3,569 matches
-
un an bun, vei fi sănătos toată vara și vor fi roade bogate. Alte credințe care se mai păstrează sunt cele care au în atenție prezența și cântecul cucuvelei. Semn al nocturnului, al întunericului și al morții în lumea tradițională sătească, cucuveaua devine un purtător sigur al unor prevestiri îngrozitoare. Celui ce i se arată i se dă astfel semn că sfârșitul său ori al unei rude este apropiat. Ornitomanția se remarcă în cadrul divinației prin interpretarea semnelor instinctive ale păsărilor. Este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
păsărilor, cântecul lor, visele și toate evenimentele stranii. Tot el însă va ști să lege sau să dezlege ploile, să ia mana animalelor, să trimită boli etc. Pentru comunitate, păstorul devine acel personaj care, prin aparițiile sale episodice în lumea sătească, provoacă mister și suspiciune. El vine de pe tărâmuri necunoscute și poartă cu sine magia acelor locuri. Astfel de reprezentări sunt încă valabile în câteva sate românești din moldova unde păstoritul mai este valorizat ca fiind o îndeletnicire importantă. În cercetările
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fizice de cât mai mulți oameni; introducerea pentru prima dată a gimnasticii în producție; extinderea practicării exercițiilor fizice în parcuri de odihnă și cultură; extinderea practicării turismului; organizarea de zile cultural-sportive în mediul rural; îmbunătățirea sistemului competițional și dezvoltarea competițiilor sătești (Cupa Agricultorului, Spartachiadele etc.); îmbunătățirea pregătirii sportivilor fruntași în vederea participării la marile competiții internaționale. În 1967 ia ființă Consiliul Național de Educație Fizică și Sport care vizează realizarea calitativ superioară a educației fizice și sportului de masă, pentru a putea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și hîrbuite, dezafectate de la utilitățile lor primare, a cîtorva captări de apă din resursele cerești este un obicei care face farmecul vechii gospodării țărănești. Și, așa imperfectă, crăpată și paradită, covata e integrată armonic În micul univers cvasiperfect al econimiei sătești care, iată, Înglobează prin intermediul ei și soarele. Covata, cu minimă utilitate practică acum, este plină de rosturi cosmice: cît nu pierde toată apa prin crăpături, ea păstrează, oglindit cu infinită delicatețe, și soarele. Nu știu de ce Îmi vine să citez
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în mai multe Românii, în mai multe "sfere" în care aspirațiile diverse le inspiră comportamentele (din ce în ce mai consumatoriste). Sărăcie rurală Sărăcia rurală este o problemă a României membră a Uniunii Europene. Populația rurală (peste 10 milioane, în circa 13 000 comunități sătești 182) are ca sursă principală de venit munca în agricultură și animalele de pe lângă casă. Țăranii muncesc mult și au venituri mici și în funcție de capriciile vremii. Majoritatea comunităților sătești a fost dezavantajată în privința infrastructurii, utilităților publice, condițiilor de locuit, accesului la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Uniunii Europene. Populația rurală (peste 10 milioane, în circa 13 000 comunități sătești 182) are ca sursă principală de venit munca în agricultură și animalele de pe lângă casă. Țăranii muncesc mult și au venituri mici și în funcție de capriciile vremii. Majoritatea comunităților sătești a fost dezavantajată în privința infrastructurii, utilităților publice, condițiilor de locuit, accesului la servicii (inclusiv la servicii sociale), datorită distribuirii neechilibrate a resurselor bugetare și administrative pe teritoriu. Satele mici, izolate, departe de oraș, de un drum european, național sau județean
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și oportunitate: amenințare deoarece tind să suprime bariere teritoriale, identitare care asigurau protecția produselor specifice, a tradițiilor etc., oportunitate deoarece permite punerea în valoare a acestora indiferent de distanțe, de cât de izolat este satul. Europenizarea poate favoriza revitalizarea comunităților sătești, dar rămân multe probleme legate de egalitatea șanselor lor de dezvoltare, deoarece decalajele sunt mari și multe sunt necompetitive. Pentru a face față concurenței, competiției, satele sunt obligate să-și afirme identitatea locală, să aibă capacitatea de a anticipa și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
existența (sau inexistența) unor rețele de relații între actorii teritoriului local poate fi un motor sau o frână în calea construcției, deconstrucției sau reconstrucției acestuia. Infrastructura fizică, țesătura relațională, informațiile accesibile permit mobilizarea competențelor în jurul unui scop comun împărtășit. Comunitatea sătească învață să supraviețuiască, învață să fie. Datorită inegalităților de acces la resurse, membrii comunităților rurale nu ajung să evalueze la fel istoria locală, tradiția, situația actuală, problemele și soluțiile. Cei care vin din exterior să se implice nu au nici
