4,482 matches
-
Ce pețite nu au fost Ca și ele să își facă, (Cum e scris) al vieții rost. Mare le era tristețea, (Cum am spus) la cele fete, Că mai trebuia s-aștepte Înc-un an, la Dragobete. Însă una mai isteață, Săturată de jelit, Le chemă pe-a ei surate Și s-au pus pe sfătuit. Ce au hotărât oi spune, De vi-i vrerea, altădată, După ce-oi mânca plăcinte, Că povestea nu-i gătată. Ia, mai dați-mi și-o
POVESTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364537_a_365866]
-
a plăcut compunerea doamnei învățătoare? - Da, da, ce mâncăm azi? - Păi ce vrei, mămăligă sau turte? - Vreau altceva, vreau pizza, nu am mai mâncat pizza de un an! Nu mai vreau nici mămăligă, nici turte. Numai asta mâncăm! M-am săturat! Nu mai vreau! - Oamenii nu fac mereu ce vreau! Promit că atunci când trimite mama bani mergem la o pizza. Bine? - Bine ... - Hai, spală-te pe mâini, imediat sunt gata turtele. Cât ai zice pește, Darius pregăti trei turte, le așeză
UN PUMN DE FĂINĂ de RALUCA PAVEL în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364524_a_365853]
-
aluzii transparente cu iz de satiră eminesciană. Pe lângă ironizarea unor situații economico-sociale, (Cu toții suntem pe Titanic), condiția poetului în societate este consemnată cu amărăciune și umor: "Vai de biet de el, poetul, doar atât i-a mai rămas / Să se sature ...cu versuri, "maidanezul" de pripas! La idei, cu ochii-n patru, "încordat" precum un arc, Cont în bancă, da, desigur ... dar vorbim de cea din parc!" (Rămâne între ... doi). Poeziile cu formă fixă dau savoare antologiei. Viorel Gongu realizează sonete
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
ai mai "lucrat", mamă? Nu vrei să te astâmperi? DOAMNA CUCU: La turnătorie ne-a venit un macaragiu nou. Lucrează pe macaraua aia mare de zece tone. CUCU: Aia la care-i spuneți voi "scroafa"? O scroafă de zece tone. Saturi cu ea un cartier întreg, nu alta. DOAMNA CUCU: Scroafă dacă zici tu. Dar el e tânăr și drăguț foc. Macaragiul i-a dat fiecăreia dintre noi o garoafă. CUCU: Și ție? DOAMNA CUCU: Da, și mie. CUCU: O garoafă
COANA MARE SE MĂRITĂ, 1 de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361480_a_362809]
-
Autorului Uite, cum își vorbesc munții și cum se îmbrățișează! Se iubesc mai mult decât oamenii! Vezi, David? Știi , că eu le simt bătăile inimii? Îmi ating sufletul și îmi dau din puterea și viața lor... Ilona nu se mai sătura privind în stânga și în dreapta și uneori spre cer, dar mai rar...imensitatea aceea albastră , tronând peste verdele munților o supăra...simțea ușor , temerea munților: să nu se dărâme cerul peste ei. Visase într-o noapte că valuri de cer, se
ARIPA ÎNGERILOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361512_a_362841]
-
să faceți așa ceva? Căci Țara Buruienilor și a Mlaștinilor este mult mai mare decât țara noastră și nimeni nu v-a căutat vreodată ceartă! Nici una din Țările Pământului nu v-au căutat și nu v-au supărat. - Pentru că ne-am săturat să fim singuri și ocoliți de toată lumea. Și de aceea vrem ca toate Țările Pământului să fie ale noastre, să fim Stăpâni ai Pământului întreg, al Lunii și al Stelelor de pe cer. Auzindu-l pe Cap de Pisică cum vorbea
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
ascunde!... Când îmi dădu drumul la ochi și m-am întors, nu mi-a venit să cred cine era. Era Hernanda, într-o ținută elegantă, surâzătoare, așa cum o știam. - Ce făceai, Mark? Stai singur și răsfoiești cărți! Nu te-ai săturat de ele? - Ce pot face, Hernanda? Mă documentez pentru o posibilă expediție cosmică... Hernanda deveni melancolică. Ochii ei mari și expresivi priviră o vreme în pământ. Apoi se hotărî să spună: - Mark, tot mai ești supărat pe mine? M-a
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363779_a_365108]
-
-i o ruină și visele ni-s toate scrum, iar pomul vieții din grădină s-a pricăjit și ofilit în greu miros de vraiște și fum. Destul! v-o zicem noi cei mulți, vouă ce mulgeți astă țară - ne-am săturat de falșii culți, fardați cu șarm pe dinafară, dar fără jenă alogenă, căci sunt ciocoi cu firi de șuți. BALADA EUROCIOBANULUI S-au lenevit ciobanii noștri și oile s-au boierit, de când prin legi îi obligară să progreseze-n oierit
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
