5,379 matches
-
economic din care nu se poate ieși orice ar vrea politicul. Marea agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat de mult faliment. Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
economic din care nu se poate ieși orice ar vrea politicul. Marea agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
agricultură trebuie să asigure păpica orășenilor care-i furnizează tractoare, pluguri, semănători și combine culegătoare. Mica producție agricolă ocupă mult teren dar asigură traiul unui mic grup de săteni. Nu are un excedent care să alimenteze pe alții. Dar și sătenii, cu toată gospodărirea închisă deoarece au păpică, au nevoie de produsele fabricilor. Cu ce să le obțină? Micile ateliere meșteșugărești precum croitori, cizmari, fierari sau morari au dat de mult faliment. Doar marea industrie rezistă concurenței. Agricultura mai presupune însă
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
de-aramă. Zboară-n toiul nopții Pasărea furtunii, La îndemnul sorții Spre casa Nebunii Din noian de gânduri Unul, bată-l vina, Scrijelea pe scânduri C-a sosit furtuna. A PLECAT UN OM TĂCUT A murit tăcând un om, Un sătean, un simplu gnom, Ce-asculta cum glia geme Împroșcată cu blesteme. A plecat un om tăcut Spre-un tărâm necunoscut, Visător s-ajungă-n Rai, Îl știam pe Nea Mihai! Nea Mihai ieri a plecat, Eu nu-l uit, ar fi păcat
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
închinat toată viața lui Eminescu, făcând anchete pe teren cu privire la viața și opera lui, între 3 și 9 iulie 1955 s-a deplasat la Ipotești, obținând precizări utile despre familia Eminovicilor și despre copilăria și adolescența lui Eminescu, din amintirile sătenilor. (Vezi: „Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu”) Contemporanii poetului au știut că Eminescu a avut un fiu natural pe nume Mihail Lăzăreanu, născut la 19 iunie 1877 a cărui mamă, Ileana de 25 de ani, era căsătorită cu
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347293_a_348622]
-
ajungea în fața dispensarului. Pe verandă erau oameni cu probleme de sănătate ce așteptau să le vină rândul la consultații. - Ajutați-mă să o iau din șaretă, vă rog, strigă inginerul la niște bărbați. - Ce s-a întâmplat, tovarășul inginer? Întrebau sătenii când au văzut fata leșinată. - Nu știu, așa am găsit-o, cred că s-a împiedicat și s-a lovit cu capul de ciment într-o magazie. Ajunsă pe patul de consult, doctorul a sărit imediat să vadă care este
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
domnia ta ne-a pus Dumnezeu mâna pe cap! Boierul se dă un pas înapoi. BOIERUL: Gata că-mi murdărești încălțămintea!... E normal să-i ajut pe cei cu copii. Până acum făceați degeaba umbră pământului! De azi intrați în rândul sătenilor cu moștenitori!... Boierul se apleacă șimângâie copilul cu palma pe cap, iar acesta îi zâmbește. BABA:(uimită) Parcă v-ar cunoaște... BOIERUL : (cu duioșie) Măi, dar tare arătos și voinic mai ești! Voi face din tine un viteaz de nădejde
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
doua zi, busuiocul din pom, era împodobit cu chiciură, însemna că ursitul va fi bogat, dacă nu, va fi fost sărac. Se zice că, în această zi, odată cu sfințirea apei (Aghiasma mare), sunt sfințite toate apele pământului. După slujbă, fiecare sătean își ia apă sfințită în vasul cu care vine de acasă, și pe care îl așează apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
pe care îl așează apoi la păstrat lângă o icoană. Bunicul meu lua “aiasma”( așa i se spunea în Purani de Videle) într-o sticlă la care punea, în loc de un fir de busuioc, un scaiete, un scaiete albăstrui... Ajunși acasă, sătenii stropesc cu apa sfințită grajdul, animalele din gospodărie, pomii din livadă, casa și interiorul casei. Cu încredere, o dau de băut la cei bolnavi pentru însănătoșire... Agheasma se pune și în prima scaldă a copilului nou-născut pentru a-l apăra
