3,007 matches
-
-i bată pe țărani. Bătaia a fost „atât de strașnică” încât soldații, la un moment dat, au refuzat să continue. La Bocșa, „celebrul” locotenent Mișici a organizat un spectacol în seara de Crăciun, obligând românii să presteze un program național sârb, sub amenințarea cu deportarea la Elbasan. Societatea sud-ungară a căilor ferate, sub pretextul unor pagube de masă lemnoasă, a impus prin militarii sârbi „biruri grele” asupra populației locale. Conform analizei, această societate, care a reprezentat până în 1918 „cea mai mizerabilă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
locotenent Mișici a organizat un spectacol în seara de Crăciun, obligând românii să presteze un program național sârb, sub amenințarea cu deportarea la Elbasan. Societatea sud-ungară a căilor ferate, sub pretextul unor pagube de masă lemnoasă, a impus prin militarii sârbi „biruri grele” asupra populației locale. Conform analizei, această societate, care a reprezentat până în 1918 „cea mai mizerabilă unealtă politică în mâna tuturor guvernelor maghiare și un greu jug economic”, a încercat să se răzbune asupra celor care au visat și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost antipatia față de sârbi, considerați „nemuncitori, luxoși și, în genere, decadenți”, dar și bogățiile subsolului, care le ofereau multiple posibilități de exprimare economică. Nemulțumirile populației românești care s-a văzut, din nou, la cheremul funcționarilor imperiali și asuprită de armata sârbă au fost aduse la cunoștința aliaților prin Memoriul românilor din cele trei departamente (comitate) bănățene: Caraș-Severin, Timiș și Torontal către domnul general Berthelot, în chestia abuzurilor comise de trupele de ocupație sârbești contra populației române din Banat. Printr-o formulare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
minorității românești dr. Alexandru Butoarcă, preotul Adam Fiștea și preotul Suveică, care stăteau mai mult în România, unde „au urmărit interese personale și nu de interes general”. Unul dintre acestea din urmă era, în primul rând, administrația din zona Banatului sârb, preluată de șvabi - „mai deștepți și mai prevăzători” - care acționau în direcția obținerii autonomiei regiunii. Nota conținea și un avertisment, prin care a fost explicată cauza insuccesului românesc: „degeaba noi, românii, avem un ideal național, atâta vreme cât suntem lipsiți complet de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
politică și culturală, românii din fostul stat iugoslav nu și-au putut depăși disensiunile și interesele personale pentru un scop de anvergură. Mai mult, pentru defăimarea adversarului de aceeași origine unii nu s-au sfiit să colaboreze cu grupurile etnice sârb, șvab sau maghiar, ceea ce a avut efecte previzibile, de dispersare și destrămarea unității naționale. Ca de multe ori în istoria acestui neam, interesele personale, de grup sau de partid au prevalat în fața interesului etnic românesc. Un document din epocă ne
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Roșie. 4. Propaganda șovinisto-maghiară a elementelor fasciste din Ardealul eliberat, care „ar putea periclita” bunele raporturi interetnice. Organele de informații aveau misiunea să observe asemenea evenimente și să se documenteze la Uniunea Populară Maghiară asupra persoanelor respective. 5. Propaganda șovină sârbă, manifestată în localitățile de graniță din Banat, prin care se promova alipirea regiunii (până la Mureș) la Iugoslavia. Pentru contracarare, I.R.P. Timișoara a primit sarcina să colaboreze cu grănicerii și jandarmii la securizarea frontierei și în supravegherea - „într-o discretă dar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Tsigkogiannis Georgios, cetățean grec, născut la 13 ianuarie 1961 în localitatea Veroia, Grecia, fiul lui Efthymios și Harikleia, cu domiciliul actual în București, Bd. Unirii nr. 8, bl. 7 A, sc. 1, ap. 7, sectorul 4. 59. Jokicy Milivoj, cetățean sârb, născut la 1 octombrie 1951 în localitatea Hetin Zitiste, Iugoslavia, fiul lui Similja, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, str. Ioan Slavici nr. 23, județul Timiș. 60. Timbalov Natalia, cetățean kazah, născută la 7 aprilie 1969 în localitatea Karaganda, Kazahstan
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
Serghei, cetățean armean, născut la 20 februarie 1931 în localitatea Caladarasi, Azerbaidjan, fiul lui Avanes și Siranus, cu domiciliul actual în localitatea Roșiori de Vede, str. Caporal Ghencea nr. 9, bl. 211, ap. 12, județul Teleorman. 80. Vladislav Lalic, cetățean sârb, născut la 29 septembrie 1969 în localitatea Belgrad, Republica Șerbia, fiul lui Vojislav și Marica, cu domiciliul actual în București, str. N. Constantinescu nr. 7, ap. 13, sectorul 1. 81. Florescu Charollais Renee Gisele, cetățean francez, născută la 24 iunie
