16,244 matches
-
vânzătoare într-un magazin mare, vecinul din stânga, care mai dormea puțin cu capul pe geam, muncea la o uzină... Îi cunoștea pe toți, dar printre ei erau și două persoane necunoscute, un bătrânel, evident de la țară, care purta un costum sărac și o geantă mare în carouri, și o domnișoară foarte modest și curat îmbrăcată. Nadea se gândi că bătrânul acela ducea ceva de vânzare la piață. O fi pus și el ceva în geanta lui, din puținul pe care îl
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ei. Simțeam că tăcerea mea nu era cea mai bună soluție în acel moment, simțeam că trebuia să zic ceva, dar nu găseam niciun cuvânt pentru a-l putea spune. Limba noastră, cea atât de bogată, devenise imediat atât de săracă! Gândurile mele alergau ca o furtună; acasă la copilul meu, la copilul doamnei, care nu mai era... Doream mult s-o întreb despre suferința ei, dar gândul că o voi face să sufere mai mult mă oprea. Să schimb tema
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 146 Cine trăiește în comunitățile sărace? 147 Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM 151 Capitolul 6 Ideologii implicate în DEVCOM 153 Ideologii sistematice 154 Succesiuni istorice 154 Nuclee ideologice 156 Ideologii sociale 159 Democrați, comunitariști, autoritariști și rebeli în România socială 159 Întrebări și scop 159
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare a satelor în funcție de localizare, 2002 139 Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002 140 Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 147 Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%) 148 Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi 149 Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) % 150 Tabelul 20. Ponderea comunităților de romi implicate în programe de ajutor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acțiune 85 Caseta 10. De la facilitare CAR la proiect FRDS 93 Caseta 11. Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace 142 Caseta 14. Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie 190 Caseta 15. Ce este extremismul? 197 Principalele abrevieritc "Principalele abrevieri" AAP Atitudini față de Acțiunile Publice folosite pentru a distinge între Democrați, Comunitarieni, Autoritariști și Rebeli ca tipuri sociale majore
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltarea comunitară”?tc "Ce este „dezvoltarea comunitară”?" „În”, „prin” și „pentru” comunitatetc "„În”, „prin” și „pentru” comunitate" Un grup de persoane din Satu Nou află, din satul vecin Poiana, că „de la București se dau bani pentru drumuri dacă satul este sărac, oamenii din sat vor, se unesc, pun și ei măcar muncă și completează hârtiile cerute de cei de acolo, de la Fond. Nu este musai să fie șef primarul, dar trebuie să își aleagă dintre ei un președinte, un contabil și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în „Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM”). Caseta 1tc "Caseta 1" Putere și program în DEVCOMtc "Putere și program în DEVCOM" „Există două abordări ale dezvoltării comunitare: una, centrată pe putere (power approach), pune accentul pe comunitățile sărace care se autoorganizează și folosesc strategii de confruntare pentru depășirea obstacolelor și a avea acces la aceleași oportunități ca și comunitățile bogate. Abordarea centrată pe programe subliniază cooperarea dintre comunitățile sărace și cei care dețin resurse - guvernele sau corporațiile -, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
centrată pe putere (power approach), pune accentul pe comunitățile sărace care se autoorganizează și folosesc strategii de confruntare pentru depășirea obstacolelor și a avea acces la aceleași oportunități ca și comunitățile bogate. Abordarea centrată pe programe subliniază cooperarea dintre comunitățile sărace și cei care dețin resurse - guvernele sau corporațiile -, pentru promovarea unor programe de ajutorare a persoanelor din comunitățile sărace. Abordarea centrată pe putere vede societatea ca fiind divizată între înstăriți și săraci. Aceste două abordări își au fundamentele în două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