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
completată în 2003, având 8 titluri și 156 articole Cele 7 Constituții au stat la baza organizării sistemului politico-instituțional al României timp de 140 de ani. 5. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII) I. De la obștea sătească la domnie -În sec.VII-IX forma de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească, care: o era o comunitate de oameni având: organizare social-economică proprie; un teritoriu bine delimitat. o se baza pe proprietatea comună asupra pământului; o funcționa
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
baza organizării sistemului politico-instituțional al României timp de 140 de ani. 5. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (sec. IX-XVIII) I. De la obștea sătească la domnie -În sec.VII-IX forma de organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească, care: o era o comunitate de oameni având: organizare social-economică proprie; un teritoriu bine delimitat. o se baza pe proprietatea comună asupra pământului; o funcționa prin organizarea colectivă a muncii. -Treptat obștea sătească și-a pierdut trăsăturile gentilice străvechi, bazate
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
organizare specifică spațiului românesc a fost obștea sătească, care: o era o comunitate de oameni având: organizare social-economică proprie; un teritoriu bine delimitat. o se baza pe proprietatea comună asupra pământului; o funcționa prin organizarea colectivă a muncii. -Treptat obștea sătească și-a pierdut trăsăturile gentilice străvechi, bazate exclusiv pe relații de rudenie și a căpătat un caracter teritorial, îndeplinind mai multe funcții: social-economică, politică, religioasă și culturală. -mai multe obști s-au grupat în uniuni de obști numite de Nicolae
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
încă de pe la 1300 î.Hr. Jocul era cunoscut și în China pe vremea dinastiei Qin (secolul III î.Hr.), sub denumirea de Tsu-shin. La vechii greci, jocul se numea sphaeromachia, iar la romani, harpastum. În Evul Mediu, în Anglia pe izlazuri, obștea sătească se întrecea să bată mingea cu piciorul, dar nu existau reguli precise. Jocul era practicat și la celebrele public schools, dar și aici totul era aleatoriu. Primele reguli au fost stabilite la Colegiul Trinity din Cambridge în 1848 la o
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de alte nume de locuri vechi slave din zonă: Glogoveț (< v. sl. glogovîcî, „loc cu mărăcini, cu pădu cei“), Ohaba (< v. sl. ohaba, „așezare liberă de dări“, „moșie scutită de dări“, apelativul denumind, de fapt, și în limba romînă, obștile sătești tradiționale), Preslavul (omonim cu numele primei capitale a Bulgariei), Presaca (< v. sl. presĕka, „curătură, tăietură, poiană“, „loc de apărare“). Cernavoda (numele unei ape de lîngă Sibiu). Urmează, în aceeași regiune, toponimele care amintesc de pecenegi: Beșinău (< magh. besenő, „peceneg“), Hendorf
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bg. namerea se „a se nimeri, a se întâmpla”. La bază se află mir „totul, lumea”, ειρηνη, al cărui sens absolut se restrânge la valori ca mir „care nu aparține clerului”, mir „frunte” (a da la mir); sl. mir „obște sătească” etc. Pădure, cuvânt autohton înrudit cu codru, având ca bază miezul lichid l/r, ca vgr. ύλη, ύλα̃ „pădure, tufiș, lemn, material lemnos, substanță, sedimente, tulbureală”, magh. elő „viu”, lat. alo „a face să crească”, alb. ri „tânăr, nou
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lui Francisc-Iosif Sulzer; acesta remarcă faptul că fiecare casă de țăran avea patru până la zece porci, pe lângă vreo 20 de păsări. Este limpede că se face referire la gospodăriile răzeșilor, în care s-a păstrat ceva din bogăția străvechii obști sătești, dar pauperizarea țărănimii în general a fost oricum mult mai accentuată în prima parte a secolului al XIX-lea. Un reper esențial pentru acest fenomen este războiul ruso-turc (1806-1812), în urma căruia turcii au pierdut monopolul asupra cerealelor românești. Grâul nostru
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lucrau frânți de șale, aproape atingând pământul cu frunțile, pierduți în mijlocul vreunei tarlale îndepărtate. Treceam uneori prin sate prăfoase, cu copii îmbrăcați orășenește pe la porți, cu căsuțe răsărind dintre gutui și corcoduși, cu bodega în mijloc, plină de bețivi... Magazinul sătesc, cu câteva damigene în vitrină, și bisericuța cu acoperiș de tablă stăteau față-n față, încuiate amândouă, despărțite de întinderi de pă-mînt bătătorit. întîlneam câteodată bicicliști cu băștile înfundate până la sprâncene și care pedalau egal și continuu. Cum ieșeam din
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
s-a hotărât brusc să caute prin pod lampa ei mai veche, de pe vremea când era fată și încă nu era curent în sat, mi-amintesc și acum lampa aceea, atât de diferită de lămpile ce se vindeau la magazinul sătesc, făcute în serie pentru țara toată, lampa bunicii nu scotea nici un pic de fum, deși era veche de cincizeci de ani, farfuria scobită de deasupra prin care ieșea gura zveltă a sticlei era de porțelan incrustat în minunate culori, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
