1,470 matches
-
și convingeri democratice. Lipsită de un program cultural bine definit, preia din alte publicații, cu puține excepții, o literatură cu caracter tradiționalist și autohtonist. Poezia este semnată de Ion Minulescu (Nocturna, 4/1922, Cânta un matelot, 6/1922), Nichifor Crainic (Romanță, 7/1922), Octavian Goga (Oltul, 13-14/1940), Duiliu Zamfirescu, Al. A. Philippide, George Mihail Zamfirescu, Zaharia Stancu, Maria Cunțan; proza, de Camil Petrescu (Soldatul care păzește satul, 3/1934), Gala Galaction, Duiliu Zamfirescu, George Mihail Zamfirescu, Alexandru Cazaban, F. Aderca
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
actoriei. Debutul lui H., în 1906, cu versuri în „Sămănătorul”, unde publică și în anii următori cu pseudonimul Dinu Ramură, a fost deosebit de norocos, aducându-i o notorietate rapidă, dar și de durată, textul, pus pe muzică, devenind o cunoscută romanță (De ziua nunții tale-ți scriu). În același an începe să se afirme și ca autor dramatic, colegii de liceu interpretându-i pe scena Teatrului Național din București „icoana istorică” în versuri Iliaș-Vodă, iar un an mai târziu, drama istorică
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
Contimporan cu fluturii, TR, 1978, 7; Lucian Raicu, Un pumn de verbe, RL, 1981, 49; Gheorghe Suciu, „Ținuturile mentei”, ST, 1987, 2; Gheorghe Grigurcu, Lucrurile ca atare, VR, 1987, 4; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 281-283; Eugen Simion, Romanțe provinciale și ironice, RL, 1988, 41; Ion Cristofor, Un solitar: George Iarin, TR, 1993, 7; Ulici, Lit. rom., I, 200-202; Dicț. scriit. rom., II, 560-561; Popa, Ist. lit., II, 470. M.I.
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
solitar; plaiurile natale, maramureșene, unde scriitorul și-a petrecut copilăria și primii ani ai tinereții, sunt o temă predilectă. Caracteristic poeziei lui este sentimentalismul alimentat de nostalgii vagi, de doruri și melancolii. Cântec al toamnei, versurile au o turnură de romanță sau de rugă duioasă și nostalgică, iar elementele figurale, împrumutate din universul cromatic și muzical al anotimpului preferat, sunt expresii ale melancoliei și tristeții, decorul autumnal fiind cadrul cel mai adecvat rostirii lor: „Cât mai avem din timp la îndemână
DANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286681_a_288010]
-
într-un mod exotic, aventuros, cu un filon de patetism, dar și de umor: „La bar « La Calul Troii»/ se-ntorc din larg eroii/ cu pumnii-n buzunare,/ setoși de răzbunare”. Această viziune este susținută structural de poeme lungi, balade, romanțe, în care D. versifică ușor, rostogolind cuvintele cu impetuozitate și părând a se opri cu greu. Înrudirii cu Ion Minulescu, semnalată de Mioara Apolzan, i se adaugă aceea cu Panait Istrati, atmosfera baladescă fiind uneori asemănătoare, cum remarca Ion Vinea
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
evaziuni. Tot astfel, în peisajele poetului, nostalgica privire înapoi se îngână cu beatitudinea clipei prezente, rezultatul fiind crearea unui univers feeric. Lumina lunii, albul de nea, parfumul florilor de măr sunt imagini recurente uneori în poemele erotice, având inflexiuni de romanță. Zăpada, iarnă a sufletului, e totodată „oracol sfințit cu alb și lună”, metaforă a evanescentelor momente de grație captate în capilarele distihurilor. Progresiv, sentimentul timpului devine obsedant, iar preferința pentru expresia simplă se conturează mai ferm. Renunțarea la metaforă și
DAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
șuviță./ Nu să-ți mângâii ochiul, nara, gura,/ și să-ți las ființa slabă și pestriță.// Iartă-mă că te-am făcut să suferi./ Ar fi trebuit să te-nspăimânt./ Dar nu-s Dumnezeu -Pedepsitorul/ - ci doar opera lui de pământ” (Romanță). Jocul e interzis, sentimentul de izolare și singurătate, suferința inutilă impun substituiri simbolice din ce în ce mai halucinant-coșmarești: „Pietricica spaimei/ mi-a intrat în talpă./ Șchioapăt tot mai tare/ prin această lume./ Cui să-i fie milă/ de-o cămilă șchioapă,/ chiar dacă deșertul
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
fost Frédéric Damé, care îngrijea și redactarea propriu-zisă a revistei, cu excepția unei perioade din anul 1884, când folcloristul Dumitru Stăncescu a funcționat ca redactor. Publicația era accesibilă unor cititori cu un nivel mediu de cultură. În C. puteau fi citite „romanțe, nuvele, poezii, varietăți, mode, muzică, arte, știință pentru toți”. Lista colaboratorilor este impunătoare, dar multe dintre texte sunt republicări. Versurile aparțin lui M. Eminescu (Luceafărul ș.a.), V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Anton Pann, B. P. Hasdeu, N. Skelitti, Th.
CIMPOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286230_a_287559]
-
fond, C. se amăgește a fi un spirit teoretic. Ca poet, C. este, în îngânările lui epigonice, de un eminescianism impenitent (Din taina vieții, I-IV, 1915-1935). Versificând lejer, el se menține într-un minorat al expresivității, fluența molcomă a romanțelor sale smulgându-se arareori din făgașul banalității. Mai suspinând, mai îngândurându-se adică filosoficește, poetul cultivă o suită de stări din care nu lipsesc refugiul în visare și înseninările în sânul naturii prietene, jalea după iubirea care s-a stins
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
recondamnat la 15 ani de închisoare, tot așa, pentru opoziție față de regimul comunist. Ei, omul acesta avea un suflet la care eu mă închinam ca în fața unei icoane, cu adevărat ca în fața unei icoane. Și de la el am învățat atâtea romanțe, atâtea lucruri extraordinar de frumoase. Eram în aceeași brigadă cu Mircea Marin, cu Alexandru Paleologu 9, cu dramaturgul I.D. Sârbu 10. C.I.: Cu Alexandru Zub? D.V.: Era și el, că erau mai multe brigăzi de intelectuali, că eram separați pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
școala primară, din cauză că aveau pământ, părinții ei nu au dat-o la carte, la fel a fost și cu tata, dar era foarte pasionată și știa mii de versuri pe dinafară, mii de cimilituri, pasaje din biblie, povești, cânta minunat romanțe și toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei, și, sigur acesta a fost motivul... Mi se părea absolut firesc, dacă aș fi văzut că în altă casă nu e aceeași atmosferă, aș fi fost foarte surprinsă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
subiectiv, dar, pe Sadoveanu, spre exemplu, nu pot să-l ascult citind versurile lui Eminescu, ci lecturându-și textele. M. C. Cu asta sunt de acord. Pentru că nu i se potrivește vocea la poezia lui Eminescu. Decât la ce e romanță. Dar să impui un ton..., nu știu cum să spun, prea liric, prea sfătos poeziei lui Eminescu înseamnă, câteodată, să o omori... Și, în general, poeziei. A. V. Ești oaspete, acestea sunt cărțile tale, te rog să alegi un poem pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și o vocală închisă. Trebuie spus că oricât ai cânta într-o limbă, dacă nu cânți corect, cum este limba vorbită, nici sunetul nu va fi cum trebuie. A.V. Ești de părere că oriunde în lume un lied, o romanță de Ceaikovski trebuie cântate neapărat în limba rusă? V.I. Da. Sunt de acord. A.V. Deci, nu mai contează dacă publicul înțelege sau nu textul, contează ca textul să servească muzica. V.I. În muzica vocală, totul vine de la text. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Simona Vasilache Pentru roman, cînd atîrnă greu la ponoasele personajului, uitarea e-o nenorocire. În poezie, aproape au contraire, pare un portativ de galeșă romanță. Melodia tărăgănată și scîrțîită a vreunei caterinci. E - schimbînd instrumentul... - coarda pe care o ciupește Bogdan O.Popescu în recentul volum Mașinăria de uitare, apărut la editura Național. Sînt versuri de chemare, amestecate, și mai bune, și mai dulcege, cum
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
silabice din vers se completează cu căci-uri, doar- uri, tot-uri, iar-uri, oare-uri și decât-uri, ticul acesta arată lenea autorului sau neputința lui de-a înnoi/împrospăta stilul și a scăpa textul de spectrul dulceag al romanței expirate: "Te-ntreb, copilă, tu de ce mă plângi;/ Ci, oare, nu vezi tu că lumea e prea mică?/ Divină ești, dar, vino să mă ungi/ Cu lacrimile tale./ și ochii ți-i ridică". ( Constantin Oprea, Măgurele).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13673_a_14998]
-
uzi și mânjiți din cap până În picioare, sau răbdam, cumplit, de foame. Cel care ar fi Îndrăznit era Împotriva partidului și conducătorului iubit. După povestioară, am ațipit. M-am trezit târziu, spre miezul nopții. Difuzorul Încă mai cânta. Niște vechi romanțe, pline de dor, m-au adormit din nou. Dimineața, același difuzor ne-a trezit cu noaptea În cap. Mai Întâi, imnul național, apoi un program de gimnastică, urmat de cântece patriotice. Totul prindea ca nuca În perete. Câteva clipe mai
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
artistice în lupta cu ceilalți concurenți. Desigur că voiesc să remarc pe cel ce a câștigat „Marele premiu” - fiind vorba de Sorin Simion Lupu, un artist deja consacrat, un artist împlinit, carea dorit să-și încerce valoarea și pe scena „Romanței” , și iată că a câștigat. De asemeni pe tânăra cu parfum de crizantemă, căreia i-am dat premiul „Felicia Filip” Natalia Tanisiiciuc, cu un glas frumos, fiind o persoană scenică cu un aspect agreabil și întradevăr a adus ceva nou