depășirea obstacolelor și a avea acces la aceleași oportunități ca și comunitățile bogate. Abordarea centrată pe programe subliniază cooperarea dintre comunitățile sărace și cei care dețin resurse - guvernele sau corporațiile -, pentru promovarea unor programe de ajutorare a persoanelor din comunitățile sărace. Abordarea centrată pe putere vede societatea ca fiind divizată între înstăriți și săraci. Aceste două abordări își au fundamentele în două teorii diferite asupra societății. Abordarea focalizată pe putere consideră că societatea este împărțită între bogați și săraci și le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Abordarea centrată pe programe subliniază cooperarea dintre comunitățile sărace și cei care dețin resurse - guvernele sau corporațiile -, pentru promovarea unor programe de ajutorare a persoanelor din comunitățile sărace. Abordarea centrată pe putere vede societatea ca fiind divizată între înstăriți și săraci. Aceste două abordări își au fundamentele în două teorii diferite asupra societății. Abordarea focalizată pe putere consideră că societatea este împărțită între bogați și săraci și le cere celor din urmă să se organizeze pentru a contracara puterea politică sporită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
realizarea unei cerințe comunitare. Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar 1tc "Cazul „promotorului local” ca tip de agent comunitar1" Descentralizarea și reorientarea „de la creștere economică spre împlinire socioumană” reprezintă procese majore ale dezvoltării comunitare și regionale. În societățile sărace sau în cele postcomuniste, deficitul de instituționalizare a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum să treci de la dezvoltarea de sus în jos la cea cu fundament comunitar și voluntar, de la abordarea economistă la cea social-economică, de la hegemonia instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să existe diferențe de nivel de dezvoltare. În principiu, nevoia de PL este mai mare în localitățile săracedecât în cele dezvoltate. Este probabil însă că acceptarea noului rol profesional s-a făcut mai ușor în comunele dezvoltate decât în cele sărace. În primele există resurse suplimentare de spațiu, dar mai ales o mai mare deschidere la schimbare, o mentalitate administrativă cu un grad sporit de modernitate. Mai mult, diferențierea între comunele cu promotor și proiecte și cele cu promotor, dar fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare dintre comunele județului. De aici nu rezultă o evaluare negativă a modului în care s-a făcut promovarea PL, ci semnalarea unei probleme care ar putea fi corectate prin facilitarea mai intensă a noului rol instituțional la nivelul comunelor sărace din județ. Revederea fundamentelortc "Revederea fundamentelor" Deși nu dispunem de evaluări standard asupra impactului pe care l-au înregistrat experimentele comunitare din Timiș, Cluj și Bistrița-Năsăud, din datele parțiale disponibile rezultă că acestea au avut, foarte probabil, consecințe pozitive asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Desigur, cele patru orientări de ideologie socială nu sunt explicit formulate. Ele transpar mai mult din metafore, simboluri susținute, fragmente de opinii exprimate în sondaje. Orientarea de tip participativ este mai probabilă în cazul persoanelor care locuiesc în localități relativ sărace din județe dezvoltate și au un nivel de viață mai ridicat decât ar fi de așteptat în baza educației de care dispun. Cele câteva constatări pe care le-am menționat au menirea de a atrage atenția asupra faptului că participarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de migrație apareîn sudul țării, în special în satele din Argeș, Olt, Ialomița și Călărași. De cevestul Moldovei și nord-estul Transilvaniei constituie zone de maximă concentrare a experienței de migrare în străinătate a populației rurale? Acestea nu sunt cele mai sărace zone rurale ale țării. Întrebarea ar putea primi un prim răspuns prin examinarea profilului satelor în funcție de experiența lor migratorie. Figura 6. Rata de prevalență a migrației din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2001/2002tc "Figura 6. Rata de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară a deschiderii este de așteptat să fie mai bine structurată în comunitățile rurale cu un grad redus de izolare în raport cu orașul, cu rețeaua rutieră. Tipul tradițional de sat cu stoc redus de educație se întâlnește în special în județele sărace din estul și sudul țării (figura 10). Concentrarea cea mai mare de populație rurală cu un nivel redus de educație este specifică județelor Vaslui, Călărași și Ialomița. În satele de tip tradițional locuiește aproximativ 14% din populația rurală a țării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din nordul Munteniei și din Oltenia. În fine, ariile culturale rurale cu profil marcat în special prin ponderea mare a imigranților din alte localități ale țării sunt Banat, Arad-Bihor, Alba-Hunedoara și Brașov-Sibiu1. Atât satele tradiționale, cât și cele izolate sunt sărace. În primul caz însă, sărăcia este asociată mai mult cu compoziția populației - stoc redus de educație, pondere scăzută a salariaților etc. -, iar în cel de-al doilea cu izolarea satului (tabelul 11). Satele de imigrare au compoziția de populație de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
