2,390 matches
-
intuiască valoarea, C. îmbină oarecum forțat intelectualismul cu un sentimentalism poetic, într-o exprimare improprie uneori. Totodată, a mai colaborat, în special cu poeme, la „Viața românească”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., iar după 1933 va fi redactor al „foii săptămânale pentru popor”, „Albina”. În această calitate a inițiat colecția „Biblioteca Albinei”, în cadrul căreia a îngrijit și a prefațat câteva cărți de larg interes. În 1944 s-a stabilit la Sibiu, unde, în principal, a fost o vreme cercetător la secția
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
, revistă umoristică și literară săptămânală care apare la București începând din luna mai 1877. Au ieșit, probabil, din acest săptămânal, pe care îl scria în întregime I. L. Caragiale, șase numere, dar în colecția Bibliotecii Academiei Române nu se mai păstrează decât numerele 1, 2, 4 și 6 (din care două foi lipsesc). „Calendarul Claponului”, tipărit cu un an mai târziu (1878
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
nu este vremea utopiei, ici și colo se mai redactează "proiecte de societăți", care fac subiectul unor colocvii, cărți, broșuri pe care nu le citește nimeni, și există încă aparate electorale, denumite din inerție partide, care nu mai au decît săptămînale de mic tiraj și buletine interne pentru aleșii indiferenți (dar cît de atenți la micul ecran). Arca alianței s-a rupt între viitor și acțiune. Între intelectuali și partide. Ultimii nu-i mai atrag pe primii, fiindcă partidele și dependența
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să faceți același tip de comparație privind două IMM-uri, dar bazându-vă pe observații directe. 3. Realizați descompunerea procesului de producere a vinului, utilizând modelul Porter. 4. Care sunt activitățile critice în realizarea unui ziar cotidian? Dar a unuia săptămânal? Cum explicați eventualele diferențe? 5. Identificați câteva elemente de cost asociate diferitelor activități descompuse după sistemul indicat, pentru o firmă cunoscută care: • distribuie carburanți; • realizează și desface produse de cofetărie; • produce înghețată. 6. Comparați două firme cunoscute (de exemplu, restaurante
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mic orășel de 11.000 de locuitori situat pe coasta estică a Statelor Unite. Cercetările aveau ca obiect rolul jucat de mijloacele de comunicare în masă în modalitățile de influențare interpersonală. Era vorba, în special, despre descoperirea funcțiilor îndeplinite de un săptămânal național față de diverse categorii de cititori. S-a observat repede că revista respectivă era utilizată în moduri foarte diferite de categoriile de persoane ce beneficiau de niveluri de influență diferite în sânul comunității lor (Merton, 1968, p. 441). Aceasta a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
populație nu discută despre politică: un sfert nu discută deloc și tot un sfert discută mai rar decât la alegeri (aproape același lucru). Cei care discută se împart în principal în patru categorii: cei care discută conjunctural (13%), lunar (16%), săptămânal (14%) și zilnic/aproape zilnic (7%). Cel mai adesea discuțiile politice nu sunt provocate de interlocutori, ponderea celor care solicită/oferă la cerere o părere în ceea ce privește anumite probleme politice fiind foarte mică (1%, foarte des, 8%, des; BOP, FSD, mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
, publicație care a apărut la București între ianuarie și octombrie 1991, ca „săptămânal al societății civile”, director fiind Alexandru Paleologu. Din colegiul editor fac parte Călin Anastasiu, Vartan Arachelian, Alină Mungiu, Dan Oprescu, Petre Stoica, Stelian Tănase, Radu Georgescu. Rubrici: „Agenda”, „Portavoce”, „Alianță Civică”, „A.B.C.”, „Elogiul nebuniei”. A. reține atenția printr-un
ACUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285172_a_286501]
-
întâi ca redactor-șef al gazetei „Glasul libertății” și apoi ca simplu redactor la ziarul „Voința”. În 1921 este numit director al Casei cercuale a asigurărilor sociale din Târgu Mureș, unde editează ziarul „Mureșul”, iar între 1927 și 1928 conduce săptămânalul „Astra”. Primele versuri îi apar în 1910, în „Musa someșană” și „Foaia interesantă” din Orăștie. Colaborează la „Cosinzeana”, „Luceafărul” (Budapesta), „Flacăra”, „Arta”, „Țara noastră”, „Societatea de mâine”, „Cele trei Crișuri”, „Gândirea”, „Ramuri”, „Familia”, „Evoluția” etc. Încearcă să și traducă, fără
AL-GEORGE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
Universității libere”. Încă din 1909, A. publicase în ziarul craiovean „Cometa” o poezie și un articol de critică socială. Perseverează în exercițiul jurnalistic, trimițând mici corespondențe la „Foaia poporului” din Sibiu și la „România muncitoare”. În 1913, intră în redacția săptămânalului „Adevărul”, publicație a secției române a Partidului Social Democrat din Ungaria. „Logodit cu pana”, va suporta și riscurile, fiind deținut trei luni la Vác pentru delict de presă. Membru în Comitetul Central al Partidului Social Democrat din Ungaria, mai târziu