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
28, sectorul 3. 86. Ghilardi Massimo, cetățean italian, născut la 3 aprilie 1951 în localitatea Berbenno Di Valtellina, Italia, fiul lui Guido și Maria Milanesi, cu domiciliul actual în București, Bd. Republicii nr. 98, sectorul 2. 87. Iankovicy Miroslav, cetățean sârb, născut la 27 noiembrie 1950 în localitatea Donja-Livadica, Șerbia, fiul lui Liubisa și Radmila, cu domiciliul actual în localitatea Curtea de Argeș, str. Valea Doamnei nr. 67, județul Argeș. ------
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
Mazzocco Româno, cetățean italian, născut la 8 iunie 1924 în localitatea Medgidia, județul Constanța, fiul lui Enrico Luigi și Maria, cu domiciliul actual în București, str. Școala Herăstrău nr. 66, bl. 21H, ap. 4, sectorul 1. 24. Vrzogic Dejan, cetățean sârb, născut la 21 august 1970 în localitatea Kladova, Serbia, fiul lui Dragisa și Milica, cu domiciliul actual în București, Calea Moșilor nr. 288, bl. 32, sc. C, ap. 93, sectorul 2. 25. Peios Amalia Sofia, apatrid, născută la 2 iunie
HOTĂRÂRE nr. 297 din 16 iunie 1997 pentru acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118415_a_119744]
-
locuitori permanenți. Pentru cea mai mare parte a locuitorilor balcanici, trecerea la creștinism și divizarea ulterioară a Bisericii de după 1504 au constituit atît elemente de unitate și coeziune cît și motive de neîncredere și animozitate. În Evul Mediu, imperiile bizantin, sîrb și bulgar au fost state cu o putere și un prestigiu considerabile. Civilizația de o mie de ani a Bizanțului și-a pus amprenta asupra culturilor balcanice. În această perioadă de început, sub conducerea regilor, domnitorilor și a nobililor lor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Cu toate că Serbia și Bulgaria aveau sisteme de posesiune a pămîntului asemănătoare, ele se deosebeau în privința unora dintre problemele cu care se confruntau. Achiziționînd pămînturile stăpînite cîndva de musulmani, țăranului bulgar i se cerea să plătească o taxă de despăgubire. Guvernul sîrb le-a preluat însă pur și simplu. Fiecare familie de țărani din ambele state se putea întreține în mare măsură singură, dar avea nevoie și de produse pentru piață, ca să obțină banii necesari achitării taxelor și cumpărării de bunuri coloniale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai important articol al comerțului Serbiei, piața principală de desfacere fiind monarhia habsburgică. Deși porcii erau la început exportați în viu, mai tîrziu a fost acordată o mai mare atenție prelucrării cărnii, în special producției de slănină și costiță. Țăranii sîrbi aveau piață și pentru prunele lor uscate, în Germania și în Imperiul Habsburgic. În schimb, Bulgaria, cu o poziție geografică mai puțin favorabilă, exporta în primul rînd grîu. Situația grecilor era deosebit de dificilă. Doar 20 % din teritoriul lor fiind pămînt
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s-a dovedit extrem de nepăsătoare față de problemele zonelor rurale din care proveneau familiile lor. Sub regimurile naționale, țăranii erau efectiv controlați prin dreptul la vot discriminator sau prin intervenția poliției în alegeri. Numai două dintre partidele politice importante, Partidul Radical Sîrb și Uniunea Agrară Bulgară, ambele avînd o conducere alcătuită din politicieni și intelectuali burghezi, încercau, cel puțin teoretic, să vorbească în numele țăranilor. Pe tot cuprinsul Balcanilor, nici chiar țăranii înșiși nu puteau oferi decît o singură soluție problemelor lor: mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care au intrat Serbia, Bulgaria sau Grecia, toate acestea urmînd să fie implicate în conflicte unele împotriva celorlalte și cu Imperiul Otoman. SERBIA Dacă guvernul român era dezamăgit de rezultatele Congresului de la Berlin, aranjamentul acesta i-a pus pe liderii sîrbi în fața unei veritabile catastrofe. Pentru Serbia, caracteristicile perioadei dintre 1875 și 1878 fuseseră ezitarea, dezbinarea internă și înfrîngerea militară. Revolta din 1875 din Bosnia și Herțegovina stîrnise mare agitație în țară. Bosnia era un ținut pe care majoritatea sîrbilor îl
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iulie 1876 a fost purtat împotriva voinței lui Milan și a Partidului Conservator, dar s-a bucurat de sprijinul entuziast al opiniei publice sîrbe. Conducerea războiului a fost asumată de guvernul liberal condus de Jovan Ristić și Jevrem Grujić. Liderii sîrbi au intrat în luptă plini de optimism. Ei sperau în declanșarea unei noi răscoale în Bulgaria și credeau că vor putea învinge forțele otomane. Sîrbii beneficiau de ajutorul a circa cinci mii de voluntari ruși. În plus, generalul M. G.
