1,925 matches
-
Este vorba de accentuarea structurii formelor, de construirea lor într-o poză și o compoziție care să crească din înseși stări interioare [...]"442. Luchian reușește să închidă scena în spațiul protector silvan, insolitând grupul alcătuit din bătrânul cerșetor și fetița sărmană, deschizând-o unei dimensiuni simbolice, unei reverberații mai ample. O a treia influență minimalizată de critica postbelică, considerată un accident de traseu, o relevă Paul Constantin în Arta 1900 în România. Paul Constantin subliniază influența pe care a avut-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de 1.000.000 de lei pentru reparatul sediului care se află într-o stare mizerabilă. Proprietarul imobilului ne-a amenințat cu evacuarea dacă nu grijim sediul (subl.ns.)”. Cum naționalizarea imobilelor va fi legiferată abia pe 11 iunie 1948, „sărmanii” băieți „progresiști” trebuiau să se conformeze ultimatumului proprietarului, pentru a nu fi nevoiți să-și mute sediul „organizației” la umbra vreunui copac din parcul Copou! Până la urmă s-au gândit că n-ar fi rău să apeleze și la „mila
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la adresa opozanților, trimise de la București prin toate ungherele țării, inclusiv la Vaslui. Acesta a fost cumplitul „arsenal” propagandistic încurajat și susținut din răsputeri de ocupanții de la răsărit ce în anul de grație 1946 erau în jur de 614.000, consumând sărmanele rezerve alimentare ale lumii satului, jefuind, violând și asasinând pe oricine le ieșea în cale. În primul volum al acestei lucrări, am scris (strict după documentele arhivistice) despre grozăviile de atunci. Imperturbabili, comuniștii vasluienni își urmau neabătut drumul trasat punct
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
noul parlament trei deputați, a început să-i cam doară în cot de nevoile oamenilor, sau, cel puțin așa reiese din documentele pe care le-am cercetat în amănunt. Ni vi se pare de actualitate problema? Iată ce scria același „sărman” tovarăș Petru Bighiu în raportul său: „...pe tărâmul reconstrucției activitatea Consiliului Județean al F.N.T.D.R.-ului a fost aproape inexistentă. În instrucțiunile primite de la centru ni se cerea ca toate organizațiile din Federație să ducă activitate pe linia C.A.R.S.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ns.). Scuza acestor tovarăși a fost că a fost frig. Dar până la urmă se dovedește că acești tovarăși nu sunt ridicați politicește și nuși dau seama de scopul și rolul organizației noastre (subl.ns.)”. Credem că tocmai asta nu înțeleseseră sărmanii tovarăși înfierați: scopul și rolul UTM ului. Ca să nu se spună la „județiană” că aruncă vorbe-n vânt și fitiluri fumigene, tov. Olaru dă și exemple de „nedumiriți”: „...Tov. Tălmaciu Terente secretarul org. comunale Cursești nu a venit la ședința
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cita câteva rânduri scrise la mașină de Schaffer, apoi semnate olograf de către dezamăgitul șef de trib semit vasluian: „Resortul organizatoric: este condus de către tov. responsabil Maier Goldenberg care se dovedește neserios în această muncă”. Buluc, una peste alta, acuzele aduse sărmanului responsabil care, probabil, numai cu gândul la CDE și imperialiștii anglo-americani nu era, au început să înnegrească, literalmente, foaia de hârtie bătută la mașină: „...nu respectă instrucțiunile Comitetului Central CDE, nu le aplică și nu le execută întocmai. Raportul său
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
VIAȚA sau în „raiul” rusesc unde-i aștepta, în cel mai fericit caz, o călătorie până în sinistra Siberie cu staționare pe termen lung (dar nu cu scop turistic!) iar în cel mai rău suprimarea fizică?! Grea dilemă pentru niște oameni sărmani care tremurau de frică în fața zbirilor cu grade de ofițeri sovietici ce compuneau „comisiile de triere”. Teoretic, în aceste comisii ar fi trebuit să fie încadrat și câte un ofițer român și așa a și fost ceva mai târziu dar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
locuitorului Linu Constantin”. După ce a arătat că „...încă din luna aprilie s’a făcut cercetări (...) cu care ocazie s’a încheiat un dosar”, aflăm că oile erau, într-adevăr, ale cetățeanului Linu. Ca să se poată demonstra celor din CAlC că sărmanele oi erau legal în proprietatea țăranului, neîncrezătorii ruși îi ceruseră și „...actele de proprietate pentru a fi văzute”. După ce lt.col.Butunoiu și-a încheiat stufosul dosar, promisese la final că „...rezultatul cercetărilor îl vom înainta Subcomisiunei Aliate de Control Fălciu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
