3,663 matches
-
sunt trecute numărul studiilor recenzate), după Gottesman et al., 1986. Ca o apreciere generală se observă că riscul general este crescut pentru persoanele înrudite, comparativ cu riscul general în populație care este estimat la circa 1%. Cu cât relația de rudenie este mai strânsă cu atât magnitudinea riscului este mai mare. Câtă vreme debutul unei schizofrenii este aleatoriu în timp, în interiorul unui evantai al vârstelor destul de mare, riscul pentru a dezvolta afecțiunea ar trebui corectat în funcție de vârsta rudelor interesate. în esență
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
trata termenii ca entități independente, ci doar ca relații și introducerea noțiunii de sistem (de aici importanța sintaxei ca joc diferențial de opoziții și corelații). Cele trei domenii prioritare de aplicare a metodei structurale vor fi: viața socială (relațiile de rudenie), viața materială (sistemul gastronomiei), viața culturală (miturile). Actualizînd postulatul saussurian al unei lumi structurate, sesizabile în semnificațiile sale, Claude Lévi-Strauss opune procesul comunicării femeilor sistemului relațiilor de rudenie, schimbul de bunuri și servicii structurii econo-mice, iar comunicarea mesajelor sistemului limbii
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prioritare de aplicare a metodei structurale vor fi: viața socială (relațiile de rudenie), viața materială (sistemul gastronomiei), viața culturală (miturile). Actualizînd postulatul saussurian al unei lumi structurate, sesizabile în semnificațiile sale, Claude Lévi-Strauss opune procesul comunicării femeilor sistemului relațiilor de rudenie, schimbul de bunuri și servicii structurii econo-mice, iar comunicarea mesajelor sistemului limbii. PROCES comunicare de femei comunicare de bunuri și servicii comunicare de mesaje SISTEM structuri de rudenie structuri economice structuri lingvistice Toate analizele sale pornesc de la opoziția fundamentală natură
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în semnificațiile sale, Claude Lévi-Strauss opune procesul comunicării femeilor sistemului relațiilor de rudenie, schimbul de bunuri și servicii structurii econo-mice, iar comunicarea mesajelor sistemului limbii. PROCES comunicare de femei comunicare de bunuri și servicii comunicare de mesaje SISTEM structuri de rudenie structuri economice structuri lingvistice Toate analizele sale pornesc de la opoziția fundamentală natură/cultură cu sublinierea că tot ceea ce este universal în om ține de natură, pe cînd istoricitatea aparține culturii. " Tot ceea ce este universal în om ține de natură, pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sisteme de opoziții: opoziția între bărbații proprietari și femeile posedate; opoziția în cadrul acestora între soții sau femei dobîndite și surori, fiice sau femei cedate; opoziție, în fine, între două tipuri de relații: sistemul sociologic al alianțelor și cel biologic al rudeniei. Pentru Claude Lévi-Strauss exogamia și limbajul au aceeași funcție fundamentală: comunicarea cu celălalt. Preluînd din fonologie modelul triunghiului vocalelor (a.u.i.) sau al consoanelor (p.k.t.), Lévi-Strauss propune celebrul "triunghi culinar" în 1967 (în "L'arc" no 26
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Școlii de la Praga (Roman Jakobson, Jan Mukařovsky, Felix Vodiča). "Cei doi termeni (structuralism și semiotică n.a.) se intersectează dat fiind că structuralismul studiază obiecte care nu sînt în mod normal considerate sisteme de semne, chiar dacă în realitate sînt -relațiile de rudenie în societățile tribale de pildă-, iar semiotica utilizează îndeobște metode structurale" (T. Eagleton, 1994: 100). Pentru domeniul culturii clasice semiotica este de fapt "teoria literară transfigurată de lingvistica structurală, transformată într-un demers mai disciplinat și mai puțin impresionist" (T.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se scrie (pix, creion, stilou, marker, cariocă etc.) reprezintă ansamblul formelor limbii pe care le folosim într-o situație dată de comunicare în cursul căreia desemnăm obiecte cu care se scrie. Alte exemple elocvente sînt paradigma culorilor, a relațiilor de rudenie sau a coloanelor în arhitectura clasică. Stabilitatea unei paradigme este efectul unei decizii culturale (în cultura arabă, de exemplu, carnea de porc nu intră în paradigma alimentelor, după cum pentru vegetarieni nici un preparat din carne nu este inclus în categoria alimentelor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fapte narate, prin care ni se spune că a ucide din motive drepte este permis și uneori chiar poruncit. Biblia ne spune că, într-un anumit caz, răzbunarea personală, cauzatoare de moarte este îngăduită; ne prezintă situația în care o rudenie a fost ucisă cu premeditare: Dacă cineva îl izbește pe un altul din ură, sau cu gând rău aruncă asupra lui ceva, așa încât acela moare, sau din dușmănie îl lovește cu mâna, așa încât acela moare, cel ce a lovit trebuie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
