6,492 matches
-
și pentru a-i folosi ca masă de manevră, bizantinii reușesc să atragă pe unul din fiii lui Kubrat, Asparuh.3 Imperiul le-a oferit, inițial, așa cum arătam, ca teritoriu de locuire, regiunea de pescari aflată deasupra Dunării, între lacurile sărate, numită "Onglu", în Bugeac, sudul Basarabiei. Așezarea grupului "bulgar" al masei hune în Basarabia de sud a găsit acolo amintiri romanice. Ei locuiau acolo în corturi, în acel Bugeac, de unde "ies și spurcă regiunile vecine Dunării", cum se exprimă cronicarii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
chazarilor. Dar, în a doua jumătate a secolului al VII-lea, pe la 670, Asparuch (Isperich), căpetenia bulgarilor apuseni sau a "cutrigurilor", după ce trece Niprul și Nistrul, se instalează cu oștenii, carele și familiile lor în regiunea cu bălți și lacuri sărate, aflată la nord de gurile Dunării.6 După vechea cronică a bulgarilor turanieni, căpetenia uniunii tribale, Asparuch, făcea parte dintr-o dinastie, Dulo, originară de pe Volga. Ceata (hoarda) bulgarilor, condusă de el, nu trecea de 30.000 de oameni, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
medievală a Țării Românești. În aceste secole, se generalizează marile concentrări de sate: în vestul și estul Munteniei, în nord-vestul și centrul Olteniei, în zona Vâlcei, în triunghiul Curtea de Argeș-Câmpulung-Pitești, în zona Bucureștilor, apoi Slatina, Ploiești, Târgoviște, Buzău, Râmnicul Sărat, Turnu Severin, Craiova, Enisala, Păcuiul lui Soare. În secolul al XIV-lea, creșterea demografică se accentuează. După stingerea ultimei amenințări nomade (mongolii), potențialul uman subcarpatic s-a refăcut, perioada de liniște și stabilitate care a urmat după 1241 a dus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pătrunderea lor în Marea Neagră a fost întârziată de faptul că Bizanțul interzicea plutirea corăbiilor străine dincolo de Bosfor. În partea de nord a Mării Negre, în Crimeea și Cherson, la gura Niprului, se aflau colonii bizantine de unde se aduceau grâne și pește sărat pentru hrana populației Constantinopolului. Pătrunderea italienilor în Marea Neagră este urmarea cruciadei IV (1202-1204), când Constantinopolul a fost ocupat de latini și venețieni. Prima știre (informație) despre comerțul venețian în Cumania datează din 1206, la Soldaia-oraș comercial al grecilor din Trebizonda
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
genoveze de la Marea Neagră și orașele din Polonia și Germania. Negoțul practicat la Marea Neagră de italieni era legat și de drumul îndepărtat al caravanelor din Orient, sosite din stepe, de unde proveneau mătasea chinezească și aromatele, în timp ce mărfurile locale schimbate erau peștele sărat, pieile, ceara, mierea, sarea, grânele, iar italienii aduceau din țara lor stofele. În concluzie, se pune o întrebare însemnată: comerțul genovez (italian) din secolele XIII-XIV, de la gurile Dunării și Marea Neagră, a influențat istoria țărilor române ? Numai o parte a comerțului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
CONSTANTINESCU, Titel (17.II.1927, Râmnicu Sărat - 13.V.1999, București), prozator și poet. Este fiul Ioanei și al lui Constantin Constantinescu, pictor de biserici. Absolvent al Facultății de Filologie din București (1952) și al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (1968), a desfășurat o lungă carieră
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
zăpadă, București, 1971; Ultimul om de zăpadă, București, 1975; Abecedarul din iarbă, București, 1979; La umbra cailor sălbatici, București, 1984; Vacanța cu lebăda, București, 1985; La revedere, elefant, București, 1989; Frica și... alte spaime, București, 1996; Moda de toamnă, Râmnicu Sărat, 1999. Repere bibliografice: Florin Manolescu, Titel Constantinescu, „Numărătoarea”, RL, 1970, 13; Nicolae Bârna, „Vacanța cu lebăda”, RL, 1985, 51; Liviu Grăsoiu, Despre frică, spaimă, teroare..., LCF, 1996, 45; Carol Isac, Un jurnal din anii fricii. Viața de zi cu zi
CONSTANTINESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
CONSTANTINESCU, Emilian I. (29.XII.1894, Râmnicu Sărat - 17.I.1977, București), critic literar. Este al doilea dintre cei trei copii ai Demetrei (n. Ionescu) și ai lui Iordache Constantinescu, subchirurg. Primii ani de învățătură i-a făcut la școala „Vasile Boerescu” din orașul natal, unde urmează și
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
în 1919, după ce aproape un an, în timpul războiului, este mobilizat. Student preferat al lui Mihail Dragomirescu, face parte, cu intermitențe, între 1921 și 1934, dintre asistenții Catedrei de estetică. Totodată, este profesor secundar la Liceul „Sf. Sava” (1919-1920), la Râmnicu Sărat (1921-1923), la Liceul „Spiru Haret” din București (1923-1924), la Oradea Mare (1925-1930 și 1943-1946), Câmpulung (1930-1931) și la Liceul Comercial din București (1931-1943 și 1946-1948). Starea precară a sănătății l-a obligat în mai multe rânduri să-și întrerupă activitatea