kg. ovăz; 43.685 kg. orz; 7.018 kg. secară; 2.350 kg. porumb; 20.238 kg. fasole; 20.374 kg. mazăre și 2.980 kg. grâu”. Cantitățile mici de porumb și grâu furate, pot fi explicate, credem, prin grija sărmanilor țărani de a le ascunde din calea sălbaticilor, așa cum făcuseră și răs-răs-răs străbunicii lor, trăitori ai secolelor trecute, atunci când năvăleau atât cetele de tătari cât și (mai ales!) strămoșii bandiților anilor ’40, rușii imperiali, care mai călcaseră Moldova cu picioarele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prin cotețele locuitorilor din mediul rural pentru a nu-i lăsa pe aceștia să se îmbuibe prea tare cu proteine, că nici de mămăligă prea multă la ceaun nu se puteau plânge pentru că altfel, ce-ar fi făcut bieții și sărmanii cai ai războinicilor lui Stalin?! Ar fi mestecat coceni? Așa că: „On daet vam nași hrabrâie rumânskie ptițî i iaiț Krasnoi Armi! I ne zabâvaite: maslo, miaso, moloko, med, belâi hleb i goriacii, potomu cito inace Nagan, i streliatî vam priamo
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
respectabilității: își mobilizează cunoscuții pentru a putea ocupa un loc în comitetul teatral, deși "postul e onorific să știi: e chestie de ambiț". Într-o scrisoare către Vlahuță, își va rememora situația de la 20 de ani: "Sunt copil de părinți sărmani și fără nume. [...] Am o educație nu tocmai îngrijită [...] dar am puțin bun simț [...]; duc bine la tăvăleală; dovadă că pot fi, în același timp, și sufleor și copist la teatru, și corector într-o tipografie mare, la două ziare
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
floare neagră de tropice, plină de otravă și de miere"; "Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, împrăștietoare de ispită și de moarte..." PROBA TIMPULUI Aprecierea lui Ibrăileanu conform căreia Eminescu ar fi apărut ca un meteor din alte lumi în sărmana noastră literatură are și mai multă valabilitate dacă este proiectată asupra lui Caragiale; filiațiile pe care le-am trecut în revistă privitoare la relațiile operei cu cea a unor înaintași lasă întreg adevărul că în orizontul timpului în care a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sine însuși. Omul este măsura tuturor lucrurilor și așa cum este omul, așa îi sunt și măsurătorile, legile. Întrebarea pe care mi-o pun este: ce fel de om își dorește societatea modernă? Care este idealul de om spre care tinde sărmana noastră politică autohtonă? Pentru ce se fac legile în țara asta, pentru ce există Guvern, Parlament, Procuratură, Școală, Biserică? Oare numai pentru a reglementa transferurile bănești, pentru a controla sferele de interese, cercurile de afaceri, de presă, de agrement, de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
efectul fiind un umor tipic scriitorului: „ Țibă, Hormuz! na, Balan! nea Zurzan! dați-vă-n lături, cotarle!... Da de unde ești tu măi țică? Și ce cauți pe aici spaima cânilor? De unde să fiu, bădică? Ia sunt și eu un băiat sărman, din toată lumea, fără tată și fără mamă, și vreu să întru la stăpân. Să intri la stăpân? D-apoi tu nici de păscut gâștele nu ești bun... Cam de câți ani îi fi tu? Ia poate să am vreo treisprezece
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
se trezește într-o zi cu socru său că vine și-l cheamă la nunta unui frate al femeii sale. Propoziția dublu subordonată simultan poate fi introdusă prin: a) conjuncțiile că și să - Dacă mă vede că s o văduvă sărmană, mai trebuie să-și bată joc de casa mea?; Își lasă și boul să le moară și casa să le ardă și năvălesc unde le cade veste despre ceva. b) pronume și adjective pronominale relativ - interogative sau nehotărâte - Ba o
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
bucură supușii politici ia forma violenței legalizate și controlate de către stat, care scutește indivizii și grupurile de indivizi de realitatea infernală (acestea sînt faimoasele cuvinte ale lui Hobbes), de "frică și pericolul permanent al morții violente; și de viața solitară, sărmană, murdară, brutală și scurtă a omului". Exercitarea violenței devine, în consecință, cel puțin în principiu, previzibilă și controlabilă. Și totuși, pe de altă parte, procesul modern de pacificare asigurată de stat nu este extins și asupra relațiilor dintre state, care
