2,662 matches
-
Alba, România, și datate la circa 4000 î.Hr. Aceste inscripții sunt prea sumare pentru a putea fi descifrate. Cunoștințele despre civilizația din valea Indului care a înflorit între mileniile al III-lea și al II-lea î.Hr. se bazează pe săpături majoritar relativ recente, semnul distinctiv al culturii Indului fiind sigiliile din steatit produse în mari cantități. Inscripțiile de pe acestea nu au fost descifrate nici până astăzi. Documentele scrise (în special aceste sigilii) prezintă o scriere de tip pictografic, foarte stilizată
Protoscriere () [Corola-website/Science/325888_a_327217]
-
în Bălți a început să se amelioreze. Studiile arheologice demonstrează că primii oameni s-au așezat pe teritoriul actual al municipiului cu peste 30 000 ani în urmă, în epoca paleoliticului. De la începutul secolului XX în Bălți au fost efectuate săpături arheologice, în cursul cărora savanții au descoperit nenumărate vestigii ale culturii Cucuteni. Arheologii au descoperit în această zonă trei vetre de sate din epoca bronzului. Satele au fost locuite de agricultori și crescători de vite. O vatră de așezare umană
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
poată admira panorama centrului istoric. Specialiștii au propus ca turnul să aibă dimensiunile originare, după cum reies din schițele realizate de Böbel, o parte a turnului să fie executată din zidărie, iar pe sub turn să se poată circula. Au fost realizate săpături arheologice, zona unde s-a aflat turnul fiind decopertată. Apoi, primăria a astupat provizoriu groapa și a organizat un concurs de proiecte. Până la sfârșitul lunii septembrie 2006 au fost depuse doar două oferte ale arhitecților; acestea au fost analizate de
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
Hansca este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Hramul satului este pe 3 iunie de ziua sfinților "Constantin și Elena". Primele așezări pe acest teritoriu au fost întărite încă de triburile geto-dace din sec. II - I î.e.n. În urma săpăturilor arheologice din perioada sovietică au fost descoperite urme de așezări medievale timpurii, obiecte ce datează cu sec. VIII - XIII. Denumirea satului provine de la moșia boierului Cantacaz, care se numea "Hanul Vechi", adică de la Han. O importanță deosebită pentru sat o
Hansca, Ialoveni () [Corola-website/Science/305234_a_306563]
-
Bălilești din județul Argeș, Muntenia, România. În 1864 era un sat ce făcea parte din comuna Golești, sediul primăriei fiind la Poienița. În septembrie 1908, la Poienița s-a construit prima școală care încă mai există și astăzi. În urmă săpăturilor întreprinse pe teritoriul fostei comune Golești, s-au găsit fragmente de lemn carbonizat, ceramică Gumelnița (ce datează de pește 2500 de ani), precum și fragmente de sticlă și ceramică dacica și romanica. În prezent, exemplare din aceste descoperiri se găsesc în
Poienița, Argeș () [Corola-website/Science/300639_a_301968]
-
a avut o așezare geografică deosebit de favorabilă în lungul râurilor Bârlad și Siret, cât și a drumului care venea dinspre Polonia spre Galați și apoi spre turci. A făcut ca acest spațiu să fie locuit din cele mai vechi timpuri. Săpăturile efectuate au scos la iveală necropole din epoca mezo-neolitică pe fruntea terasei Cernicari-Ivești. După retragerea Aureliană până-n secolul XIII pe tot parcursul «mileniului migrator» populația s-a refugiat în «Baltă (partea dintre Bârlad și Siret)» pe niște grinduri acoperite cu
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Din deceniului 8 al secolului XVIII, târgul Ivești a avut iluminat public. Din 1919 s-a introdus electricitatea. Așezarea deosebit de favorabilă, soluri bogată, resurse de materiale de construcții au atras oamenii care au creat în timp o viața economică locală. Săpăturile arheologice și documentele cercetate au scos la iveală numeroase informații privind aspecte de viața economică. Cei mai vechi locuitori aveau ocupațiile de cules și pescuit. Ulterior au început să practice agricultură se cultivau: cereale, secara, legume și zarzavaturi, în, cânepă
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
subteran, trenurile de metrou fiind introduse în rețea prin intermediul unei linii ferate ce venea de la Gara Cotroceni. A fost conceput de o echipă de arhitecți formată din Ileana Papina (șef proiect), Ioan Novițchi și tehnician Marcela Oreste. Construcția, realizată prin săpătură deschisă, din beton armat cu compartimentări din cărămidă, are o suprafață de aproximativ și 3 zone principale: zona stației de întreținere, zona atelierelor și spațiile administrative. Zona de întreținere este formată dintr-o zonă de macaze care asigură distribuirea vagoanelor
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