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
Malarciuc, țăran. După ce termină Facultatea de Filologie a Universității din Chișinău (1956), lucrează ca redactor-șef al publicației „Scânteia leninistă”, șef de secție și redactor la Studioul Moldova-Film (1963-1969), iar din 1970 până la sfârșitul vieții este corespondent pentru Republica Moldova al săptămânalului „Literaturnaia gazeta” din Moscova. Debutează cu volumul de nuvele Revedere (1957), urmat de Firicel de iarbă verde (1959) și La Piatra Cucului (1963). Caracteristica scrisului lui M. din anii de început este evocarea istorică de sugestie sadoveniană, având în centru
MALARCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287969_a_289298]
-
pentru activitate antifascistă, iar în toamna anului 1944 va fi întemnițat din cauza originii sale germane. După eliberarea din închisoarea de la Jilava își începe cariera de ziarist la „Drapelul roșu” din Timișoara (1946-1948), apoi se mută la București, ca redactor la săptămânalul „Ifjúmunkás” (1949-1954), la Editura Tineretului (1952-1953) și la ziarul „Előre” (1953-1954). În anii 1955 și 1956 este secretar al Uniunii Scriitorilor din România, după care devine colaborator intern al revistelor „Igaz Szó” (1957), „Művelődés” (1958-1959), „Utunk” (1963) și din nou
MAJTÉNYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287965_a_289294]
-
lucrează ca redactor la „Contemporanul” (1954-1971) și ca redactor-șef adjunct la „România pitorească” (1971-1982). În 1990 devine președinte-fondator al Mișcării Ecologiste din România, membru în Consiliul Provizoriu al Unității Naționale, iar mai târziu, deputat. Editează, din 1990, în calitate de director, săptămânalele „Eco” și „Eco magazin”, iar mai târziu, lunarul „Ecosofia”. Preocupat de problemele ecologismului, aspiră să fundamenteze o disciplină nouă, desemnată ca „ecosofie”. Desfășoară activitate didactică în cadrul Universității Ecologice din București, ca titular al Catedrei de ecosofie. A debutat în presă
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
20.X.1939, Vadul-Rașcov, j. Orhei), poet, prozator, dramaturg și eseist. Este fiul Eudochiei și al lui Leonte Matcovschi, țărani. A urmat Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău (1956-1961). A fost redactor la „Moldova socialistă” (1961-1967), la săptămânalul „Cultura” (1967-1970), la Editura Lumina (1970-1972) și la revista „Nistru” (1972-1980). În 1988 devine redactor-șef al revistei „Basarabia”, impunându-i ca program recuperarea valorilor clasice și a celor cenzurate, reintegrarea literaturii basarabene în contextul cultural românesc. A fost distins
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
epigrame, versuri și schițe umoristice, cu diverse însemnări, la „Lumea veche”, „Adevărul ilustrat”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Viața” „Zeflemeaua”, „Belgia Orientului”, „Lumina” (din Ploiești, în al cărei comitet de redacție este membru), „Universul”, „Viitorul” ș.a. În 1899-1900 a scos săptămânalul „Stindardul” (Ploiești), iar în 1908-1909, împreună cu D. Karnabatt, revista „Opinii”. Debutează editorial în 1896, cu volumul Epigrame, aici semnând pentru prima oară cu pseudonimul Quintus. Improvizația reușită și expresia vie își găsesc în epigramele sale genul potrivit. Tematicii nu-i
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
, Nina (17.II.1953, Țiganca, j. Cahul), poetă. După absolvirea Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1976), lucrează aproape două decenii ca redactor la săptămânalul „Literatura și arta”. Este președinte al Asociației „O. Ghibu” a Astrei; din inițiativa ei organizația și-a reluat activitatea în 1994. S-a implicat activ în procesul de renaștere națională și de democratizare din Republica Moldova. În 1992 i s-a
JOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287675_a_289004]
-
jos: 2. Se tastează numele sarcinii recurente. 3. Se introduce durata sarcinii în câmpul - Duration -. 4. Se stabilește frecvența de apariție a sarcinii prin selectarea din grupul de butoane radio - Recurrence Pattern - a frecvenței dorite - ce poate fi zilnic (Daily), săptămânal (Weekly), lunar(Monthly), anual( Yearly). Fiecare opțiune implică un anumit tipic de configurare. 5. Se stabilește intervalul de recurență - adică intervalul de timp în care va reapărea sarcina, prin introducerea datei de început și datei de sfârșit, sau prin precizarea
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
jos: 1. Se tastează numele sarcinii recurente. 2. Se introduce durata sarcinii în câmpul - Duration -. 3. Se stabilește frecvența de apariție a sarcinii prin selectarea din grupul de butoane radio - Recurrence Pattern - a frecvenței dorite - ce poate fi zilnic (Daily), săptămânal (Weekly), lunar(Monthly), anual( Yearly). Fiecare opțiune implică un anumit tipic de configurare. 4. Se stabilește intervalul de recurență - adică intervalul de timp în care va reapărea sarcina, prin introducerea datei de început și datei de sfârșit, sau prin precizarea
