1,850 matches
-
sticla străvezie ca-ntr-o metempsihoză, Eu m-am văzut pe gânduri ținând în mînă-o roză, Subt un portic de aur cu bolta de email. Ca un turban albastru pe cerul roz de mai, Pe-un cer mai roz ca roza care-o țineam în mână, Un dom se profilează, și-acum văd o fântână, Spre care o caretă se-ndrumă cu alai... mănușile, nimicurile femeii, apoi susurul jocurilor de apă în parcuri, porumbeii și păunii de pe lângă casă, undirea sonoră a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu știu dacă în activitatea mea gazetărească se găsesc schimbări de atitudine. Nu știu, pentru că nu m-am gândit încă la asta. Și nici n-am să mă gîndesc". Filozoful își intitulează, cu secretă maliție, un volum cu termenul nautic Roza vânturilor, înțelege "în bătaia tuturor curentelor", și privește mefistofelic discordia dintre semiții și antisemiții de sub aripa sa, care îl cred deopotrivă de al lor, neînțelegînd sofistica subțire a acestui brăilean. Ecoul acestei doctrine a fost mare printre literați. Mircea Eliade
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
muntele strălucea, mai încărcat de podoabe decât oricare altul, munte sculptat în fildeș, arhitectură pustie... (M. Cărtărescu, Orbitor). ( iată − prezentativ citațional: Iată ce scria, de pildă, în 1932, cel mai virulent ideolog antieuropean român, Nae Ionescu. Cităm după ediția originală: Roza Vânturilor (București, Cultura Națională, 1937, pp. 286-287) (A. Marino, Pentru Europa). ( iată − prezentativ argumentativ: Iată de ce declarațiile generalului Florică, climax al unui lung conflict desfășurat - aparent - între Garda Financiară și Poliție, nu trebuie decât să ne bucure. (C. T. Popescu, Copiii
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
să mă așez, inclusiv sufletește, dar n-o fac. Trec de la o carte la alta, de la un gînd la altul etc. Sedentar sînt doar fizic, în preocupări sînt migrator. În stema mea de hîrtie ar trebui să figureze și o „roză a vînturilor”. Caut diversitatea, meridianele îndepărtate, contrastele. Cînd mă scol, nu știu prea bine de ce am să mă apuc. Abhor planificările. Nu rezist tentației de a începe cu ceea ce-mi iese în cale. De aci numeroase amînări și încurcături
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nou prin magazine (mai ales prin cele alimentare) să vedeți goana jalnică a muncitorului, a intelectualului după cele necesare traiului, panorama sărăciei asta da multilateral dezvoltată, și gândiți-vă atunci la cei ce locuiesc în zona Medicinei ori a Parcului Rozelor cei cu vile confortabile, cei cu mașini la scară (această scară, uneori de marmură), cei cu congelatoarele pline de cărnuri și produse lactate care au poposit acolo parcă din cer, cei puternici, cei bogați. Crusta mic burgheză ce se susține
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
furioase ori răbdătoare sau iubitoare etc.), același ochi, sondă de adâncimi mari, minuțios, exact, fără slăbiciuni, fără mișcări de prisos. De la acele adâncimi ridicați și revărsați peste pagini o infinitate de pietre prețioase. În ce direcție, dintre câte le arată roza vânturilor spiritului, nu este deschisă sensibilitatea inteligentă a acestei cărți care, astfel, merită din plin cuvântul lui Shakespeare pe care i l-ați pus În fronton? Cartea Dumneavoastră este a unui inițiat. Modul cum ați reluat textele din Noaptea pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
descinde din familia lui Sextil Pușcariu. După ce a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1955-1961), va fi profesoară de engleză la o școală generală și la Liceul „Spiru Haret” din București (1963-1966). Debutează în „Luceafărul” (1967) cu Alba Roza, iar prima carte, Prietena mea Si, îi apare în 1969. Proza scrisă de C. poartă amprenta unei stilistici cu accente lirice feminine fine, sondând relația tensionată din cuplu. Protagonista este femeia matură sau adolescenta în permanentă căutare de sine, încercând
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
totdeauna. Condițiile se schimbă și după ele trebuie să se schimbe și legile. O lege care nu satisface această dorință e menită să cadă și mai repede și de aceea asistăm noi azi la legi care dispar ca parfumul unei roze. O lege trebuie să fie în fine facultativă. Să nu se aplice decât acolo unde se poate aplica. Aici se vede răspunderea mare a omului politic. O lege înainte de a fi aplicată ar trebuie să fi experimentată. Legea trebuie să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