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ivește Ucigă-l-Toaca, fie vreun strigoi ca să le ceară socoteală pentru gălăgia ce o fac. Doar un pădurean, Neașcu spunând Iartă-mă, Doamne, dacă-ți calc voința! îndrăznește să intre la mort. Pas cu pas, cititorul se convinge de faptul că sărmanul Pupăză, "monstru din naștere"115, ,,copil pierdut"116 (lăsat de maică-sa, o femeie fără căpătâi, la moara lui Busuioc), copil nelegiuit"117 "cel mort cu moarte (pre)făcută"118 e văzut chiar dacă nu se spune niciodată asta ca moroi
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Blejoaei. Porecla o moștenise de la Filpea, așa li se spunea celor din neamul lor al Blejoaei. În casa părintească de la Ciudica a mai rămas Eudochia (Cita) singură și fără vedere. Nu după mult timp, pe lângă ea se aciuase o femeie sărmană, venită nu se știe de unde, dar purtând mereu strie bărbătești. O chema Leontina și era Învăluită În mister. Sătenii nu știau dacă este bărbat sau femeie, fiindcă timbrul vocii ei era mai degrabă bărbătesc. Se spune că niște bărbați din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a vândut aproape toată moștenirea, tocând banii În petreceri cu femei ușoare, a trecut granița În Regat ca să nu fie luat În armată. După război, s-a Întors fără să se fi pricopsit și s-a căsătorit cu o femeie sărmană, trăind În sărăcie. Despre cealaltă familie din care mă trag și eu voi vorbi mai pe larg când va veni rândul cătunului Zăpode. Acum să vedem ce s-a Întâmplat cu celălalt fecior al lui Simion al Diacului, Toader din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de ani). Ceilalți doi, Lupu lui Andrei și Ionuț al lui Andrei, nau avut urmași nici cu primele soții și nici cu cele de-al doilea. Acestea din urmă, recăsătorindu-se, au lăsat urmași, Ileana Lupului care era o adolescentă sărmană, după ce s-a terminat Înmormântarea nevestei Lupului lui Andrei nu a mai plecat de acolo. Dar cu tine ce-i, măi copilă? ar fi Întrebat o Lupu. Am rămas aici să mai ajut la treburile casei, fiindcă mata ești singur
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era legionar și că prin anul a plecat În Regat pierzându-și urma. Unii spun că ar fi plecat prin părțile Dornei, peste Călimani. Fusese căsătorit cu Doda, soră a Marinei a Mariei lui Ilie. Blaga Ioana era o femeie sărmană, șchioapă de un picior, având doar câteva palme de pământ. Stătea Într-o căsuță În care Își ținea și o vacă Într-un fel de odaie alăturată. După război, fratele ei Blaga Dumitru, a ajutat-o să-și construiască o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era răpus de vreo boală, foarte rare erau situațiile când ea se recăsătorea. Vecinii pe atunci erau săritori la nevoie și o ajutau la muncile câmpului, mai ales la arat și la cosit. Trebuie să o ajutăm că e văduvă sărmană, aceasta era atitudinea vecinilor. Acum, din păcate, nu se mai gândește așa. Totul se face numai cu banul. * * * Anul Nou Începea cu Virgelul, când locuitorii dintr-un cătun se Întâlneau la un gospodar, de obicei la cel care avea casa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a nunților, la Înmormântări comunitatea era solidară. Începând cu spălarea mortului și continuându-se cu celelalte momente, până ce avea loc praznicul, vecinii erau prezenți oferindu-și gratis serviciile. Până și vasele și tacâmurile se Împrumutau de la vecini. La oamenii mai sărmani din sat li se aduceau și ajutoare alimentare: făină, carne, fructe, legume. La praznicul ce avea loc după Îngroparea defunctului participa cine poftea. Mâncarea și un pahar cu vinars se găsea pentru toți. Ceva din trăirile precreștine se pare că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Creangă. Diaconul încearcă fără succes să aplaneze conflictul intrafamilial, zadarnice fiind și eforturile sale de mascare a problemelor, „gura târgului” vorbind pe la colțuri de adulterul preotesei și încercând să-i găsească acesteia scuze nefondate, care îl incriminau tot pe sărmanul Creangă. Militând pentru libertatea culturii și neavând idee cât îl va costa acest fapt, Ion Creangă merge să vizioneze o piesă de teatru. I se atrage atenția public prin articolul Relativ mergerii preoților la teatru și este propus pentru excluderea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
putut opri de a vărsa lacrămi, văzând nenorocirea ce ne amenință în viitorul țărei și al copiilor ei!”manifestarea sensibilă a patriotismului și a preocupării pentru viitorul țării și al cetățenilor; r. 14 15 : „totdeauna au luat cărbunele cu mâna sărmanului țăran” atitudine condamnabilă a suveranilor de a se eschiva în fața greutăților și de a le lăsa în seama celor pe care îi conduc, punându-se la adăpost de eventualele consecințe nefaste; r. 17 18 : „De-ar ști boii din cireadă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]