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dinainte epuizase complet resursele Serbiei, Milan a cerut bani, provizii și asigurări precise în privința teritoriului ce urma să-l primească ulterior. Negocierile s-au prelungit, Serbia intrînd în război abia la 13 decembrie, la trei zile după căderea Plevnei. Guvernul sîrb spera să obțină prin tratatul de pace teritoriul de la sud din cadrul "Vechii Serbii", inclusiv vilaietul Kosovo și sangeacul Novi Pazar, pînă la rîul Lim. Avînd în vedere aceste așteptări, Tratatul de la San Stefano a fost un adevărat șoc pentru Serbia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
orașele Niš, Pirot și Vranje, în total mai puțin teritoriu decît cel atribuit Muntenegrului. Un și mai mare dezastru în ochii sîrbilor era crearea unui stat bulgar întins, care, incluzînd și Macedonia, făcea din acesta puterea dominantă din peninsulă. Liderii sîrbi vedeau în acest lucru o amenințare clară la adresa viitorului lor și erau numulțumiți văzînd cum un popor, considerat de ei ca avînd în trecut o atitudine pasivă, dobîndise cîștiguri atît de mari, în vreme ce sîrbii, care luptaseră secole la rînd se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aleseseră cu atît de puțin. Cu toate că Bulgaria Mare a fost divizată la Congresul de la Berlin, noul tratat conținea și el prevederi la fel de dezastruoase. Austro-Ungariei i se acordase controlul asupra Bosniei, Herțegovinei și asupra sangeacului Novi Pazar, teritorii rîvnite de naționaliștii sîrbi. Acordul îi dădea monarhiei doar dreptul de ocupare și administrare a acestor teritorii, dar probabilitatea ca ele să ajungă vreodată în mîinile sîrbilor nu era prea mare. Pe lîngă aceasta, în cadrul negocierilor care au precedat deschiderea lucrărilor congresului, guvernul rus
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dominantă în vestul Balcanilor, habsburgii urmau să preia rolul de patron al sîrbilor. În anii următori, relațiile cu Austro-Ungaria au devenit principalul aspect al politicii externe a Serbiei. Au fost încheiate acorduri economice, dar și politice. Conform dorinței monarhiei, guvernul sîrb a aprobat extinderea liniilor ferate de la Belgrad prin Niš și Vranje și a fost semnat o nouă convenție comercială. Ca și în cazul negocierilor cu Bucureștiul, diplomații habsburgici au căutat să încheie un acord cu termeni favorabili pentru bunurile lor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cazul negocierilor cu Bucureștiul, diplomații habsburgici au căutat să încheie un acord cu termeni favorabili pentru bunurile lor manufacturiere. În ciuda posibilelor lor efecte negative asupra dezvoltării industriale a Serbiei, cererile acestea au fost onorate. Piața habsburgică era esențială pentru țăranul sîrb; țara avea mai ales produse agricole la vînzare și existau puține bunuri de manufactură care ar fi trebuit să fie protejate. Cu toate acestea, problema aceasta a provocat o dezbinare în cadrul guvernului: miniștrii liberali au demisionat, iar Cabinetul progresist condus
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era implicat într-un război. Imperiul Habsburgic era de acord să sprijine Serbia să se extindă spre sud în caz că s-ar fi ivit o ocazie propice. Guvernul Serbiei dădea la rîndul lui două asigurări extrem de importante. Prima declara că statul sîrb nu va tolera pe teritoriul lui sau pe cel al Bosniei-Herțegovina nici o "intrigă politică, religioasă sau de orice altă natură" îndreptată împotriva Austro-Ungariei. Cea de-a doua, și mai controversată, afirma că "fără o înțelegere prealabilă cu Austro-Ungaria, Serbia nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
afirmație, care demonstra extrem de clar poziția de satelit a Serbiei, a provocat o criză ministerială. Milan Piroćanac a fost pe punctul de a demisiona, dar a primit asigurări din partea guvernului habsburgic că această stipulație nu va impieta asupra libertății statului sîrb de a negocia tratate cu alte puteri. Cu toate acestea, fără știrea miniștrilor săi, Milan a trimis Vienei o notă secretă în care declara că nu va semna nici un tratat fără aprobarea habsburgilor. După încheierea acestor acorduri, el a primit
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai democrat și cu orientare socialistă, avînd mai multe în comun cu partidele populiste, socialiste și anarhiste ale vremii. Acesta sprijinea introducerea dreptului la vot universal pentru bărbați, impozitarea directă și dominarea guvernului de către legislativ, și a fost primul partid sîrb care a încercat să implice țărănimea în viața politică. Liderul lui, Nikola Pašić, avea să joace de acum înainte un rol de frunte în politica Serbiei și mai tîrziu în formarea Iugoslaviei. În perioada de guvernare progresistă, în conformitate cu programul liberal
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
singuri prelucrarea cărnii. Acest război comercial a durat din 1906 pînă în 1911, desfășurîndu-se paralel cu fricțiunile dintre cele două țări în legătură cu anexarea în 1908 a Bosniei-Herțegovina de către habsburgi, criză care va fi prezentată amănunțit în continuare. În loc să intimideze guvernul sîrb, presiunile nu au făcut altceva decît să-l încurajeze să se bazeze și mai mult pe Franța și pe Rusia. Nu echipamentul militar german sau austriac era cumpărat acum, ci acela francez. În 1905, după terminarea dezastruosului război dintre Rusia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]