e realizată printr-o reușită individualizare a personajelor. Evreii nu sunt priviți ca o masă informă, nediferențiată, ci dimpotrivă, ca entități unice și nerepetabile, fiecare avându-și destinul său, dincolo de acela tragic, al tuturor. Același subiect este tratat și în Roza și ceilalți (1946), de data aceasta naratorul încercând să releve degradarea relațiilor umane sub tensiunea amenințării cu moartea. Firul epic este șocant de asemănător cu cel din Bulgăre de seu al lui Maupassant: la rugămințile coreligionarilor, Roza, o evreică tânără
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
tratat și în Roza și ceilalți (1946), de data aceasta naratorul încercând să releve degradarea relațiilor umane sub tensiunea amenințării cu moartea. Firul epic este șocant de asemănător cu cel din Bulgăre de seu al lui Maupassant: la rugămințile coreligionarilor, Roza, o evreică tânără și frumoasă, cedează unui ofițer neamț, pentru a salva viața unor prizonieri evrei; este apoi repudiată de colectivitate și silită să se sinucidă. Deși preocuparea de a surprinde atmosfera de teroare există și aici, Roza și ceilalți
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
rugămințile coreligionarilor, Roza, o evreică tânără și frumoasă, cedează unui ofițer neamț, pentru a salva viața unor prizonieri evrei; este apoi repudiată de colectivitate și silită să se sinucidă. Deși preocuparea de a surprinde atmosfera de teroare există și aici, Roza și ceilalți nu mai reușește să impună figuri cu valoare de simbol, cum o făcuse romanul anterior. După o tăcere de doisprezece ani, D. revine cu o istorioară de dragoste, Taina stolnicesei (1958), a cărei acțiune, plasată în epoca lui
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
Viața minunată a lui Anton Pann (în colaborare cu Romulus Dianu), București, 1929; ed. 2 (Nastratin și timpul său), București, 1934; Dragoste și moarte în provincie, București, 1931; Arsenic, București, 1934; Surorile Veniamin, București, 1935; Unde începe noaptea, București, 1945; Roza și ceilalți, București, 1946; Taina stolnicesei, București, 1958; Tase cel Mare, București, 1964; Dintr-un jurnal de noapte, București, 1970; Serviciul de noapte, îngr. și pref. Gabriel Gafița, București, 1980. Traduceri: Gustave Flaubert, Doamna Bovary, București, 1929, Salammbô, București, 1930
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
linguri de smântână, o legătură de mărar. Se toacă ardeiul și se pune la călit cu puțin ulei, sare, trei căței de usturoi tocați mărunt, două lingurițe de muștar, patru lingurițe de smântână, o legătură de mărar. SOS DE TOMATE ROZA Două cepe, 1 kg. de roșii, 100 ml de ulei, o lingură de zahăr, o lingură de făină, doi ardei roșii, 250 ml de apă, o linguriță de cimbru, sare, piper, delicat, după gust, o lingură de pătrunjel tocat fin
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
fiarbă puțin. Scoatem sepia și lăsăm ceapa să fiarbă 25 de minute. Dăm gust de sare și piper. Se servește câte o sepie și două linguri de ceapă, cu decor de mentă și felii de roșii. ȘALAU CU SOS DE PESTE - ROZA Două bucăți de șalău ( doi pești întregi ) curățați și stropiți cu oțet și sare, macerați timp de două ore, apoi clătiți cu apă rece se scurg cu un prosop și se prăjesc pe ambele părți în 200 gr. de unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o adăugăm peste ceapa fiartă și amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Dăm gust de sare, piper și fierbem timp de cinci - șase minute, apoi adăugăm carnea porționată, decorăm cu mărar tocat fin sau pătrunjel verde. RULADĂ DE PUI - ROZA Un pui se dezosează cu grijă ca să rămână pielea întreagă. Se bate cu ciocanul, se condimentează, apoi se umple cu o ceapă tocată fin și călită în unt, o bucată de piept de pui tocat mărunt, puțină boia dulce. Dăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
linguri de ness și un pachet de vanilie. Cu această cremă umplem foile - foaie de cocos, cremă, foaie cu stafide, cremă, foaie de cocos și puțină cremă pe deasupra, apoi tapetăm cu nucă sfărâmată. PRĂJITURĂ CU NUCĂ ȘI GLAZURĂ DE CIOCOLATĂ - ROZA I Foaia - șapte albușuri, zece linguri de zahăr, două linguri de făină, șapte linguri de nucă de cocos, coajă și zeama de la o lămâie, un praf de copt, o foaie de napolitană. Se bat albușurile spumă cu zahăr și un
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