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
schimb, l-a acuzat de „trădare” a principiilor sale și de „ingratitudine”, ceea ce nu l-a oprit totuși să-i propună, câțiva ani mai târziu, să fie succesorul său la catedră. În 1920-1921 C. scoate împreună cu Octavian Moșescu, la Râmnicu Sărat, gazeta „Foaia Râmnicului”. A colaborat, mai ales cu contribuții de istorie a literaturii, la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Clipa”, „Cele trei Crișuri”, „Săgetătorul”, „Buletinul Institutului de Literatură”, „Revista generală a învățământului”, iar după 1960, la „Viața românească” și „Steaua”. În
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
După ce a urmat la București, între anii 1907 și 1915, cursurile Seminarului „Nifon Mitropolitul”, în 1918 a absolvit Facultatea de Litere a Universității din Iași. Lucrează, până în 1921, în redacția ziarului „Patria” din Cluj, devenind apoi profesor la Tecuci, Râmnicu Sărat, iar din 1931, la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, aici fiind, între anii 1938 și 1940, și director. Predă și la alte școli din București până în 1954, când se pensionează. Între 1934 și 1946 editează, împreună cu Al. Graur, J. Byck
CREŢU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
se prăbușește în reacții fiziologice, dizlocate, fără nici o putință de se ridica pe un plan egal sau analog, dar numai o inteligență artistică o poate surprinde în înseși confuzele ei dezagregări. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Plumb, București, 1916; ed. 2, Râmnicu Sărat, 1924; Scântei galbene, Bacău, 1926; Bucăți de noapte, București, 1926; Poezii, București, 1929; Cu voi..., București, 1930; Poezii, pref. Adrian Maniu, București, 1934; Comedii în fond, București, 1936; Opere, București, 1944; Stanțe burgheze, București, 1946; Poezii, pref. Eugen Jebeleanu, București
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
sistem nervos și le permite nervilor să funcționeze normal. Tabelul 1. Cele Cinci Energii Elementare și asocierile lor macrocosmice și microcosmice Categorie Lemn Foc Pământ Metal Apă Macrocosmos universal Culoare Verde Roșu Galben Alb Negru Gust Acru Amar Dulce Iute Sărat Climat Vântos Călduros Umed Uscat Rece Ore 3-7 a.m. 9 a.m. - 1p.m. 1-3, 7-9 a.m. 1-3, 7-9 p.m. 3-7 p.m. 9 p.m. - 1 a.m. Fază de dezvoltare Răsărire, creștere Înflorire, rodire Coacere, recoltare Ofilire, degradare Stagnare, depozitare Direcție Est
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
reechilibreze fluxul de aer pe ambele părți ale nasului. Suflatul pe nări sau inhalarea ajută, de asemenea la menținerea mișcării libere a aerului pe ambele părți, stimulând, astfel, echilibrul în întregul sistem energetic în timpul practicii. Clătirea nasului cu apă caldă sărată, ca în cazul dușului nazal „neti” recomandat în yoga indiană, este un alt mod eficient de menținere a nărilor libere și curate, astfel încât aerul să poată circula liber prin ambele părți și ritmul infradian să poată funcționa normal, zi și
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
îl apropia de lampa ei cu abajur turcoaz și ne anunța meniul banchetului dat în onoarea suveranilor ruși la sosirea lor la Cherbourg: Supă Supă-cremă de creveți Casolete Pompadour Păstrăv din Loara înăbușit cu vin de Sauternes Fileu de berbec sărat cu mânătărci Prepeliță de podgorie à la Lucullus Găini îndopate din Mans Cambacérès Înghețată cu vin de Lunel Punci à la romaine Potârnichi și ortolani fripți umpluți cu trufe Pate de ficat de gâscă de Nancy Salată Sparanghel cu sos
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fripți umpluți cu trufe?... A râs ușor. Iar eu, privindu-i chipul palid cu ochii în care se oglindea cerul de iarnă, mi-am simțit plămânii umplându-se cu un aer foarte proaspăt - aerul de la Cherbourg - cu miros de ceață sărată, de pietricele ude și cu țipete răsunătoare de pescăruși din nemărginirea oceanului. Am rămas o clipă orbit. Coada înainta și mă împingea ușor spre ușă. Mă lăsam în voia ei fără să mă desprind de clipa luminoasă care se dilata
