4,986 matches
-
vopsit În culoarea roz. Declarația nu vine de la Putin, ci de la Grigori Iablinski. Cred deci că există niște invarianți ai politicii externe ruse ce trebuie luați În considerare. Am o studentă foarte bună care lucrează exact pe problema politicii externe ruse În raport cu lărgirea NATOși UE, deci sunt foarte la curent. A existat o primă etapă, când ministru de Externe al Rusiei era Andrei Gromîko, urmată de așa-numita perioadă atlantistă a politicii externe ruse, care a luat sfârșit o dată cu declinul administrației
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
că existau elemente de dictatură și În vremea lui Elțîn, iar Putin pur și simplu le-a moștenit. Este România ieșită din orbita de aspirații dominatoare ale Rusiei? M-aș Îndoi. Cred că Rusia gândește pe termen lung. Politica externă rusă se concepe pe decenii, și, din acest punct de vedere, cred că este o acțiune extrem de responsabilă a celor care conduc destinele României s-o integreze cât mai repede În structuri care să-i implice prezența militară alături de Statele Unite. Fac
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Ignorantia non est argumentum • „Aici se află piedestale mai Înalte decât statuile de pe ele!” • Aristocrație și orgoliu • „Marele maestru al combinațiilor” • Ce va reține istoria? • Sărăcia ca stare de fapt • Miza pe noroc și disperarea socială • Șamanisme și totemuri • Maladiile ruse și tendința imperialistă • Uliii și porumbeii • Ce avantaje poți avea fiind În NATO?tc "CoerenȚĂ și clientelism • Loialitate și răsplată • Mica, dar reala upper‑class • Cultul personalitĂȚii Între futilitate și ridicol • Oameni de la Cotroceni iau cu asalt guvernul • De ce are
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Ignorantia non est argumentum • „Aici se află piedestale mai Înalte decât statuile de pe ele !” • Aristocrație și orgoliu • „Marele maestru al combinațiilor” • Ce va reține istoria ? • SĂrăcia ca stare de fapt • Miza pe noroc și disperarea socială • Șamanisme și totemuri • Maladiile ruse și tendința imperialistă • Uliii și porumbeii • Ce avantaje poți avea fiind În NATO ?" Mircea Mihăieș: Am ajuns În anul 2001. Se formează guvernul, care ar merita analizat nu atât prin personalitățile sale, pentru că ele nu par a fi neapărat de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
o discuție profundă cu acesta a fost În timpul vizitei lui Adam Michnik la București, În primăvara anului 1997, când Dumitru Tinu a ținut să se vadă cu celebrul ziarist și istoric polonez, adresându-i-se direct, Într-o combinație de rusă și poloneză, și spunându-i: „Eu vă cunosc de fapt de foarte multă vreme, dumneavoastră nu mă cunoașteți pe mine”. În perioada „Solidarității” legale, Între august și decembrie 1989, câteva luni - cred că Tinu a ținut un jurnal - a fost
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
oameni. Nu mă joc cu cifrele - acestea sunt recunoscute, apar la Muzeul Holocaustului. Un prieten al meu, originar din Moldova, care predă la o universitate din Florida, nu are urmă de origine evreiască În familie, dar cunoaște ucraineana, româna și rusa și lucrează la o carte cu titlul Basarabia, „provincie-model”. A luat titlul dintr-un raport făcut de o serie de ideologi ai perioadei Antonescu, prefer să nu dau nume: ideea era ca Basarabia să devină o zonă etnic pură, fără
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
conflict. De zece ori, târgul a fost pe punctul să fie încheiat, dar brusc, yemenitul se supăra, începea să înfiereze perfidia Occidentului și pe marea satană americană. Mânia sa, exprimată când într-o engleză rudimentară și tăioasă, când într-o rusă de propagandă, învățată fără îndoială la Moscova, părea de fiecare dată să anunțe sfârșitul negocierilor, iar eu eram gata să mă ridic. Dar nici francezul întins în fotoliu, nici consilierul care asculta cu capul ușor plecat spre mine nu păreau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care nu se poate trece fără a se pierde unitatea ansamblului. Idealul umanist, noua concepție despre lume, despre istorie, granițele și relațiile dintre popoare vor fi profesate de toți marii iluminiști, din societățile masonice pariziene și central-europene, până în societatea intelectuală rusă a lui Petru, ai cărei primi pași sunt legați de academia teologică a învățatului moldav Movilă. În Răsărit, un alt exemplu ni-l oferă Dimitrie Cantemir, ale cărui scrieri ajung să străbată continentul în deceniile primei jumătăți a secolului al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
viața umanității, apelând la problemele de logică și teoria cunoașterii, de metafizică, politică și estetică. Dificultatea documentară o depășește relativ ușor, dacă avem în vedere că este și poliglot: cunoaște greaca, latina, slavo-sârba, italiana, româna, franceza, germana, engleza, albaneza și rusa, fapt care îi permite să se plimbe dintr-un spațiu cultural într-altul, să compare conceptele materialiștilor francezi cu modelele filosofice propuse de gânditorii englezi, să facă analogii între tezele clasicilor antichității și filosofii epocii renascentiste și postrenascentiste. În fine