linguri cu vârf de nucă prăjită, o lingură de cacao, apoi dăm tava la cuptor până se întărește deasupra. Scoatem tava din cuptor și punem deasupra 150 gr. de ciocolată topită și lăsăm la răcit. PRĂJITURĂ CU NUCĂ ȘI STAFIDE - ROZA II Foaia I - șapte albușuri, zece linguri de zahăr, șapte linguri de nucă de cocos, două linguri de făină și un praf de copt. Se bat albușurile spumă cu zahăr, adăugăm nuca, făina și praful de copt. Tapetăm o tavă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de margarină se face un sirop care se toarnă fierbinte peste prăjitura tăiată, iar după aceea se acoperă cu nucă măcinată și se întoarce prăjitura cu nuca în jos. La final, pe deasupra se presară foarte bine nucă de cocos. PRAJITURA ROZA Blat crocant - 100 g unt, 2 linguri de smântână, 2 linguri de zahăr, 150 g cereale Musli. Se topește untul, apoi adăugăm zahărul, smântâna și cerealele. Aluatul - 250 g făină, 1 praf de copt, o vanilie, 2 ouă, 2 linguri
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
blatul copt. Deasupra se pune o glazură făcută din trei linguri de cacao, cinci linguri de zahăr și trei linguri de apă. Se fierbe până se leagă, iar după ce s-a răcit, se adaugă peste compoziție crema de unt. PRĂJITURĂ ROZA 5 ouă, 300 g zahăr, 200 ml ulei, o linguriță de amoniac, coajă și zeama de la o lămâie, 800-1000 g făină și o vanilie. Se bat ouăle spumă cu zahăr, adăugăm uleiul, vanilia, lămâia, amoniacul și la urmă, făina pentru ca
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
crema în volum. Adăugăm ouăle, nessul și coniacul. Foile le însiropăm cu cafea și vanilie, apoi punem în ordine: foaie, cremă, foaie, cremă, foaie, gem sau dulceață, foaie, cremă și pe ultima foaie adăugăm puțină cremă și nuca măcinată. PRĂJITURĂ ROZA - ÎN 3 CULORI Aluatul - 400 g făină, 1 praf de copt, 120 g untură, 120 g zahăr, 1 ou și smântână cât se cere pentru a se lucra ușor. Se împarte în trei și se fac 3 foi pe dosul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și la stilul pieselor folclorice care contaminează creația proprie a lui Vasile Alecsandri: "Dacă talentul dlui V. Alecsandri a dat zbor acestor cântece poporane, ele încă au revărsat parfumul lor pe talentul poetului nostru. Făcând un grațios buchet de roze, rozele au lăsat parfumul lor pe mânele sale"110. În treacăt, să remarcăm suplețea acestei imagini în utilizarea lui Bolintineanu: "parfumul" evocă simultan ceea ce se pierde din poezie și ceea ce atestă existența ei în prezența noastră; în aceeași figură a "afecțiunii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vaticana, Citta del Vaticano, 2001. Volkoff, Vladimir, Dezinformarea, armă de război, Editura Incitatus, București, 2000. Vrânceanu, Florica, Un secol de agenții de presă românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Zanfirescu, Dan, Ortodoxie și romano-catolicism în specificul existenței lor istorice, Editura Roza vânturilor, București, 1992. IV. Lucrări speciale Auner, Carol, "Episcopia Milcovului", în Revista catolică, nr. 1, București, 1912, pp. 533-551. Idem, "Episcopia de Siret", în Revista catolică, nr. 2, București, 1913, pp. 226-243. Idem, "Istoria Bărăției din București", în Pro Memoria
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
90 În seara unei zile frumoase / 95 Filemon și Baucis / 96 O teoxenie / 98 Învățăturile poveștii / 105 Posteritatea și avatarurile unui topos / 113 Ospitalitate și dragoste conjugală / 116 Dorința de Itaca / 123 Arhitecturi ale dorinței / 153 Deliciile surprizei / 156 "Doliul rozelor" / 172 Un singur castel. Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea / 189 Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert / 217 Secret și constrângeri / 257 Străinul și secretul / 262 Ostilitate și deposedare / 290 Umbra și harta / 292 Ospitalități constrânse / 296 Kafka
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
amețirea simțurilor și a minții. Comoditatea fizică a accesoriilor, sofa, canapea, confortul, ceea ce H. Lafon numește "complicitatea funcțională care leagă spațiul și corpul", spațiul "primitor, facil, comod", efectul afrodiziac îmbătător pentru simțuri, totul inspiră, invită, dispune la ospitalitatea dragostei. "Doliul rozelor" Multiple sunt arhitecturile dorinței. De la Grota lui Calypso, de la palatele pastorale la motelurile contemporane, lista este lungă. Am privilegiat câteva construcții din secolul libertin care îi explicitează estetica. Un alt exemplu, contemporan de data aceasta, ne va servi pentru a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cititor al Călătoriei in jurul grădinii mele de Karr știe că trandafirul, figurație ideală a cupei vieții, a devenit "cadranul orelor luminoase și al orelor întunecoase a tuturor oamenilor pe fața pământului", după cum scrie în Rosa roză (Quatrième Belvédère)1. Roza este nașterea, roză virginitatea, pierderea ei, plăcerile carnale, caracterul efemer al corpului omenesc... "Paradoxal este așadar că omul a asociat trandafirul cu moartea, făcând în același timp din el un elogiu al vieții [și]...dându-i masca extazului amoros"263
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]