particularităților și consecințelor migrației în proiectarea politicilor respective; - dezvoltare microregională pe zone rurale/urbane centrate pe orașe mici; - facilitare a antreprenoriatului bazat pe resurse de migrație. Satele pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 1tc "Satele pe scala sărăcie‑dezvoltare comunitară1" Identificarea satelor sărace de pe teritoriul țării constituie o problemă de interes practic major. Diferite programe sau proiecte de dezvoltare rurală țintesc tocmai astfel de comunități. Ce înseamnă un sat sărac? Și, după ce am adoptat o definiție sau un set de criterii, cum identificăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 1tc "Satele pe scala sărăcie‑dezvoltare comunitară1" Identificarea satelor sărace de pe teritoriul țării constituie o problemă de interes practic major. Diferite programe sau proiecte de dezvoltare rurală țintesc tocmai astfel de comunități. Ce înseamnă un sat sărac? Și, după ce am adoptat o definiție sau un set de criterii, cum identificăm, cu eforturi minime, satele sărace? Unde sunt situate acestea pe teritoriul țării? Dar satele bogate? În afară de multitudinea de factori istorici, greu de captat în abordări cantitative, ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o problemă de interes practic major. Diferite programe sau proiecte de dezvoltare rurală țintesc tocmai astfel de comunități. Ce înseamnă un sat sărac? Și, după ce am adoptat o definiție sau un set de criterii, cum identificăm, cu eforturi minime, satele sărace? Unde sunt situate acestea pe teritoriul țării? Dar satele bogate? În afară de multitudinea de factori istorici, greu de captat în abordări cantitative, ce explică nivelul de dezvoltare al unui sat? Toate acestea sunt întrebări de „atlas social rural”. Lor le este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru: - capitalul uman; - capitalul social; - locuirea. Indicele dezvoltării satuluitc "Indicele dezvoltării satului" Desigur, dacă mergi și vezi direct, îți poți da seama (cu riscurile de rigoare asociate conceptualizării explicite sau implicite pe care o adopți) dacă satul este bogat sau sărac. Dar când ai de-a face cu o realitate care „trăiește” prin aproximativ 13.000 de „ființe sociale”, cum pot fi considerate satele, decizia este mai greu de luat. Punctul de pornire trebuie să îl constituie un set redus de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
58% din variația din matricea de date. Gradul de izolare pare să fie condiționarea fundamentală pentru stocurile de capital uman și biologic (vital) existente la nivelul comunității 1. Satele periferice în cadrul comunei și relativ depărtate de orașe sunt cele mai sărace. La nivelul lor, populația are o compoziție foarte puțin favorabilă dezvoltării - cu nivel redus de educație, pondere mare a ocupării în agricultură, puțini salariați, pondere redusă a persoanelor în vârstă de muncă și localizare în comunități de dimensiune redusă. Dotarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de maximă dezvoltare/sărăcie" Nivel regionaltc "Nivel regional" Sărăcia comunitară rurală atinge, la nivelul anilor 2000, cel mai ridicat nivel din estul Moldovei pe banda Botoșani-Iași-Vaslui (vezi figurile 13 și 14). Cea de-a doua arie de concentrare a satelor sărace (la un nivel de sărăcie mai redus decât în Moldova) se află în Oltenia (cu excepția Doljului) și în sud-vestul Transilvaniei (Alba și Hunedoara). Nucleul estic de sărăcie Botoșani-Iași-Vaslui se continuă pe axa nord-sud prin județele sudice ale Moldovei, Bacău-Vrancea, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
acțiunea unor procese de puternică reconfigurare a dezvoltării sociale rurale la nivel județean. În intervalul 1992-2002 s-au desfășurat procese care au dus la1: a) concentrarea sărăciei comunitare rurale severe în județele din Moldova; b) declin de dezvoltare: județele foarte sărace ale Moldovei - Botoșani, Iași și Vaslui - au devenit și mai sărace la nivel de mediu rural; cel mai puternic declin de nivel relativ de dezvoltare socială se înregistrează pentru județele Galați și Neamț; în decursul celor zece ani intercensitari, acestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivel județean. În intervalul 1992-2002 s-au desfășurat procese care au dus la1: a) concentrarea sărăciei comunitare rurale severe în județele din Moldova; b) declin de dezvoltare: județele foarte sărace ale Moldovei - Botoșani, Iași și Vaslui - au devenit și mai sărace la nivel de mediu rural; cel mai puternic declin de nivel relativ de dezvoltare socială se înregistrează pentru județele Galați și Neamț; în decursul celor zece ani intercensitari, acestea au trecut din categoria județelor sărace în cea imediat inferioară, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]