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
toți ceilalți concurenți, nu numai cei care au câștigat, dar toți care au participat, (într-un fel mi-a părut rău că nu au existat atâtea premii câți concurenți au fost), fiindcă fiecare în parte merita un premiu. Marin Voican-Ghioroiu: Romanța, cu parfum de c r i z a n t e m ă, cum dvs. ați botezat-o, ce reprezintă ea pentru sufletul îndrăgostit de muzică al celebrei soprane Felicia Filip, (Frumos-Frumos, un „F” la pătrat), pe scenă și în
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
celebrei soprane Felicia Filip, (Frumos-Frumos, un „F” la pătrat), pe scenă și în viața de toate zilele ? Felicia Filip: Aș vrea să vă spun, de când m-am născut, în familia mea am auzit melodii foarte frumoase și, în mod deosebit, romanțe. Nimeni din familia mea nu a studiat, în mod special, muzica. Așa cum toți românii suntem sensibili, și în familia mea, în momentul când ne strângeam cu toții, vorbeam, ne distram... și totul se termina în armoniile romanței. De ce? Pentru că așa cum am
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
și, în mod deosebit, romanțe. Nimeni din familia mea nu a studiat, în mod special, muzica. Așa cum toți românii suntem sensibili, și în familia mea, în momentul când ne strângeam cu toții, vorbeam, ne distram... și totul se termina în armoniile romanței. De ce? Pentru că așa cum am afirmat: românul este senbsibil, românul este cel ce poartă dorul, acest cuvânt ce nu și-a găsit traducere și echivalentul într-o altă limbă sau într-o altă simțire, decât cea românească. Și aș spune eu
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
împlinirii, al neîmplinirii, al iubirii împlinite, iubirii părăsite, iubirii nermărturisite. Și acel mod de-a comunica indirect într-un loc miraculos, acolo unde Dumnezeu și-a sădit cu mare generozitate acea sensibilitate, acea iubire, acea frumusețe ce se traduce prin romanță. Marin Voican-Ghioroiu: Aș dori să aflu care este acel loc mirific unde dumneavoastră ați copilărit și ați îndrăgit muzica, în mod special, romanța? Felicia Filip: Drept să vă spun, eu m-am născut în orașul Slatina, județul Olt și am
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
Dumnezeu și-a sădit cu mare generozitate acea sensibilitate, acea iubire, acea frumusețe ce se traduce prin romanță. Marin Voican-Ghioroiu: Aș dori să aflu care este acel loc mirific unde dumneavoastră ați copilărit și ați îndrăgit muzica, în mod special, romanța? Felicia Filip: Drept să vă spun, eu m-am născut în orașul Slatina, județul Olt și am copilărit la bunicii din partea mamei, într-o comună care se află între județul Olt și Argeș, care se cheamă FĂGEȚELUL, o familie din partea
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
și frumusețe de invidiat, pe care uneori mi-aș fi dorit s-o am și eu. Marin Voican-Ghioroiu: Doamna Felicia Filip, care nu este numai solistă, artistă ci și o talentată poetă, și în același timp o adevărtă mamă a Romanței, aș dori să știu cum a apărut „Premiul Felicia Filip” și „Clubul iubitorilor de romanțe”? Felicia Filip: Trebuie să vă spun că eu nu sunt mamă, deci nu am copii. Marin Voican-Ghioroiu: Dar sunteți o mamă de suflet... cu o
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
eu. Marin Voican-Ghioroiu: Doamna Felicia Filip, care nu este numai solistă, artistă ci și o talentată poetă, și în același timp o adevărtă mamă a Romanței, aș dori să știu cum a apărut „Premiul Felicia Filip” și „Clubul iubitorilor de romanțe”? Felicia Filip: Trebuie să vă spun că eu nu sunt mamă, deci nu am copii. Marin Voican-Ghioroiu: Dar sunteți o mamă de suflet... cu o inimă de aur. Felicia Filip: Tocmai de aceea, dincolo de acest lucru nu-mi pare rău
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
mondial sau european, balcanic, etc. și pentru o miime de secundă n-a reușit să urce pe podium. Vă dați seama ce luptă strânsă se dă pentru a învinge? Cam aceasta s-a întâmplat și cu participanții la Festivalul de ROMANȚĂ de la Tâtrgovișete, pe care noi a trebuit să-i alegem pe cei mai buni dintre cei foarte buni. Marin Voican-Ghioroiu: Spuneți-ne câțiva dintre remarcabilii dumneavoastră. parteneri de jurizare, care au format această echipă? - Aș începe cu Florin Georgescu. De ce
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]