Există puține informații despre din surse contemporane. Cum nu avem nici un document autentic al bulgarilor din acea perioadă, cea mai mare parte a informațiilor le avem din surse arabe. persane, indiene sau rusești. S-au obținut anumite informații și în urma săpăturilor arheologice. Se crede că, la început, teritoriile Bulgariei de pe Volga au fost ocupate de popoarele fino-ugrice. Vechii bulgari au migrat în zonă cam pe la anul 660, fiind conduși de hanul Kotrag, fiul lui Kubrat. Anumite triburi bulgărești au continuat înaintarea
Bulgaria de pe Volga () [Corola-website/Science/302200_a_303529]
-
indică începutul vieții omului primitiv, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar și vânator la o civilizație sedentarizată modernă. O altă descoperire importantă a fost cea a unui "Homo Sapiens" în vârsta de 8000 de ani (î.C). Primele săpături pe șantierul arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate de istoricul Vasile Boroneanț, începând cu anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 i.Ch. Datarea cu carbon radioactiv a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
numele de "Theodora" (dupa numele soției lui). Distrugerea Castrului antic de la Drobeta a survenit, aproximativ, în prima jumătate a sec. al V-lea și trebuie pusă pe seama hunilor, ocazie cu care denumirea Drobeta a fost abandonată. Monedele majoritare descoperite în urma săpăturilor arheologice, atestă că în momentul distrugerii Castrului antic, sunt datate în timpul împăratului Arcadius. În ciuda acestui fapt, ulterior o nouă refacere a Drobetei are loc în perioada Împăratului Anastasius - Iustinian. Cetatea Severinului a fost zidită de Regatul Maghiar ca centru strategic
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Columna lui Traian. Arheologii îl căutau de mai bine de 100 de ani. Specialiștii înclinau chiar să considere amfiteatrul Drobetei o fantezie a celebrului arhitect Apolodor din Damasc. Amfiteatrul, de formă ovală, are o deschidere de 36 de metri, însă săpăturile nefiind încă terminate, deocamdată nu poate spune cu certitudine dimensiunile reale. Este posibil ca acest amfiteatru să fie unul dintre cele mai mari de pe teritoriul Daciei, la ora actuală existând doar trei pe teritoriul României. O activitate industrială a zonei
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
să supravegheze excavarea, Amin Effendi, a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea. Guvernul otoman i-a revocat lui Schliemann permisiunea de a săpa și l-a dat în judecată pentru a obține partea sa din comoară. Schliemann a continuat săpăturile la Micene. Acolo, cu toate acestea, Societatea Arheologică Greacă a trimis un agent pentru a-i monitoriza săpăturile. Mai târziu, Schliemann a cedat guvernului Imperiului Otoman unele comori în schimbul permisiunii de a săpa din nou la Troia. Acestea se află
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
lui Schliemann permisiunea de a săpa și l-a dat în judecată pentru a obține partea sa din comoară. Schliemann a continuat săpăturile la Micene. Acolo, cu toate acestea, Societatea Arheologică Greacă a trimis un agent pentru a-i monitoriza săpăturile. Mai târziu, Schliemann a cedat guvernului Imperiului Otoman unele comori în schimbul permisiunii de a săpa din nou la Troia. Acestea se află astăzi în Muzeul de Arheologie din Istanbul. Restul comorii a achiziționat în anul 1881 de către Muzeul Regal din
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
Tehnica primitivă cunoștea și folosea principiul rotației rapide în jurul unei axe verticale în invenții foarte timpurii, cum au fost sfredelul cu coardă și arc pentru aprinderea focului, sau fusul și fusaiolele, care sunt posibile prefigurări ale titirezului de mai târziu. Săpăturile arheologice au scos la iveală obiecte considerate a fi cele mai vechi atestări istorice ale existenței titirezului, din perioda chacolitică și epoca bronzului, în culturi antice îndepărtate unele de altele, unde și-au făcut apariția independent. Ele erau confecționate prin
Titirez () [Corola-website/Science/330975_a_332304]
-
numele pe care îl vor purta mai multe secole în rînd provenea de la florile numite Alce - ulterior - Alcedar. Pe parcursul sec. XX în perimetrul moșiei satului Alcedar s-au descoperit vestigii ale unor așezări omenești deosebit de vechi. Arheologii care au efectuat săpături lîngă această vatră strămoșească au confirmat vechimea activității multiseculare pe aceste locuri. Aici s-au găsit monede bizantine din sec. VI-VII. Faptul este o mărturie a legăturilor economice cu țările civilizate ale lumii de atunci. Istoricii sovietici moldoveni s-
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
s-au găsit monede bizantine din sec. VI-VII. Faptul este o mărturie a legăturilor economice cu țările civilizate ale lumii de atunci. Istoricii sovietici moldoveni s-au grăbit să declare: Alcedarul e o așezare a slavilor, a vechilor ruși! Săpături au efectuat în 1950-1963 grupul arheologului G. B. Fiodorov și interesul lui a fost să demonstreze anume această ipoteză. E un fals, pentru că urmele acestor așezări duc spre perioada tracică din secolul VIII-VI î. Hr., la fel ca și cele
