1,753 matches
-
Cum să nu fie onorantă o întâlnire cu Președintele Academiei Române, Eugen Simion (între 13-15 aprilie 1993, dar și de multe alte ori), Dinu Patriciu, important om de afaceri, tot aici, cu Adrian Porumboiu, arbitrul și economistul de talie mondială, Anghel Rugină (am avut privilegiul să-l fi văzut, la Iași, în ultimele luni de viață pe inventatorul avionului cu reacție, Henri Coandă), pe mai toți oamenii de artă și cultură ai timpului, scriitori și poeți, dramaturgi și actori etc. Un loc
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
noi cu drag! Găinușa, guralivă, Vrea mereu să-l ciugulească; Cu gât gol, ea stă pe-o stivă; Gușa-i gata să-i plesnească. ,, G’’ se-nghesuie-n grădină, Între garduri, chiar și-n gară; Stă, cu greu, în geam, rugină; Și-n gherghef o să apară. G’’ e singur sau reține: E cu ,,i’’, cu ,,e’’, când poate; De-i ghiduș, el sigur vine Cu un ,,h’’ cărând în spate. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,G
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
destui bani pentru a termina construcția, aceasta căzuse în paragină; nu erau ziduri, nici acoperiș, doar câțiva stâlpi de fier stingheri, după care îți puteai da seama în mare cum avea să fie restul. Cineva încercase să salveze stâlpii de rugină acoperindu-le capetele cu sticle de suc, dar tot se făcuseră portocalii. (... Ă Firește, case ca aceasta erau peste tot, obișnuite în rândul celor care se zbătuseră cu disperare să acceadă la stratul inferior al clasei mijlocii - chiar pe margine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
cu uniforma. Cămașă portocalie, șorțuleț bleumarin. Cravata roșie ne-o dă tovarășa. Chenzină, detergent, Ci-Co, Ceare. Sunt om mare? Mlădițe înmugurite/ Din trunchiul strămoșesc,/ Suntem copiii țării/ Pe plaiul românesc./ Șoimii patriei,/ Șoimii patriei,/ Spre lumină vor zbura. Firele de rugină se împrăștie difuz de pe fundul căzii, ca amintirea unei zăpezi. O mânuță de copil a tulburat apa. Ioana Postelnicu, Ce ne povestesc Milena și Crina, Editura Ion Creangă, București, 1982. Ilustrații de Ecaterina Draganovici Interviu cu Philip Ó Ceallaigh „Sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
și priceperea lor în slujba apărării sănătății locuitorilor din satele comunei. Iată și câteva reguli de care e bine să ținem seama în viață: Simplitatea și moderația mâncării sunt cel mai bun elixir de viață lungă. Curățenia apără fierul de rugină, iar mașinile bine îngrijite au durata de serviciu cea mai lungă. Așa și viața! Odihna îndestulătoare drege și întărește: prea multă odihnă înmoaie și slăbește. Casa curată și luminoasă este veselă și-ți face plăcere să stai în ea. Spiritul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că vrea să-mi mai spună ceva, așa că las roata jos. Privirea lui caută un gând limpede printre mormanele de fiare vechi care stăpânesc jumătate din încăpere. Mă uit în beznă și deslușesc câteva forme neclare. Un frigider acoperit de rugină. O plită de fontă. Foarte supărat sunt pe el. De șapte ani aștept să-și plătească datoria. Din 1970. Tace. Își în toarce fața spre mine. Să-i zici. Dau din cap, în semn că am înțeles. Bătrânul dă și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de buruieni, care însă sunt în mare parte distruse în timpul lucrărilor agricole. În toate culturile de prășitoare și păioase, în vii și livezi se întâlnesc numeroase specii de ciuperci parazite pe plantele cultivate cum sunt:mălura grâului(Tilletia foetens), rugina grâului (Puccinia graminis), cornul secarei (Claviceps purpurea), tăciunele porumbului (Ustilago zeae), mana cartofului (Phytophtora infestans), mana florii- soarelui (Plasmopara halstedii), putregaiul merelor și perelor(Monilia fructigena), putregaiul cireșelor (Monilia cinerea), putregaiul frunzelor de prun (Polystigma rubrum), mana viței -de -vie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
bun de glume. Dacă-ncep acum o glumă Precis uit de urătură. Chiar acum în astă seară Am facut o socoteală. Chiar din casa dumneavoastră Am să iau vreo trei parale Și rachiu de teșcovină Să-mi sterg gâtul de rugină!.. Cum visam așa, deodată Am văzut doi ochi de fată, Ochi căprui și buni de joc De-am rămas trăsnit în loc. Limba mi se-mpleticea, Graiul mi se bâlbâia Și inima-n piept bătea. Ca un ceas în mine face
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa să se răspândească Toate bubele... Ieși și piei! În vechea carte “Medicina
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