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o bătălie crâncenă, căpitanul englez se adresează dușmanilor săi dintotdeauna, făcându-și palmele pâlnie: „Voi, francezii, vă bateți pentru bani. Iar noi, supușii reginei, ne batem pentru onoare!” Atunci, de pe nava franceză, se aude venind, cu o pală de vânt sărat, exclamația veselă a căpitanului: „Fiecare se bate pentru ceea ce-i lipsește, sire!” Într-o bună zi, era cât pe-aci să se înece de-a binelea. O bucată întreagă de gheață i-a cedat sub picioare. Doar capul îi ieșea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fripți, umpluți cu trufe”. Da, știam acum că era vorba de un vânat foarte prețuit de gastronomi. O mâncare aleasă, savuroasă, rară, dar nimic mai mult. Degeaba repetam ca altădată: „Potârnichi și ortolani”, vraja care îmi umplea plămânii cu vântul sărat de la Cherbourg se risipise. Și, cu o disperare ezitantă, am murmurat încet de tot, numai pentru mine, deschizând larg ochii în întuneric: - Așadar, deja mi-am trăit o parte din viață! De atunci încolo, vorbeam fără să ne spunem nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
scena politică făr nici un folos pentru mersul deplorabil al afacerilor publice. [31 iulie 1882] [""LUPTĂTORUL " DIN FOCȘANI... "] "Luptătorul " din Focșani, în numărul său de la 30 iulie, comunică următoarea publicațiune a perceptorului din comuna Odobeasca, plasa Marginea de Sus, jud. R. Sărat. Subsemnatul, agent de urmărire perceptor, conform art. 12 din legea de urmărire, fac cunoscut printr' aceasta că în ziua de 25 iulie până la 2 august 1882, la ora 10 de dimineață, se va vinde prin licitație la primăria comunei Odobeasca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
12 din legea de urmărire, fac cunoscut printr' aceasta că în ziua de 25 iulie până la 2 august 1882, la ora 10 de dimineață, se va vinde prin licitație la primăria comunei Odobeasca, din plasa Marginea de Sus, județul R. Sărat, obiectele ce s-au sechestrat pentru neplata dărilor datorite din contribuțiuni directe, răscumpărarea clăcii, prestațiuni județene și altele. Obiectele sechestrate sunt: 51 vaci, 8 boi, 88 mânzați cu mânzate, 2 cai, 15 iepe, 5 noateni, 13 capre, 5 iezi, 83
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Focșani continuă a ne da tabloul stării economice a țării, descoperind vânzări silnice de obiecte scutite de lege pentru plata dărilor. Ziarul comunică de astă dată două publicațiuni de vânzare ale perceptorilor din comunele Bonțești - cârligele și Măicănești, jud. R. Sărat: Obiectele secuestrate locuitorilor din Bonțești sunt: 600 scânduri de câte 16 palme una lungimea; 10 dulapi; una scurteică femeiască de atlas de lână gri, blănită cu blană neagră și vulpe; două așternuturi, unul verde și altul conabiu; 198 vedre vin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1 pereche cioareci, 3 plapome, 1 mintean, 1 polcă femeiască, 1 manta și 6 coți materie. P. Agent: M. Cursarie Toate aceste obiecte, ne spun confrații noștri, au fost secuestrate locuitorilor din comuna Risipiții, plasa Marginea de Jos, județul Râmnicul Sărat; iar vânzarea s-a și efectuat în zilele de 24, 25 și 26 iunie expirat. 180 {EminescuOpXIII 181} "Luptătorul" mai înșiră o mulțime de alte fapte gingașe de felul acesta, căci pomelnicul e lung și fericirea sătenilor desăvârșită. Desculți ne-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
într-un mod înspăimîntător: într-un singur an au murit 1 126 de țărani mai mult decum s-au născut. Zece județe numai sunt în cari populațiunea sporește întrucîtva, și anume Ialomița, Buzăul, Prahova, Ilfov, Vlașca, Brăila, Dolj, Dâmbovița, R. Sărat și Teleorman; în toate celelalte, adecă în două treimi ale țării, populațiunea scade. Pe ici pe colo există în adevăr un escedent de nașteri asupra deceselor, dar acest escedent e ridicol și dovedește în realitate stagnațiune și regres. Totalul nașterilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
supunerea, de platitudinea acelora la cari se adresa, atât de mult desprețuia el opiniunea publică, înaintea căreia făcea atâtea temenele ipocrite odinioară, încît căpătase convicțiunea că este destul să afirme solidaritatea sa cu tripotagiurile ovreiești ale actualului reprezentant al Râmnicului Sărat spre a-l scăpa curat ca argintul din încurcătura în care-l aruncase teribilul d. Grădișteanu. Știm cu toții scandalul ce a urmat acestei incalificabile intervențiuni, scandal fără precedent în istoria politică a oricării țări constituționale. Nu numai ministrul abuziv sau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de d. A. Botea, de grefierul A. Stoenescu. Actualul ministru plenipotențiar din Londra, d. Ion Ghica, donase fiilor săi aceste părți de moșie tocmai pentru ca ei să aibă dreptul de-a vota în colegiul I. Vânzând însă moșia Boldul (din R. Sărat) ovreiului galițian Solomon Zibalis, o avere dotală a trebuit asigurată în Ghergani, deci acele donațiuni, făcute pentru a conferi drepturi politice, trebuiau desființate, Gherganii descărcați de ele. Odată însă donațiunile nule și de nul efect, dreptul politic rezultând din ele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]