoria cu Dina Niculescu, stabilindu-se la
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
exploatată, tot pe filieră Coșbuc, o slăbiciune prea omenească a unui rege. Care nu e, numaidecât, strănutul... În genere neglijent cu genurile pe care le abordează, Caragiale n-a putut fi consecvent nici în poezie. Cariera lui de versificator e rodul întâmplării și al ocaziei. Dacă n-ar fi fost provocat, luat pe sus de evenimente, de bună seamă că muza poeziei nu l-ar fi ispitit. Așa, întregind profilul unui autor cum nu se poate mai complet, în zig-zag-ul lui
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
mine ca parte a acestei strategii. Delirul de invective și acuzații la adresa mea nu va fi oprit nici astăzi, nici mâine și nici peste câteva zile. Pentru că ei își imaginează că strategia de înlăturare a Președintelui care nu a dat roade în 2007 sau în 2009, o să funcționeze acum în 2010. It’s not going to happen, guys!"
Udrea: Dăm startul campaniei electorale () [Corola-journal/Journalistic/49736_a_51061]
-
romancier nu pleacă niciodată de la ideea că personajele sale sunt obligate la conformitate cu eventuale modele reale. Și nu e nici o ipocrizie în notele care însoțesc uneori romanele și în care autorul sau editorul pretind că întâmplările și personajele sunt rod al imaginației scriitorului, nicidecum reproduceri ale realității istorice sau personale. Bellow însuși, intervievat la apariția lui Ravelstein, s-a plâns că e citit prea literal. E lectura obișnuită a cititorilor interesați de „subiectul” așa-zicând exterior al romanelor, pe care
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
cunoscută doar lor. Cităm dintr-un comentariu ulterior al lui Cocteau despre Picasso: „Nu rostește niciodată un cuvânt care să sune intelectual. E tipul antiintelectualului. Tipul unui individ la care geniul se înfățișează sub forma unui act pur și necugetat, rod al unei prostii divine”. Proză inedită de Fitzgerald Într-un număr de la sfârșitul lunii iulie al revistei „The New Yorker” apare o proză inedită a lui F. Scott Fitzgerald, găsită de nepoții acestuia printr-un teanc de manuscrise pe care
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
este Poezia lui Eminescu, scris la începutul anilor 1950, dar publicat abia în 1968. Este, probabil, interpretarea cea mai originală și discutabilă a poeziei eminesciene. Sunt, firește, preferate antumelor, postumele, sporindu-se diferența dintre ele până la opoziție. Antumele ar fi rodul influenței lui Maiorescu, editorul lor în 1883, și a clasicistei lui concepții despre poezie, creând pentru decenii bune imaginea unui Eminescu neptunic, în spiritul romantismului Biedermeier (termenul este al lui Virgil Nemoianu din 1984) al unor minori germani precum Lenau
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
O singură circumstanță atenuantă vine să răscumpere ruina cărții: Unamuno este perfect conștient de ratarea cuprinsă în acest „roman de idei”, dovadă nuanțele pe care le pune în prologul cărții, cînd indică patru puncte vulnerabile ale volumului: 1) romanul e rodul capriciului și al nerăbdării, fiind scris sub imperiul unor dispoziții cărora nici autorul nu le deslușește sensul; 2) romanul se vrea extravagant cu orice preț, o analectă de bizarerii cu finalitate incertă; 3) cartea e un amestec absurd de bufonerii
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
soiurile - să ne amintim de chinurile independentului, voluntarului Cănuță - e o permanentă luptă cu naturelul, pentru a-l face să răspundă unor cerințe sociale pe care părinții vremii le socot imuabile. Lumea atât de schimbătoare nu se teme, nicidecum, că roadele pedagogiei de azi se vor coace într-o altfel de societate. Fatalismul e atotstăpânitor, și pentru cei cărora le convine, și pentru cei care înghit în sec. Nimeni, însă, nu și-ar pune speranțele în copil, dacă viața nu i-
Caragiale și copiii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4588_a_5913]
-
perioadă s-a accentuat cedarea de suveranitate, dar este în continuare insuficientă pentru ca pe viitor să avem o uniune competitivă. Va trebui să acționăm destul de repede pentru că nu mai este vorba despre un interes național ci unul european. - UE culege “roadele” insuficientei integrări și nu este capabilă să comande redresarea economică pentru că încă avem politici divergente. Singura soluție pentru a garanta prosperitatea cetățenilor noștri și pentru a garanta că UE este un conducător al politicii globale este o integrare profundă. Soluția
Băsescu: Politicienii au discreditat România () [Corola-journal/Journalistic/46208_a_47533]
-
față de poporul evreu și compasiunea sinceră față de cei care sacrificați de un regim care a legitimat, și în România, persecuția comunităților de evrei și romi. "Evocarea suferinței umane reprezintă pentru conștiința fiecăruia un fapt cutremurător, mai ales când aceasta este rodul unei politici a xenofobiei și a urii rasiale. Cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului doresc să îmi exprim solidaritatea față de poporul evreu, compasiunea sinceră față de cei care au fost sacrificați de un regim care a legitimat, și