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
chipul sfântului, această icoană păstrându-se până astăzi. În anul 1944, sub îngrijirea Episcopiei Timișoarei, se reia viața monahală, așezându-se aici câteva călugărițe. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost desfințată și înlocuită cu parohia Partoș. Între 1955-1956 se efectuează săpături în interiorul bisericii vechi. Astfel, moaștele Sfântului Iosif cel Nou sunt scoase din mormânt și duse la Catedrala Mitropolitană din Timișoara în vederea canonizării oficiale. Din 2008, prin grija mitropolitului Nicolae Corneanu, mănăstirea este reactivată, de data aceasta cu destinație pentru călugări
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
60 m diferență față de nivelul luncii) a Oltului. Incinta cetății este de forma ovala, iar sântul a fost săpat pe lațurile de nord și nord-est. Conform cercetătorului Constantin Preda, cetatea datează de la sfârșitul secolului III a. Chr. În urmă săpăturilor arheologice au fost descoperite materiale ceramice, o brățară de bronz cu globule, ceramică elenistica de import, câteva fragmente de amfore elenistice, dintre care șase purtând ștampile. C. Preda consideră că așezarea întărită de la Pleașov a fost folosită atât ca loc
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
înființat în anul 1934 de Constantin Mătasă, unul dintre cei mai cunoscuți intelectuali ai județului Neamț. Constantin Mătasă a transformat localul Casei Naționale ‘Regina Maria’, ridicată în 1929 de către autor (în prezent monument istoric, ). Tot Constantin Mătasă arată că primele săpături arheologice au început cu mult înainte de anul amintit, iar confirmarea oficială de obiecte expuse a fost în 1938. Preotul Constantin Mătasă, care până în 1934, a publicat câteva volume și reviste de cultură importante , cum ar fi Călăuza Județului Neamț-1929, Petrodava-1931
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
visul, apoi trimite [[Șeyhülislam|șeyhülislamului]] toate aceste notițe. Visul celor doi era unul și același. La vederea acestora, șeyhülislamul îi spune sultanului să construiască acolo un mare lăcaș de cult. Auzind acestea, Baiazid al II-lea curăță locul și în urma săpăturilor găsește un cufăr din marmură pe care scria: „Acest mormânt este al lui Saltuk Bay Seyyid Mehemmed Gazi‟. Sultanul Baiazid poruncește construirea deasupra acestui cufăr a unui mausoleu cu cupolă, urmată de construirea unui han, a unei școli coranice, a
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
Având în vedere că aceste piese au fost găsite în stratul de aluviuni iar alte zece astfel de piese au mai fost identificate de-a lungul aceleiași văi, se poate trage concluzia că acestea au fost aduse de ape. Totuși, săpături arheologice sau cercetări amănunțite nu au fost întreprinse până astăzi, astfel încât nu poate fi precizată cu exactitate proveniența acestor unelte. În 1990 se fac cercetări arheologice sumare în punctul "Moara lui Iovescu", în satul Vineți și sunt găsite urme de
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
această perioadă, Micene a controlat Creta. Nume heladice ale unor zei precum Zeus încep să apară pe tablete, forme noi se dezvolta în ceramică și apar pentru prima dată mormintele "tholos" boltite. Tabletele "Linearului B", care au fost descoperite în timpul săpăturilor arheologice, au furnizat dovezi mai concrete ale acestei teorii. Minoicii au fost navigatori și comercianți profesioniști. Cultura lor, ulterioară anului 1700 î.Hr. încoace arăta un grad ridicat de organizare. Obiectele de fabricație minoică sugerează că au înființat o rețea comercială
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
de Razgrad, în nord-estul Bulgariei. Daosdava, „Cetatea lupilor”, a fost probabil capitala geților pe vremea lui Dromihete. Vestigiile acestui oraș neobișnuit de mare, întins pe 140 coline, au fost descoperite în Sveštari în apropiere de Isperich (regiunea Razgrad în Bulgaria). Săpăturile arheologice în incinta sa au scos la lumina zilei atât monumente megalitice cât și vestigiile unei așezări inițial deschise, care a fost apoi fortificată și a cunoscut perioade de înflorire în a doua jumătate a mileniului I î.Hr. și în
Mormântul tracic de la Sveștari () [Corola-website/Science/304422_a_305751]
-
domenii el a publicat lucrarea "Date paleolitice pentru stratigrafia loessului în nordul Basarabiei", apărută în 1930 și distinsă cu premiul Academiei Române. Una dintre realizările remarcabile ale profesorului Ioan Gh. Botez a fost descoperirea, pentru prima oară pe teritoriul României, în săpăturile de la Cormani, efectuate împreună cu cercetători de la catedra sa de la Universitatea din Iași, a unor rămășițe fosile umane provenite din paleolitic. Este vorba despre un fragment de femur. A continuat să cerceteze zona dintre Prut și Nistru, în căutarea unor urme
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]