convertiți chiar și la curtea lui Nero. Printre acești convertiți unii erau: a) sclavi, liberți, funcționari civili, militari și poate vreun personaj important, precum nobila matroană Pomponia Graecina care, acuzată de superstiții noi și vătămătoare, puțin mai târziu după uciderea rudeniei sale Iulia datorită intrigilor Mesalinei, s-a retras pentru o viață privată ducându-și zilele în plâns și întristare; b) tinerii Claudius Ephebus și Valerius Bitonius, despre care vorbește papa Clement Romanul în 1Corinteni, 65; c) senatorul Pudentius cu soția
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
emoționantă pentru autorul acestei scrieri care ne spune că Petru și trimișii centurionului, împreună cu un grup de creștini din Iope proveniți din iudaism în ziua următoare au intrat în Cezareea. Iar Cornelius îi aștepta și chemase acasă la el toate rudeniile sale și prietenii cei mai de aproape (Fap 10, 24). Atitudinea de umilință a centurionului, care nu punea accent pe superioritatea romană față de popoarele cucerite, ci pe trăirea interioară (cf. Fap 10, 4.31), fiind și inițiatorul chemării Apostolului, este
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe Y, care la rândul lui îl determină pe Z, și așa mai departe și neglijarea altor elemente. De exemplu, societatea de tip tradițional poate fi semnificată ca structură prin XZYW, unde X înseamnă comunitate redusă numeric, Y relații de rudenie ce determină celelalte relații sociale, Z valorizarea tradiției și W suspiciune față de schimbare. Schimbarea, din această pespectivă, însemnă că orice schimbare în sistem, de exemplu faptul că X devine X', adică număr mai mare de indivizi, aduce instabilitate între elementele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau a amândurora, sau pe baza memoriilor colonizării sau migrației; această credință este esențială pentru propagarea grupurilor; în schimb, nu contează dacă o legătură de sânge obiectivă există. Calitatea de membru în grupul etnic diferă de cea în grupul de rudenie tocmai prin aceea că este o identitate prezumată, nu, ca în cazul unui grup cu acțiune socială, determinată. În sensul nostru, etnia nu constituie un grup; ea doar facilitează formarea grupurilor de orice fel, în mod special a celor din
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tensiunea atașamentului familial înțelege că atașamentul nu este către celălalt membru al familiei doar ca persoană, ci și ca posesor al unor calități "relațional semnificative" speciale, care pot fi descrise numai ca primordiale. Atașamentul către alt membru al grupului de rudenie nu este doar o funcție a interacțiunii. [...] El se datorează unei anumite semnificații inefabile care este atribuită legăturii de sânge" (Shils, 1957:142). Interpretarea clasică este că etosul grupului primar nu este un produs interacțional ci altceva, ceva în care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ideea că acest atașament nu e doar ceva transcendental, ci este și în funcție de percepție: "Chiar și acolo unde afecțiunea nu e mare, tangibilitatea atașamentului către altă persoană este evidentă, în virtutea percepției noastre asupra calității sale de membru în grupul de rudenie" (Shils, 1957:142). Cu alte cuvinte, caracterul inefabil al legăturii își are geneza într-o atribuire cognitivă. Mai mult decât atât, Shils nu neagă nicidecum importanța interacțiunii, normativității și instrumentalismului, ci, din contră, la fiecare pas spune: "pe lângă interes", "nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ei, lărgește perspectiva accentuând pe cele din urmă: "Prin atașament primordial se înțelege acel lucru care vine din "datul" sau, mai precis, de vreme ce cultura este implicată în asemenea chestiuni, din "datul" asumat existenței sociale: contiguitate 27 imediată și legături de rudenie în principal, dar dincolo de acestea "datul" ce provine din faptul de a fi născut într-o anumită comunitate religioasă, de a vorbi o anumită limbă, sau chiar un dialect al unei limbi, și din asumarea anumitor practici sociale. Aceste asemănări
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
relație înseamnă risipă biologică [...]" (van den Berghe, 1995:360). Diferențele semnificative față de Shils și Geertz sunt: accentul puternic pe ideea determinanților biologici sau genetici și ideea de comparație inter-societală. Fiind animale inteligente și oportuniste, oamenii folosesc toate indiciile posibile ale rudeniei, preferându-le pe acelea care sunt de încredere 28 și ușor de discriminat. De vreme ce contează a fi, în termeni de maximizare a potrivirilor, un fin discriminator al rudeniei într-o largă paletă de situații ce implică sute sau chiar mii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inter-societală. Fiind animale inteligente și oportuniste, oamenii folosesc toate indiciile posibile ale rudeniei, preferându-le pe acelea care sunt de încredere 28 și ușor de discriminat. De vreme ce contează a fi, în termeni de maximizare a potrivirilor, un fin discriminator al rudeniei într-o largă paletă de situații ce implică sute sau chiar mii de relații, va fi folosit orice semn ("marker") ușor identificabil și nefalsificabil al originii comune" (van den Berghe, 1995:360). Markerii fizici sunt mult mai importanți în identificare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
