3,857 matches
-
o încărcă iar. Dar prin fumul care se trăgea lin la o parte, pădurarul sta cu arma la ochi. —Trage! strigă cuconu Grigoriță. Pușca lui Vasile bubui. Clocotul ei ajunse bubuiturile celor dintăi două împușcături. Sălbătăciunea, printre copaci, făcu o săritură, o zăriră amândoi după aceea ca o nălucă printre trunchiurile cafenii și o pierdură din vedere. Pădurarul începu să-și încarce pușca. Zise cu liniște: —A fost prea departe... Boierul era ațâțat și mânios. Cum dracu de a venit așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
stâns, în râpa oablă unde își dăduse drumul. Culi se oprise. Mai departe, de-a dreptul, nu putea trece. Ar fi trebuit să ocolească pe la capătul pârăului, tocmai pe devale; și de devale să se suie împotrivă, ca să cerceteze acele sărituri strâmbe, în trei brânci. - Cu cefolos? Se vedeau subt el, în râpa afundă, câteva linii libere - dungi de omăt, printre bungeturi. Culi trase de la șoldul drept binoclul și cercetă cu el îndelung amândouă repezușurile ponorului și fundul. În fund, subt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cum să tragă cu arma. S-ar fi dus în livadă și, după câteva ore, treaba ar fi fost gata. Acum, dat fiind că nu-l susținuseră de la început, n-aveau de ales și trebuiau să sufere. — Sus, marș dublu, săritură, tumbă, ordona el. Și: Cu cât se termină mai repede toate astea, cu atât mai bine, mormăiau oamenii din oraș. Între timp, polițiștii aveau mai mult noroc decât cei din armată, pentru că se convenise de comun acord că erau incapabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
mai bine decât noi? Lumea e rotundă. Ei înțeleg și acest lucru. Nici nu am apucat să-i văd primul serviciu. Mingea a vâjâit pe lângă mine, pierzându-și pentru o clipă conturul deasupra fileului, înainte de a se izbi, după prima săritură, de prelata verde din spatele meu. Zborul mingii părea să fi lăsat dâra galbenă a unei cozi de cometă pe fundalul verdelui artificial al terenului. — Frumoasă lovitură, am exclamat, deplasându-mi de-a lungul terenului șosetele negre și bermudele în carouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
e bun, dar țâțele? Își flutură o mână prin aer. Pe partea exterioară a coapselor am o celulită de gradul doi. Ce ai de zis? Nu aveam nimic de zis. Caduta purta un deux-pieces din antilopă gri. Făcu o mică săritură și își ridică rochia până la șold. Am putut să văd partea de sus a ciorapilor, pielea fină și chiloții de un miliard de lire italiene. Își prinse coapsa cu pumnul și o strânse, făcând pielea să se încrețească. — Vezi? spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că a avut curajul să înceapă cu noi. Poate că nici eu, nici Martina nu arătam prea grozav - fata înaltă cu umerii înguști, da, și prietenul ei care semăna cu măscăriciul Bozo. Mi-am scos paionul. Shadow a făcut o săritură și a ieșit pe coridor. M-a salutat, mișcându-și capul ca o marionetă, după care l-a cercetat pe amicul nostru întins pe podea. Trecând în revistă mai multe din posibilitățile pe care le avea, Shadow a preferat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Nu eram disponibil pentru masă, așa că am aranjat să ne întâlnim la un pahar la Bartleby în Central Park South, la două și jumătate. M-am întors iarăși, crucindu-mă în sinea mea cea albă. Toate ruperile de ritm și săriturile și răsucirile, toate nivelurile realității mele au rămas mască. N-ai să ghicești niciodată cine era - sau poate că o să ghicești. Păi, cum, micuța Selina. Deocamdată însă, am sărit în costum și am fugit să iau prânzul cu Butch Beausoleil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
În seamă. Carax renunțase deja, nemișcat În mijlocul sălii, așteptînd glonțul. Fumero n-a apucat să mă vadă. Pentru el nu exista decît Carax și mîna aceea plină de sînge, Încleștată pe un revolver. M-am repezit asupra lui dintr-o săritură. Am simțit cum picioarele mi se desprind de sol, Însă n-am apucat să-l mai ating Încă o dată. Lumea se congelase În aer. Bubuitul Împușcăturii l-am auzit departe, ca pe ecoul unei furtuni care se Îndepărtează. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lui Pinabel să apuce capătul cel mai gros, în vreme ce ea prinzându-se de ramuri cu mâinile s-a lăsat în jos, în peșteră. Trădătorul zâmbea, văzând-o astfel suspendată și, în bătaie de joc, a întrebat-o: Ești bună la sărituri? Apoi a dat drumul crăcii cu perfidă bucurie, privind cum Bradamanta se prăbușea în fundul cavernei. ‘’De-ai fi intrat cu tot neamul tău acolo, a murmurat el, ca să vă stingeți până la unul.’’ Dar mârșava dorință a lui Pinabel nu s-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