frunzele galben-roșii-aurii de astă-toamnă care! 25 noiembrie, tot în camera cu treisprezece palmieri lipită de fundalul mării, blocul de desen plin cu portrete de bătrâni din sat și nu mi-au mai rămas decât aceste foi de caiet, la magazinul sătesc de la libresse invisible până la lamă din oțel de coasă găsești orice numai blocuri de desen nu, caiete cu linii cu pătrățele, nu vreți cu foi veline, domn profesor? să fie numai resemnare ceea ce mi se întâmplă sau să fi ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
claritate. Și iar și iar se scoteau cioburi care promiteau un obiect prețios și nu erau decât pietre obișnuite - iar eu treceam cu bicicleta pe ulițele satului, căscam ochii după fete, îmi pierdeam timpul pe la colțul caselor sau în fața magazinelor sătești, pedalam prin fața gospodăriilor țărănești. Într-una din aceste căsoaie am zărit o fată care, cu oarecare bunăvoință și de la distanță, ar fi putut întruchipa tocmai simțurile mele rătăcite: semăna cu o egipteancă sau avea cel puțin ochi migdalați. Dar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
m-au invitat. Pe deasupra, cuvîntul cenaclu mi-a evocat dintotdeauna imagini rurale, cu combine. Și cu doamne Înalte Îmbrăcate În costum național care cîntă la fluier În timp ce domnii dansează grațios la lumina focului de tabără. Pare-un fenomen rezervat elitei sătești În serile de iarnă, cînd cei prezenți se simt bine Împreună spunînd povești cu prefețe, iazuri, balerine Înecate și ghicitori. Se numește șezătoare iar participanții sînt uniți prin afinități literare, au aceleași aspirații estetice și un program comun, care ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
integrale, în care producția și consumul se făceau în comun; agapele primilor creștini care erau forme asemănătoare cooperativelor de consum, în care aprovizionarea și consumul se făceau în comun. Pe teritoriul României de astăzi populația rurală era organizată în obștii sătești încă înainte de venirea romanilor. La nivelul unei obștii proprietatea asupra pământului era în devălmășie, adică, pământul nedistribuit pentru folosința personală a familiei era lucrat în comun, islazurile erau folosite și ele în comun, iar exploatarea pădurilor se făcea tot în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de desfășurare în comun a unor activități specifice exploatației. Un factor care a determinat apariția ideii cooperatiste în agricultură a fost necesitatea rezolvării problemei creditului țărănesc. Cooperativele de credit agricol au fost una dintre primele forme de manifestare ale cooperației sătești. Pentru a putea produce eficient și pentru a beneficia de cuceririle științei și tehnicii agricultura are nevoie de capitaluri, de care, micii proprietari de pământ nu dispun. Creditul agricol este chemat să acopere aceste nevoi de capital ale întreprinzătorului din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestea din urmă. Între aceste avantaje putem aminti: partidul poate oferi membrilor săi locuri de muncă bine retribuite (președinți, directori, consultanți etc.); prin infiltrarea oamenilor partidului în organismele de conducere ale cooperativei aceasta devine instrument de penetrare în rândurile electoralului sătesc, membrii de partid pot desfășura activități de prozelitism politic între asociații cooperativei; atunci când electoratul este asigurat, cooperativa devine un instrument pentru a-l menține mai strâns legat, prin întreținerea unor relații de afaceri între diferiți alegători, cooperativă și partid; apare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperației din apusul Europei, el renunță la principiul ajutorului propriu (deoarece nu se operase încă evoluția necesară) și consideră pentru înființarea acestor instituții de credit era necesară inițiativa statului. Cu toate că el depusese un proiect de lege pentru înființarea unei bănci sătești încă din anul 1876, ideea avea să prindă viață abia în 1881, când I. C. Brătianu, pe atunci ministru de finanțe, reușește să treacă prin parlament și să se voteze o lege a caselor de credit agricol. Aceste instituții de credit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
instituții de credit agricol: instituții de stat sau instituții înființate din inițiativă particulară. O nouă perioadă în dezvoltarea cooperației de credit agricol avea să înceapă în 1893 prin implicarea învățătorilor și preoților satelor, care au început să înființeze bănci populare sătești. Până în 1898, când în dezvoltarea mișcării cooperatiste sătești intervine Spiru Haret în calitatea sa de ministru al învățământului numărul băncilor populare ajunge la 24. Sub îndrumarea morală a lui Spiru Haret numărul cooperativelor avea să ajungă în 1903, când s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]