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348793_a_350122]
-
elevii săi să învețe bine limba franceză când vor deveni absolvenți ai celor opt clase și vor merge la liceu, apoi la facultate. În perioada scurtei sale experiențe profesorale, a reușit să lege câteva amiciții printre colegi și chiar printre săteni, în general părinți de elevi, ori salariați ai primăriei. Desigur că avea o relație bună cu directorul școlii și cu alți câțiva profesori. Dintre colege îi plăcea profesoara de română, domnișoara Fenic Mioara, cum se recomanda ea. O vedea cum
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
muncă aproape de mare. Altul mai aproape ca acesta nu a găsit, așa că a acceptat postul ce i s-a oferit. Nu regreta alegerea făcută, fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
câte cevadacă știi să îi pui întrebări directe și la timpul potrivit. Seara, oferindu-i o bere rece îți povestește despre viața lor pe aceste meleaguri. Familia lui este din moși strămoși în acest sat. De Silva se numesc majoritatea sătenilor. Deși este fiul cel mai mare,fratele mai mica dus tradiția familiei mai departe. Este și omul de afaceri al familiei.Se mândrește cu un mic vaporaș ce-l trimite în apele Oceanului după peșteși cu cele două case ce
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
civili, deghizați și rămâneau de vorbă noaptea, temându-se de repercusiuni. Ochi vigilenți erau puși să afle cine sunt persoanele cu pricina și puțini scăpau de teroarea puternicilor vremii. Informatorii securității încercau să se infiltreze peste tot, sub chipul unor săteni de rând ori a foștilor colaboratori. În fața acestor provocări, Episcopul Nicolae Popovici mărturisea: „...Eu sunt foarte liniștit. Țintele vieții mele sunt precise. Drumurile sunt croite până la capăt. Abaterea de la ele nu există, cu nici un preț. Un lucru e de mirare
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
luat și l-a așezat sub tejghea. -Vă salut domnilor! O zi bună în continuare... Acel mâine se făcură trei săptămâni. Sorin a trebuit să plece la țară să culeagă prunele de vară.Le-a vândut, mai pe nimic, unui sătean, vecin de livadă cu el. Întors în oraș într-o vineri, sâmbătă s-a dus la bar.Ușa era deschisă și fumul ieșea ca la un vulcan. Intrând, salută pe cei prezenți, șase la număr, și se îndreptă spre bar
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346734_a_348063]
-
schimbat. „Degeaba s-a ținut el tare și bățos toată viața, dar uite că acum n-are nici o putere asupra nepoatei care i-a schimbat traiul de până acum, pe care l-a tocmit el cum a vrut”, măi adăugau sătenii. Cu inima cam îndoita, m-am dus la curtea omului mânata de nevoia documentarii. De departe, am auzit la început niște bubuituri. Am deslușit apoi că tocmai la casa la care mergeam erau în funcțiune niște boxe care emiteau muzică
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
interes din ce in ce mai mult. Se desprindea vioiciunea minții, capacitatea de a înțelege faptele de viață și de a le înmagazina. Din spusele lui, din gesturi și din aerul ce-l afișa, iesă în evidență portretul omului strașnic pe care il descriau sătenii. Încercăm atunci să străbat cu ochii minții, cum a fost posibil ca încercările sătenilor, ale soției, ale băiatului să nu poată clinti nimic din ordinea și vrerea stabilită de el, iar această nepoata impusese sub ochii lui o lume atât
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
și de a le înmagazina. Din spusele lui, din gesturi și din aerul ce-l afișa, iesă în evidență portretul omului strașnic pe care il descriau sătenii. Încercăm atunci să străbat cu ochii minții, cum a fost posibil ca încercările sătenilor, ale soției, ale băiatului să nu poată clinti nimic din ordinea și vrerea stabilită de el, iar această nepoata impusese sub ochii lui o lume atât de diferiți, o lume din care el nu a mai putut clinti nimic. Am