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
literară, unde, după ce schițează genul proxim, sensul conceptelor de structură și structuralism, prezintă concepția lingvistică a lui Saussure și Hjelmslev, punând în valoare scheme și idei valide în critica și teoria literară. De succinte dar precise caracterizări beneficiază Școala Formalistă Rusă și Cercul de la Praga. Asemenea lucrări pregătesc temerara întreprindere Fundamentele criticii literare, primul volum, De la Sainte-Beuve la noua critică (1974), fiind o „panoramă a curentelor și tendințelor criticii franceze moderne” (Fl. Mihăilescu); volumul al doilea ar fi urmat să se
BRATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285870_a_287199]
-
Medvedev, Vizantijskij gumanizm XIV-XV vv., Leningrad, 1973; D. Anghelov, Istorija na Vizantija, partea I, ed. 5, Sofia, 1973, partea II, ed. 2, Sofia, 1974, partea III, ed. 5, Sofia 1976; A. Gouillou, La Civilisation byzantine, Paris, 1974; D. S. Lihaciov, Prerenașterea rusă. Cultura Rusiei în vremea lui Rubliov și a lui Epifanie Preaînțeleptul, tr. Corneliu Golopenția, îngr. și pref. Dan Zamfirescu, București, 1975; G. M. Cantacuzino, Izvoare și popasuri, îngr. și introd. Adrian Anghelescu, București, 1977, 251-255; Donald M. Nicol, Church and
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
anunța obiectivul „de a forma gustul tineretului pentru literatură”, lansându-se apelul către cei „care se simt încă tineri” de a contribui la „ridicarea Bugeacului”. B. publică multă literatură originală, cronici și articole de atitudine critică, publicistică, traduceri din literaturile rusă, bulgară, italiană. Colaboratori permanenți sunt Vladimir Cavarnali, Iacob Slavov, Robert Cahuleanu (cum semnează Andrei Ciurunga), O. Sargețiu, Boris Baidan, Lotis Dolenga, I. Sulacov, Ana Bulgăre. Mai participă Bogdan Istru, G. Meniuc, C. Aldea, G. Tutoveanu, G. Voevidca, Gh. Bujoreanu ș.a.
BUGEACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
în 1960. Colaborează la revistele „Romanoslavica”, „Studii de literatură universală”, „Analele Universității București”, „Secolul 20”, „Rumânskaia literatura”, „România literară”, „Luceafărul”, „Novâi mir”, „Vestnic M.G.U.” etc. Publică articole, cronici, profiluri literare, recenzii, pe teme ca: relațiile literare româno-ruse, istoria literturii ruse vechi și moderne, aspecte ale fenomenului literar rus contemporan. Traduce din proza sovietică. Publică numeroase studii despre Pușkin, I. Bondarev, V. M. Șukșin, Iuri Kojevnikov, ca și despre fenomenul Soljenițân (acestea în ultimii ani, 1994-1996), înregistrează ecouri ale literaturii ruse
BARBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285620_a_286949]
-
lui Marin Preda și aceea a unor scriitori ruși etc. Debutează în volum cu Mihail Șolohov în universul literar românesc (1975), în care relevă mai toate aspectele receptării scriitorului, începând de la primele traduceri și comentarii (1929) până în 1975. Istoria literaturii ruse vechi. Sec. XI-XVII (1989) este unul dintre puținele manuale de literatură rusă veche elaborate în România. SCRIERI: Mihail Șolohov în universul literar românesc, București, 1975; Istoria literaturii ruse vechi. Sec. XI-XVII, București, 1989; Prelegeri de literatură rusă și relații literare
BARBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285620_a_286949]
-
volum cu Mihail Șolohov în universul literar românesc (1975), în care relevă mai toate aspectele receptării scriitorului, începând de la primele traduceri și comentarii (1929) până în 1975. Istoria literaturii ruse vechi. Sec. XI-XVII (1989) este unul dintre puținele manuale de literatură rusă veche elaborate în România. SCRIERI: Mihail Șolohov în universul literar românesc, București, 1975; Istoria literaturii ruse vechi. Sec. XI-XVII, București, 1989; Prelegeri de literatură rusă și relații literare româno-ruse, București, 1995. Traduceri: Sovremennaia sovetskaia proza, București, 1978 (în colaborare). Repere
BARBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285620_a_286949]
-
scriitorului, începând de la primele traduceri și comentarii (1929) până în 1975. Istoria literaturii ruse vechi. Sec. XI-XVII (1989) este unul dintre puținele manuale de literatură rusă veche elaborate în România. SCRIERI: Mihail Șolohov în universul literar românesc, București, 1975; Istoria literaturii ruse vechi. Sec. XI-XVII, București, 1989; Prelegeri de literatură rusă și relații literare româno-ruse, București, 1995. Traduceri: Sovremennaia sovetskaia proza, București, 1978 (în colaborare). Repere bibliografice: S. Wolf, Profesorului Gheorghe Barbă la 65 de ani, RSL, 1995. M.Vs.
BARBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285620_a_286949]
-
cel Bun, Svidrighelo, Elena Moldovei, Valea Albă, Bogdan voievod, Petru Rareș, Mazepa în Moldova, Ruxanda Doamna ș.a. El inserează în prozele sale largi excursuri informative (în care erorile nu lipsesc), veritabile „fișe” enciclopedice, extrase din cronici și istoriografia străină (polonă, rusă), ce instruiesc în istoria Moldovei și a popoarelor vecine. Documentația ostentativă nu devine artă și, în lungi pasaje, juxtapuse în țesătura narativă, intenția artistică pare absentă. Inventivitatea epică, redusă, reclamată de însuși senzaționalul subiectelor istorice, este stimulată de imaginarul legendar
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
lumina adevărului (1935), Călători și scriitori străini despre evreii din Principatele românești (în colaborare cu S. Cris-Cristian, 1935), Din cărți vechi. Pagini privitoare la istoria românilor (1946), Pagini inedite despre Moldova (1947), Dimitrie Cantemir (1966, apărut și în franceză, engleză, rusă). SCRIERI: Frunze, București, 1921; Tăceri imobile, București, 1921; Alb și negru, București, 1926; Erotice, București, 1933; Logodnica lui Wolfgang, București, 1945; Din cărți vechi, București, 1946; Pagini inedite despre Moldova. Însemnările unui călător străin din I-a parte a veacului
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
fost poate chiar un admirator al împăratului. Vara nu-i ca iarna, dar nici iarna nu-i ca vara în acel moment (anul 1812), era clar pentru toată lumea că armata franceză se afla cu cel puțin trei trepte superioară celei ruse. Și numeric, și ca dotare tehnică, și ca experiență. Știa și țarul Alexandru acest lucru, de aceea el nu ar fi dorit o încleștare militară. Dacă tratativele încercate ar fi dat roade favorabile imperiului francez, nici Napoleon nu ar fi
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
din fosta Chină. Au pornit simultan trupe din Extremul Nord, din peninsula Coreea, din insulele Japoniei, din Arhipelagul Insulelor Mărunte, cum a fost denumit, și din Australia, cu destinația America de Nord. SUA a fost principala țintă, dar trupele mongole și cele ruse, care au pornit în invazie din peninsula Kamceatka, au reușit în scurt timp să supună Canada, și au pornit spre Sud. Statele Americii de Nord au capitulat imediat ce s-a auzit că trupele împăratului au trecut granițele lor. Dar au existat unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Vagabonzii au avut grijă de câinii trimiși după ei și de iscoadele ce mișunau prin pădure. Ajunseră, după trei zile de umblat printre copaci, într-un mic orășel. Sergheiov și Altanovici fură de foarte mult ajutor acolo, pentru că ei știau rusa. Se interesară de poziția lor și obținură un automobil antic, pe bază de combustie internă, de douăsprezece locuri, în schimbul legitimației lui Helur, pe care acesta o cedă fără regrete. Au ținut-o spre sud și au ajuns, după un drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se reîntorc în Bugeac, iar în 1812, după pacea de la București ce a pus capăt războiului ruso-turc dintre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
abolirea oficială a monopolului comercial turcesc în 1829, interesele comerciale ale Marilor Puteri au determinat crearea în principalele centre administrative ale Dobrogei de consulate, prin intermediul cărora Europa va cunoaște mai bine realitățile zonei 80. Hector de Bearn, care însoțea armatele ruse în 1828-1829, consemna că pe lângă multe sate, majoritatea pustiite, continuau să existe în Dobrogea și centre urbane cu bazaruri și moschei. Astfel, Babadagul avea 500 de case, Tulcea avea doar 20 de case, în timp ce, Sulina intrase într-o fază de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
guvernul român a luat măsuri pentru a evita un atac otoman de la sud de Dunăre, România aflându-se de facto în stare de război cu Imperiul Otoman 198. Înainte de ratificarea convenției de către parlamentul român, la 11/23 aprilie 1877 trupele ruse au început trecerea Prutului fără a notifica acest fapt guvernului de la București. Această acțiune avertiza autoritățile române asupra modului în care Rusia era dispusă să-și asume obligațiile luate prin convenția din 4/16 aprilie 199. Odată cu ratificarea convenției româno-ruse
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1877 primele proiectile turcești au căzut asupra Brăilei 203. La 26 aprilie/8 mai 1877 încep duelurile de artilerie între trupele otomane și cele românești în zona Calafat-Vidin, acestea continuând în săptămânile următoare 204. Armata română a colaborat cu cea rusă pentru distrugerea flotilei otomane de pe Dunăre. Deoarece rușii nu dispuneau, la începutul războiului, de nicio navă militară pe Dunăre, guvernul român le-a cedat 4 vase din flotila sa: "Ștefan cel Mare", "România", "Fulgerul" și "Rândunica" pentru a contribui la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]