bun de glume. Dacă-ncep acum o glumă Precis uit de urătură. Chiar acum în astă seară Am facut o socoteală. Chiar din casa dumneavoastră Am să iau vreo trei parale Și rachiu de teșcovină Să-mi sterg gâtul de rugină!.. Cum visam așa, deodată Am văzut doi ochi de fată, Ochi căprui și buni de joc De-am rămas trăsnit în loc. Limba mi se-mpleticea, Graiul mi se bâlbâia Și inima-n piept bătea. Ca un ceas în mine face
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
forță magică, precum și o grămadă de obiecte folosite: cuțit, ac, cui, nuia de alun, un fir de la mătură, usturoi, cruce, tămâie, agheazmă și câte altele ascunse în poală. Descântec “de toate bubele” Cum se spală Malurile de tină, Pietrele de rugină, Așa să se spele (cutare) De orice boală o avea Și de ele s-o spăla. Cum se răspândesc Fetele de la horă Și babele de la biserică A șa să se răspândească Toate bubele... Ieși și piei! În vechea carte “Medicina
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
preventive și curative (FILIPESCU C., 1993; IACOB VIORICA, 1994; IACOB VIORICA și colab., 1999; ULEA E., 2003). în anii favorabili extinderii bolilor se înregistreză pierderi mari de producție provocate de; antracnoză (Mycosphaerella rabie), făinare (Erysiphe sp.), putrezirea plăntuțelor (Pithiium sp.), rugină (Uromyces ciceri-arietinii), ofilirea fuzariană (Fusarium oxysporium f.sp.ciceri) și putrezirea rădăcinilor și tulpinilor (Macrophomina phseoli) (RĂDULESCU E., 1966; LAZĂR AL, 1980). Efectul infectării cu diferiți agenți patogeni este remarcat prin scădera capacității de absorbție a apei, a conținutului și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
adevăr? Tu Îi bați și ei nu simt durerea; Tu Îi pierzi și ei nu vor să ia Învățătură; și-au făcut obrazul mai vârtos ca piatra și nu vor să se Întoarcă” (Ier. 5, 3). ,, Căci am bătut cu rugină și cu mălură și cu grindină toată munca mâinilor voastre, dar voi nu v-ați Întors către Mine" (Agheu 2, 17). Dumnezeu a folosit atunci asemenea moduri de pedepsire și le va folosi Întotdeauna pentru că ne iubește și ne
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
le săvârșește; după ce iese de la serviciu, merge la ședința yoga” etc. Intră și la Sf. Liturghie din când în când, dar „harul Domului nostru Iisus Hristos” nu-l pătrunde desăvârșit, pentru că el, omul, a ajuns ca un conductor acoperit de rugina egoismului, prin care cu greu mai pot trece puterile (energiile) divine. Rămâne un răvășit, nu are nici o direcție. Așa este el, așa este și societatea. „Este invadată de toate curentele negative venite ca influențe ale religiilor orientale, din practicile asiatice
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în perioada de înflorire maximă. E mai ușor să lași lăstarii să răsară din rădăcinile vechi. Se găsesc spaliere din sârmă de oțel, ușor de montat, se agață în câteva minute. Să aflu dacă sunt galvanizate. (Risc de murdărire cu rugină.) 1 decembrie Gård propus post special de director! Încă neclar ce sarcini ar implica. Nici Gård însuși nu știe amănunte. Promite să se informeze. Evident e ceva legat de investigații. Un mic grup de lucru, cu organigrama încă neprecizată. Cu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ani din viață la Iași. În același timp, mie mi-a revenit onoarea să-l știu unchiul George cum l-a văzut Dada prin pulberea amintirilor de la Vărateci-Sendrești, un loc nu departe de ținutul Înaintașilor altor celebrități: Mircea Eliade, Anghel Rugina, George Apostu, C.D. Zeletin, Andrei Pleșu. Alină Tăcu, nepoata savantului Doresc sincer că aceste cuvinte să prefigureze freamătul poeziei anului al 91-lea din viața savantului George Emil Palade, acolo În California, Del Măr la Jolla unde geniul sau propune
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ani, mai precis, din 1955, când a luat ființă, până în 1990. Originală prin structură și conținut, lucrarea intitulată „Măștile lui Cronos" a fost editată în 1995. Din 1990 este profesor titular de Limba și literatura română la Colegiul Economic „Anghel Rugină" din Vaslui. Scurtă vreme a fost directorul Casei Corpului Didactic, iar din 2000 este inspector școlar la catedra de Limba și literatura română la ISJ Vaslui. Expert în problematica teatrului, T Pracsiu este membru al secției de critică a Asociației
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