CONFLICTUL DINTRE GENERAŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346802_a_348131]
-
Ionel mi-a scris că vine la mine de Sfânta Sărbătoare.“ A suflat în lumînarea din borcanul pus pe taburelul de la capătul patului ce ținea loc de noptieră. Obosit, adormii cu amintirile venite din trecutul tinereții lui. * A doua zi sătenii au văzut că vântul a troienit zăpada acoperind casa bătrânului Jerdea.Vecinii au început să dea zăpada la o parte. Dar treaba mergea anevoie. Pe drumul dinspre miază-zi înainta spre ei anevoie un autoturism care la un moment dat a
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
proprietăți ale țăranilor. Locurilor acelora li se spunea „după deal”. Era un mare platou după dealul Troian care se prelungea cu Dealul Morilor. Pământul era productiv, nefiind spălat de ape, așa cum erau coastele pe care se aflau cele mai multe dintre pământurile sătenilor noștri din Bălăbănești. Oamenii îi spuneau „loc nou”, adică devenit arabil prin despădurire. Dar despădurirea avusese loc probabil cu sute de ani în urmă. Poate și faptul că aceste pământuri se învecinau cu o largă zonă împădurită, care se întindea
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
în falimnet, uăii, baieti, uăiii!? Foarte degajat, Costel se așeză la masa lui Arvinte, deșurubă dopul bidonului și, după încă o dușcă zdravănă, spuse vesel: - Aidi, uăii, sî vă spui! Oamenii însă, reticenți și plini de bun simț, așa cum sunt sătenii de regulă, se adunară numai când Costel, dând dovada unui caracter eroic, le promise fiecăruia câte un pahar de palincă, de la mama ei! Ascultară poveștile narate cu mult haz din ce-și amintea Costel, mai băură câte un pahar, apoi
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
cu chestiile astea că noi nu avem obiceiuri de ieniceri, ca voi! Gata! Vezi, dacă se poartă cineva bine cu voi, săriți calul! Măgarule! Costel o sfecli! Dar aldebaranezul era totuși un tip de gașcă și nu ținea la supărare... Sătenii nu s-au mirat prea mult de faptul că a dispărut Costel. Erau convinși că a plecat la muntele Athos și chiar se bucurau. Adică, mai auzea și altă lume de ei dar și scăpaseră de ifosele lui de ascet
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
ochii din cap, ca să adauge râzând. „O auzi cum sună a colivă?” Și se bătea cu palma în piept. „Nu vrea să se deprindă din capul pieptului... nici de-a dracului ce e. Îi place să cânte precum cocoșeii toamna”. Sătenii se obișnuiseră cu glumele pe care Andrei le făcea pe seama morții, și-i ziceau să-l încurajeze. - Țin-te tare nea Andrei! Fugi mereu din calea ei. - Așa fac, dacă tu vrei, și se ducea agale să-și ia medicamentul
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
s-au înlănțuit într-un trup singur. Nebuni de fericire s-au prăvălit unul peste altul în patul de lângă soba cu olane, pe care o zidise un zugrav de pe la Mierea Birnicii. Era tare priceput omul, că de aceea îl solicitau sătenii din mai multe comune. Pe soba de care vă spun, modelase pe frontoanele capitelurilor crenguțe cu strugurei aurii, ținute în mânuțe de doi îngerași dolofani. Pe patul de lângă geam, care era foarte îngust, că abia încăpea în el un singur
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
ba mă bucuram că se chinuie. O iertasem, dar în suflet încă mai simțeam arsura tăciunilor mocniți ce mă ardea dei nu puteam să uit că mă înșelase cu nerușinarea și perfidia unei țărănci prefăcute și umile, pe care toți sătenii o credeau o adevărată sfântă. Demult n-o mai bănuiam că ar mai umbla după alt bărbat; se uscase ca o sfânta de pe cruce. Deci, nu l-a uitat?... Amantul i-a rămas la inimă, ceea ce mă face să cred
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]