ploșnițe și m-am pregătit pentru istericalele obișnuite ale lui Millington. Ei i se părea Întotdeauna că aceasta era ziua În care o voi abandona pentru totdeauna și mă Întâmpina când veneam acasă cu un vârtej de gâfâieli, fornăieli, adulmecări, sărituri, strănuturi și pipi În semn de supunere, cu o asemenea frenezie Încât mă Întrebam dacă Într-o bună zi n-o să moară din cauza emoției momentului. Amintindu-mi de cele câteva manuale pe care crescătorul de câini mi le strecurase „pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
sale, și se rostogoli, secerându-i picioarele. Jian Shi se prăbuși, dar se ridică repede. Nu suficient de repede, Însă, ca să poată evita năucitoarea lovitură de picior care Îl plesni după ureche. Călugărul nu se ridicase, ci făcuse direct o săritură și se rotise În aer. Deși nu avea nici o armă, Îl doborâse pe șeful bandiților de două ori Într-o singură secundă. La doar douăzeci de pași depărtare, Oan-san urmărea calm desfășurarea luptei. Cei opt arcași ai lui Jian Shi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
în cele mai bune zone din India. Privett-Clampe era un membru de vază și toată lumea era de acord că-i stătea foarte bine în haina stacojie cu gulerul albastru deschis. La fată l-a impresionat cât de bine a executat săritura. Pe când calul s-a întins spre bancul îndepărtat, ea s-a aplecat în față, făcând corp comun cu el și revenind ușor în șa în momentul săriturii. Nu putea să nu se gândească ce bine executase săritura și-i spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
gulerul albastru deschis. La fată l-a impresionat cât de bine a executat săritura. Pe când calul s-a întins spre bancul îndepărtat, ea s-a aplecat în față, făcând corp comun cu el și revenind ușor în șa în momentul săriturii. Nu putea să nu se gândească ce bine executase săritura și-i spuse asta seara, la club. Născută sub semnul calului, relația lor a fost favorizată de stele încă de la început. Vânătorii i s-a adăugat poloul, jocurile de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
bine a executat săritura. Pe când calul s-a întins spre bancul îndepărtat, ea s-a aplecat în față, făcând corp comun cu el și revenind ușor în șa în momentul săriturii. Nu putea să nu se gândească ce bine executase săritura și-i spuse asta seara, la club. Născută sub semnul calului, relația lor a fost favorizată de stele încă de la început. Vânătorii i s-a adăugat poloul, jocurile de-a iepurii și ogarii, instalarea cortului, toate fiind doar pretexte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ținut seama de psihologia fiecăruia. Cum banul înseamnă putere, un buzunar plin îți dă sentimentul libertății. Dacă am acest buzunar plin, mai întîi cheltuiesc banii, să văd cum e. Pe urmă însă economisesc ca să-mi crească puterea. E prea abstractă săritura peste aceste trepte pentru ca ea să fie posibilă. Cînd pune mîna pe parale, săracul nu face decît să risipească; el nu va economisi. Pentru sărac nicicînd sistemul nu ajunge la a doua treaptă. Gîndește-te ce se va întîmpla dacă, devenit
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
n-am; dar ce am, îți dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te și umblă!" 7. L-a apucat de mîna dreaptă, și l-a ridicat în sus. Îndată i s-au întărit tălpile și gleznele; 8. dintr-o săritură a fost în picioare și a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblînd, sărind, și lăudînd pe Dumnezeu. 9. Tot norodul l-a văzut umblînd și lăudînd pe Dumnezeu. 10. Îl cunoșteau că era cel ce ședea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
asculta pe Pavel cînd vorbea. Pavel s-a uitat țintă la el, și fiindcă a văzut că are credință ca să fie tămăduit, 10. a zis cu glas tare: "Scoală-te drept în picioare." și el s-a sculat dintr-o săritură, și a început să umble. 11. La vederea celor făcute de Pavel, noroadele și-au ridicat glasul, și au zis în limba licaoneană: "Zeii s-au coborît la noi în chip omenesc." 12. Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