ce judecă în liniște și responsabil. A fost norocul elevilor de la Școala generală din Fălciu, mai întâi, pentru ca, începând din 1990, să profite din plin de calitățile de dascăl fin și rafinat, favorizat de intuiții estetice, elevii Colegiului Economic „Anghel Rugină”. Îmbogățit de lecturi întinse, a avut permanent capacitatea probată de a oferi realităților conspectate o oglindă reală, nedeformată, lucidă. A fost timp de 25 de ani cronicar dramatic, teatral, lucru rar, dar cu real câștig pentru arta dramatică. Atributele cronicarului
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
trăit 166 de ani. Îmbinând ca toți centenarii munca cu cumpătarea și înțelepciunea, cu toate că erau slabi, plăpânzi, au oferit urmașilor secretul vieții îndelungate și al sănătății. Lenea, plictiseala, generează boala. Lama plugului strălucește când ară. Când stă e roasă de rugină. Așa se întâmplă și-n satul meu. Chipul multor oameni de spirit, cu cât au înaintat în vârstă parcă s-a mai luminat, radiind pace, înțelepciune, moralitate și bunătate. Pamfil Popescu a fost unul din cei mai însemnați intelectuali ai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
procesului verbal Încheiat, membrii consiliului parohial Întruniți În ședință În biserica filială „Sfânta Treime” din Frenciugi, discută necesitatea reparației, a cărui deviz urma să fie trimis episcopiei. Acoperișul bisericii din tablă neagră deteriorată, uzat În Întregime, cu tabla atacată de rugină, permite pătrunderea ploilor În interior. Localul bisericii era construit din nuiele și vălătuci. Pentru Înlocuirea tablei de pe acoperiș și pardosirea exterioară a pereților cu scândură era estimată prin deviz suma de 9400 de lei. Se face apel la credincioșii satului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
a preoților din județul Vaslui s-a desfășurat la 12 aprilie 1948 În sediul băncii „Clerul vasluian”, moment În care s-a hotărât reorganizarea pe baze practice a Uniunii Preoților Democrați din județul Vaslui. Comitetul era format din pr. N. Rugină (președinte), pr. Constantin Apostol (vicepreședinte), diaconul M. Andronache (secretar casier), pr. Iulius Mocanu, pr. Neculai Rotaru, pr. Zenobie Smochină, pr. Mihai Panțiru, pr. Vasile Guzu și pr. Ion Duda (membri). Preoților din județ li se solicită ca până la 28 mai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
încă din primele momente. La Belapur am ajuns pe lumină - impresie excelentă, la Pune am ajuns pe întuneric - mizeria era la ea acasă: pereții murdari, pătați de sânge, uși la fel de murdare și sparte, cu două-trei rânduri de lacăte înțepenite de rugină, camera... cu opt paturi de fier dotate cu niște saltele negre ce-mi repugnau, pe jos alte saltele, la fel ca primele. Veneam curați și purificați de la Belapur pentru a ne proba aici valențele energetice. Cât de bine puteam să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de două ori pe lună. Președinte de onoare al Societății culturale naționale „Țara Șipenițului” era dl. C. Angelescu, ministrul Instrucțiunii. Din comitetul societății făceau parte: Pompei Atanasiu, președinte; Nicu Prisăcăreanu, vicepreședinte, Constantin Iacob, secretar, Ionescu Vasile, casier, Gâză Gheorghe, bibliotecar, Rugină Ioan, Hâncu Dumitru, Vasilică I. membrii. În Cuvânt înainte redacția își propunea să dezbată, în primul rând, în revistă problemele locale, prin datele experienței membrilor ei. „Este timpul să ne convingem că numai prin activitate tenace și ordonată, de cunoaștere
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
alte uscături pentru soba improvizată din vagon, al cărei burlan îl amenajase Virginia să iasă afară, făcând o gaură cu mâinile goale prin tabla ruginită. Era toată zgâriată pe mâini, răni adânci, care dureau ca naiba, umplute de mizerie și rugină. Nu mai fugiți, că transpirați ! s-a auzit strigătul mamei din depărtare. M-auzi, Bibi ? Pițule ! Să nu cumva să transpirați ! Pentru că, dacă transpirau, riscau să moară pe drum cu pneumonie sau febră. Și dac-ar fi scăpat de astea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
prietini. Odihniți-vă, în sfârșit, suflete trudite! Ibrăileanu, Stere, Topîrceanu, Pătrășcanu..." La a șaptezecea aniversare a rapsodului, G. Călinescu rostea la Academie un elogiu vibrant: "Te vor cunoaște peste veacuri omul de la munte, cel de lângă ape și cel de la câmpie (...). Rugina nu va roade slova ta. Vei pluti peste Styx." Îndată după decesul clasicului (19 octombrie 1961), un panegiric călinescian, la fel de patetic: "A murit Sadoveanu este cum ai spune: au murit Carpații, a secat Pontul Euxin. Nimeni nu te crede, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]