primordialiști, este dacă nu imposibil, cel puțin foarte greu de studiat conform rigorilor științelor sociale. Primordialismul, spun cei doi, "sugerează că aceste legături emoționale, afective nu sunt născute în interacțiune socială, ci se găsesc cumva implicit în înseși relațiile (de rudenie sau etnice) existente. Acest fapt conduce la o mistificare a emoțiilor, la o desocializare a fenomenului" (Eller și Coughlan, 1993:192). Pentru o prezentare succintă a altor autori care aduc critici asemănătoare, vezi Allahar (2001:202-4). Printre autorii care preiau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ideea conform căreia faptul că identitatea își are sursa în atribuirile făcute de actorii sociali, nu echivalează cu o pierdere a realității sau esenței acesteia. Grosby (1994), de exemplu, redefinește importanța credinței în semnificația fenomenului de descendență biologică sau de rudenie. Susținând teza diacronismului, el afirmă că persistența acestor credințe se datorează faptului că sunt legate de însuși fenomenul vieții 33: Aici găsim o parte din motivația semnificației pe care ființele umane o atribuie relațiilor primordiale prezente la naștere: familia, localitatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau mai puțin similari, trăsătura definitorie a identificării ca membru al unei categorii de membrii echivalenți se face prin atribute similare, iar reproducția e mediată prin instituții impersonale, de standardizare culturală la scară mare. Identitatea are un aspect stratificat: de rudenie, etnică, națională etc., trăsăturile relevante fiind "selectate" în funcție de contexte. Așadar orice identitate care o depășește pe cea de grup de rudenie este categorială, pentru că se bazează pe plasarea membrilor în aceleași "grupări" mai degrabă pe baza similarității decât a relațiilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
iar reproducția e mediată prin instituții impersonale, de standardizare culturală la scară mare. Identitatea are un aspect stratificat: de rudenie, etnică, națională etc., trăsăturile relevante fiind "selectate" în funcție de contexte. Așadar orice identitate care o depășește pe cea de grup de rudenie este categorială, pentru că se bazează pe plasarea membrilor în aceleași "grupări" mai degrabă pe baza similarității decât a relațiilor dintre ei. Identitatea devine importantă la intersecția între modurile interne de a organiza viața grupului (care înseamnă de fapt cultura grupului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
30 Evident, exceptându-l pe Isaac. 31 Eng.: cultural dope. 32 Această critică este respinsă de Grosby (1994) pe baza argumentului că emoțiile acompaniază percepția cognitivă a obiectului, fiind în fapt cauzate de cogniția unui obiect, în acest caz cogniția rudeniei. 33 Idee pe care de fapt o regăsim la Motru, în lucrarea Etnicul Românesc, apărută cu aproximativ 50 de ani înainte; atunci când definește conștiința comunității de origine, Motru (1996:10-5) spune că se referă mai degrabă la ideea ocrotirii (vezi
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
spațiu oarecum rarefiat în centru necropolei. Deși nu sunt atât de evidente ca în cele două necropole din sec. II-III d. Chr. de aici, totuși aceste grupuri pot fi considerate ca făcând parte dintr-o organizare bazată pe legături de rudenie. Descoperirile din necropola de la Săbăoani, din sec. IV d. Chr., demonstrează continuitatea culturii materiale și spirituale din primele patru secole ale mileniului creștin, legăturile cu populațiile din jur, mai ales cu Provincia Dacia, dar și direct cu Imperiul Roman în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care mediul o are în el însuși. Intimitatea este realizată la nivelul elevilor, dar câteodată și la cel al cadrelor didactice. "Tocmai pe această cunoaștere și încredere reciprocă între persoane din "același mediu", aflate de multe ori în relații de rudenie și aderând la aceleași valori, se sprijină relația dintre profesori și elevi ca acțiune școlară" [Saint Martin, 1990, p. 63]. Iar dacă profesorii nu au această complicitate sociologică cu marea burghezie, atunci se află în raporturi de dominație, în așa
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
reflectării și difuzării razelor solare de către straturile superioare ale atmosferei. CRÂNG grup de gospodării situate la o anumită depărtare de centrul unei așezări rurale, care utilizează un anumit teritoriu; exemplu: în Munții Apuseni sunt foarte numeroase, existând și legături de rudenie între oamenii aceluiași crâng. CROV adâncitură de formă circulară sau ușor alungită, formată într-un strat loessoid în urma procesului de tasare. COȘ VULCANIC canal vertical pe care lava iese din vatra magmatică la suprafață. CUESTĂ formă de relief asimetrică, formată
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]