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
istoric literar și traducător. A făcut studii secundare la Colegiul „Bethlen Gábor” din Aiud și studii de drept la Universitatea din București (1923-1926). A fost corespondent, iar după aceea redactor al ziarului „Keleti Újság” din Cluj (1926-1930), redactor-șef al săptămânalului „Bukaresti Magyar Kurír” (1931-1933), reporter, apoi redactor responsabil al cotidianului „Brassói Lapok” (1934-1941), din 1942 devenind redactor-șef adjunct al săptămânalului timișorean „Déli Hírlap”. Sub acuzații false este condamnat la închisoare. Din a doua jumătate a anilor ’40 se stabilește
KAKASSY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
București (1923-1926). A fost corespondent, iar după aceea redactor al ziarului „Keleti Újság” din Cluj (1926-1930), redactor-șef al săptămânalului „Bukaresti Magyar Kurír” (1931-1933), reporter, apoi redactor responsabil al cotidianului „Brassói Lapok” (1934-1941), din 1942 devenind redactor-șef adjunct al săptămânalului timișorean „Déli Hírlap”. Sub acuzații false este condamnat la închisoare. Din a doua jumătate a anilor ’40 se stabilește la Cluj, unde lucrează ca redactor de editură și colaborează la revistele „Korunk”, „Igaz Szó”, „Utunk”, publicând un șir de studii
KAKASSY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
Cipariu. Unul din rezultatele imediate ale colaborării românilor bucovineni cu revoluționarii din alte teritorii românești a fost editarea la Cernăuți a primului ziar cu text bilingv, român-german, „Bucovina“. Primul număr al acestui ziar a apărut la 4 octombrie 1848 ca săptămânal, iar de la 1 ianuarie 1849 ca bisăptămânal. Ultimul număr al ziarului a apărut la 20 septembrie 1850. În fruntea ziarului s-au aflat frații Gheorghe și Alecu Hurmuzaki, secretar de redacție era preotul Iraclie Porumbescu, iar responsabil pentru „partea românească
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ploiești, între 15 februarie 1921 și 10 februarie 1925, apoi între 25 mai 1934 și 28 februarie 1944, lunar, apoi bilunar sau cu o periodicitate neprecizată, ca „Supliment bibliografic al revistei «România viitoare»”. Director este D. Munteanu-Râmnic. După ce „România viitoare”, săptămânal ploieștean condus de același D. Munteanu-Râmnic, își încetează apariția simultan cu încheierea primei serii a G. c., subtitul seriei a doua va fi „Publicație de bibliografie, literatură și cultură generală”. De la numărul 11-14/1941 redacția și administrația se mută la
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
1945. De la 3 ianuarie 1849 s-a intitulat „Gazeta transilvană”, iar de la 1 decembrie 1849, „Gazeta Transilvaniei”. Sub redacția lui G. Barițiu, în iulie 1837 s-a editat la Brașov „Foaia de săptămână”, periodic destinat a fi complementul politic al săptămânalului „Foaia duminecii”. Deoarece nu se obține aprobarea administrației imperiale, gazeta este suspendată după două numere. La începutul anului următor se publică în locul ei, și cu toate aprobările necesare, G. de T., avându-i pe Barițiu ca redactor și pe J.
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
Viața socială”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Flacăra”, scrie și în alte periodice. În 1914 îi apare cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din Răzoare. Obține Premiul pentru literatură „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. În 1915-1916 îl secondează pe Arghezi la conducerea săptămânalului „Cronica”. În timpul primului război mondial publică la „Scena”, „Renașterea”, „Cronicarul”, „Lumina”, „Biblioteca copiilor și a tinerimei”, în 1918 conduce revista „Spicul”, iar în anii imediat următori devine unul dintre cei mai activi colaboratori la presa socialistă („Chemarea”, „Socialismul”, „Lumea nouă
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Împreună cu Virgil Teodorescu și Mircea Pavelescu, editează la Constanța, în 1932, revista „Liceu”, în paginile căreia se cultivă literatura de avangardă și unde G. publică, sub pseudonimul Șuly, texte de factură urmuziană. În anii ’30 semnează articole și reportaje în săptămânalul bucureștean de stânga „Reporter”. În deceniile următoare colaborează cu recenzii la noua serie a revistei „Viața românească”, la „Secolul 20” și la „Contemporanul”. Se face cunoscut datorită remarcabilelor traduceri din lirica franceză apărute în „Iașul literar”, „Orizont”, „Secolul 20”, „Viața
GHEORGHIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287237_a_288566]
-
Lumea nouă” și continuată la „Adevărul”, unde, între 1895 și 1921, a fost secretar de redacție, apoi redactor-șef, iar mai târziu și prim-redactor al suplimentului „Adevărul literar și artistic” (1920-1921). A făcut parte din comitetul de direcție al săptămânalului „La Roumanie” (Paris, 1918-1919, când a colaborat și la câteva periodice franceze), militând pentru strângerea relațiilor dintre cele două țări, activitate pentru care a primit o decorație românească și Legiunea de Onoare. În 1921 C. Mille înființează un nou ziar
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]