Băsescu: Asumarea Holocaustului, element esenţial pentru maturizarea românilor () [Corola-journal/Journalistic/46275_a_47600]
-
unei proces impersonal care a luat naștere odată cu creația universului. Prin urmare, nici omul și nici numenul divin nu sunt răspunzători de existența răului, ci o falie care s-a creat la începuturi în ființa divină. Falia aceasta nu e rodul voinței divine, ci un accident de parcurs a cărui cauză stă în natura contradictorie a lui Dumnezeu (aici se simte contagiunea hegeliană a contradicției preschimbate în fel de a fi al fiecărui lucru: tot ce există e contradictoriu în sine
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
deputaților PNL l-a acuzat pe Boc că încearcă să impună din nou austeritatea în cazul României, după ce a "stors-o" deja ca pe o lămâie. "Cei de la Fond, văzând că măsurile pe care le-au preconizat nu au dat roade, au venit anul acesta și v-au mai spus: <Dnul Boc, mai băgați puțină austeritate, nu a fost de ajuns>. Rețeta pe care o aplică cam peste tot. Dvs care nu prea înțelegeți despre ce e vorba, iarăși, elev conștiincios
Tăriceanu către Boc: Sunteţi legat la ochi de FMI şi-i daţi înainte cu austeritatea () [Corola-journal/Journalistic/46640_a_47965]
-
în 2012 pentru că 90% dintre proiecte, aproximativ, sunt deja semnate și în implementare. Deci, noi am depășit faza de depunere de proiecte, de aprobare, de licitație. Acum, banii, în proporție de, repet, aproape 90%, sunt în faza în care culegem roadele, vin facturile. De aceea ne bazăm, în buget, pe o atragere de minimum șase miliarde de euro fonduri europene în 2012 care, într-adevăr ne vor ajuta să suplinim creșterea economică, în contextul menținerii unui climat destul de pesimist în Uniunea Europeană
PDL s-a întors în comunism: Tabără îi raportează lui Boc ”producţii” de euro/hectar umflate de 10 ori - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/46751_a_48076]
-
poziția relativistă îndeamnă la scepticism: dacă toate părerile sînt egale, atunci toate sunt la fel de importante, caz în care nici una nu mai are întîietate, și atunci singura atitudine acceptabilă e resemnarea: e inutil a avea convingeri, ele sunt oțioase și strîmte, rod al vanității. Mai mult, e o iluzie să crezi că adevărul stă în concordanța dintre lucruri și interpretări, pentru simplul motiv că lucruri pure, golite de ingerința spiritului în ele, nu există. Realitatea în sine e o brașoavă, natura fiind
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
curgătoare, al căror farmec împrospătează vederea și a căror frumusețe poate tulbura mintea și inima; urechile ni se încântau de melodiile păsărilor, înveselitoare, și cântecelor mișcătoare; respiram miresme care întreceau cel mai minunat parfum de mosc și ambră. Am gustat roadele pomilor, ne-am potolit setea cu apa râului și am rămas cât să ne odihnim, după care am hotărât să continuăm urcarea, îmboldindu-ne: „Iute, să mergem! Nu-i capcană mai rea decât siguranța înșelătoare, nu-i scăpare în așezare
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
nu are cum să scape. În ce măsură se poate vorbi despre descendență de vreme ce părinții nu s-au întâlnit, probabil, niciodată. Moral, problema poate fi abordată din mai multe direcții. Copilul rezultat dintr-o astfel de legătură mediată instituțional poate fi considerat rodul unui abandon impus. Ce drepturi suplimentare are, în asemenea caz, mama, ne putem întreba. Fiindcă e clar, în această relație mai degrabă stranie, ea e privilegiată. Într-un loc (p. 14) se vorbește despre testele dure la care sunt supuși
Specificul național by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4383_a_5708]
-
fac parte și aparițiile televizate, precum și colaborările cu alți autori. Mooi kado („Frumos cadou”) este relatarea unor asemenea colaborări, conținând opinii despre cărți, amintiri și anecdote din lumea literară, dar și texte de corespondență cu autori neerlandezi cunoscuți. Cartea este rodul colaborării cu autorul de benzi desenate Peter van Straaten, care a reușit să ilustreze fidel lumea lui Carmiggelt. „Carmiggelt scrie ca și cum ar sta lângă tine la masă și ți-ar spune o poveste”, scria un critic pe coperta a patra
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]
-
va citi pentru a lui romoșanu/ apologia boemei de la cluj până la bucurești/ (nu judecați literatura poezia după pantalonii prea scumpi)/ părerile contradictorii vor înverzi/ ca morile de vânt cocoțate pe catedrale.” (p. 32) Că strania schimbare de sens nu e rodul întâmplării o arată un poem din partea a doua a volumului, Fidelitatea și jalea locuitorului Mallarmé (p. 96). Câtă fidelitate și câtă jale înmagazinează autorul După-amiezei unui faun contează mai puțin. Important e că e și el un locuitor. Al cărui
Locuitorul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5752_a_7077]