2011... Tâlharul Baraba Gata, au trecut cele trei zile ale creștinescului chiolhan. Cei care au avut, puse la dos, plante etnobotanice, le-au folosit, cei care n-au avut de nici unele, au găsit ei o frânghie și au folosit-o, săritura de la balcon a lui Adrian Sobaru, a folosit doar ca știre de presă pentru o zi, însă majoritatea românilor, credincioși convinși întru Hristos, au petrecut așa cum se cuvine, începând cu pomana porcului și sfârșind mai puțin ortodox, la spital pentru
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
nu încă, nu, și gata, parcă gata, „repede, repede, pe scară“, îngână bătrânul, „stai, să-mi iau paltonul, să-mi iaupaltonul“, și își luaseră paltoanele și coborau fuga fuga pe scări pline de moloz și cărămizi și haine, strada, salvarea, săritura, scările, strada, da, în stradă, salvați, slavă, slavă Supremului, slavă că ne-a salvat. Hainele mototolite, chipuri livide, alerte, strada plină de sinistrați tropăind de frig și înfrigurare, dărâmături și zarvă și neliniște, coloane coloane de trupuri și zumzetul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
acela gros, înăbușit. Dar nu se întoarse, nu se întoarse. Din trei salturi fusese în stradă și iuți pașii, fără a se mai uita înapoi, spre sâmbăta care dispăruse, cu câinele Tavi și Tereza lui, cu tot. Zvâcnise, încordat. Salt, săritură, drept în burta duminicii leneșe, obeze. Să zacă acolo, toropit, fără a auzi nimic nimic. Să se lase în voia absenței, poate izbucnește, cândva, din torpoare, scânteia. O idee nouă, un truc proaspăt. Nu, nu e finalul, scumpă doamnă! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
am greșit. N-ar fi trebuit... Dar asta nu afectează În nici un fel modul În care Îmi fac treaba. Nu Înseamnă nimic. — Așa crezi ? Clatină din cap, gânditor. Nu știu ce să zic. Să sari de la opt la zece... e o mare săritură. Dacă avem nevoie de tine să rezolvi niște probleme grele de matematică ? — Sunt bună la matematică, spun disperată. Puneți-mi o Întrebare. Haideți, Întrebați-mă ce vreți din matematică. — OK. În colțul gurii are un mic rictus. Opt ori nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
la chimie, întrebați pe oricine de la Oxford“. L‑am contactat, cum ne‑ați sugerat, pe prorectorul Universității Oxford, care nu a reușit să ne ofere vreo dovadă în acest sens. Ceea ce nu a reușit nici antrenorul echipei olimpice britanice de la săritura în lungime. Vă atașăm alte formulare, cu rugămintea de a le completa încă o dată. Cu considerație, Edgar Forlano Nouă Următoarele două zile sunt un vârtej de adulmecare și de prizare a priveliștilor și a sunetelor New Yorkului. Și, după cum știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
sălii. Între timp, Nanone scăpase cu grație de buchet și primise o tamburină cu care marcă ritmul vioi al următorului punct din program, o canțonetă italiană. Încântătoarea ei voce era însoțită nu numai de sunetele tamburinei, dar și de câteva sărituri în pași de dans. Generalul Kutuzov se simți, dintr-odată, deosebit de atras de gleznele ei fine și, încercând niște subtile evaluări de ansamblu, se declară satisfăcut și zâmbi încrezător. Era o bucățică bună. Partenerul domnișoarei Nanone, domnul Highland-Fling, un dansator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
din bucătărie. Pe masa mare din mijloc, așezate pe ștergare scrobite, îi așteptau farfuriile adânci, pline cu mucenici. Inele și opturi mici de cocă fierte în apă îndulcită aproape toată noaptea, la foc potolit, ca să nu se zdrobească. După efortul săriturilor în aerul rece al dimineții, nimic nu era mai îmbietor și mai bine primit decât acele porții aburinde, presărate din belșug cu nucă pisată, din care se ridicau arome de vanilie, scorțișoară și coajă de lămâie. Un mic dejun neprotocolar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cum să tragă cu arma. S-ar fi dus în livadă și, după câteva ore, treaba ar fi fost gata. Acum, dat fiind că nu-l susținuseră de la început, n-aveau de ales și trebuiau să sufere. — Sus, marș dublu, săritură, tumbă, ordona el. Și: Cu cât se termină mai repede toate astea, cu atât mai bine, mormăiau oamenii din oraș. Între timp, polițiștii aveau mai mult noroc decât cei din armată, pentru că se convenise de comun acord că erau incapabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]