noiembrie 2013 de Casa municipală de cultură din Sibiu: alături de 8 colegi de breaslă aflați în topul genului, Marina Florea a fost ovaționată minute în șir, în picioare, de spectatorii care făcuseră neîncăpătoare sala, semn că publicul s-a cam săturat de nonvalorile promovate agresiv pe micile ecrane și se regăsește în artiștii adevărați". (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Marina Florea. Chiar și numai un cântec al ei poate vindeca muzica ușoară românească / Aurel V. Zgheran : Confluențe
MARINA FLOREA. CHIAR ŞI NUMAI UN CÂNTEC AL EI POATE VINDECA MUZICA UŞOARĂ ROMÂNEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363822_a_365151]
-
Ea muncea pe ici, pe colo Pe la cei avuți din sat Pentr-un boț de mămăligă Aspru tare și uscat. Dar bogații răi la suflet O mai și batjocoreau Când din mâna lor hapsână Dumicatul i-l dădeau. Dar se sătura cu atâta Și în gând îi mulțumea Domnului și Maicii Sfinte Pentru hrana ce primea. Iară dumicatul tare Avea grijă să-l împartă Cu-animale, păsări gâze Ce o așteptau în poartă Și cu care prin poiene ’N zi de-
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
până acasă. Saramura a rămas în seama soției, pentru că avea mai multă experiență la gătit pește. A ieșit foarte gustoasă, mai ales că avea caras, biban, somotei și crap ca materie de bază. La câtă mâncare pregătisem, puteam să mai săturăm încă zece flămânzi. Le aminteam de vremea când eram obligați să mergem la defilare „la județ” și să ne arătăm „recunoștința” față de cei prin fața cărora treceam cu pancarte, steaguri și portrete ale „iubiților conducători”. Nici copiii nu uitaseră zilele acelea
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
văzând că nu-l alung, Ca un resemnat stătea,mi-a săruta laba îndelung... Cum puteam să nu-i dau o pâine și lapte să bea? A primit pe loc o friptură-n sânge, buzele-și lingea. Când s-a săturat, s-a retras în tindă și din cap dădea, Tare-i mai plăcuse; se vedea, săracul, mulțumit era. Zi de zi Duluș venea când mâncam, era respectuos... Mă asculta și adesea îi ziceam: "Cățel credincios!" Prinsese putere, nu mai era
AZOR ŞI POTAIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363955_a_365284]
-
au încântat privirea și mi-au exaltat sufletul pe care le-am văzut doar o singură dată și-mi este dor să le revăd. Dar sunt și zone prin care am trecut de multe ori și tot nu m-am săturat să le admir priveliștile încântătoare oferite de mama natură. Cu toate acestea mi-au rămas străine multe ținuturi, creste de munți, lacuri, peșteri... Uneori anii trec prea repede și-n vâltoarea luptei pentru supremație a marilor puteri ce a cuprins
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
țara mai puternic decât un bombardament cu arme din ultima generație. Ceea ce se întâmplă de fapt și acum cu România. Dacă nu am simți pe propria piele, și am putea privi din exterior acest jalnic spectacol, poate am râde pe săturate de aceste marionete numite „miniștri”. Diferența dintre realitatea cotidiană și nepriceperea lor devine pe zi ce trece catastrofală. Și să trecem acum la exemple concrete: 1. Guvernarea trecuta si prezenta Electoratul naiv a văzut în această aglomerație USL-istă salvarea
DECLARATIA LUI GEORGE FRIEDMAN PRIVIND ROMANIA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362924_a_364253]
-
te rog, nu o sticlă de vin, știi, la noi nu se comandă la restaurant vin cu sticla, ci cu paharul!... îmi zice colegul. Nu ne ajunge pâinea. Mă duc să aduc o pâine îi spun, că altfel nu ne săturăm. A, nu o pâine întreagă, mă imploră el, ne vede lumea, la noi pâinea se comandă cu felia! Mă scol de la locul meu, mă duc și cumpăr zece felii! Când m-am înapoiat cu feliile de pâine în mână, întreg
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
se vopsesc și se invocă minune de credincioși, când le ciocnesc. Din obiceiuri străbune, semănatul se sfârșește. Că sămânța-n sol rămâne seacă, sau planta nu crește. Caii ce au fost blestemați, de Înălțare sau Ispas, hrănindu-i, vor fi săturați. Dar numai vreme de un ceas. Printr-o zicală din popor, vis nesperat se împlinește. Că ,,La Paștele Cailor", reală este poveste. Prăznuirea eroilor În cimitirul satului, la Înălțarea Domnului, eroii sunt comemorați de prieteni și de urmași. Clopotele dau
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
plimba fălos pe lângă cuptoare, căpcăunii Cap Pătrat fugind speriați din calea lui. Norocel chihotea în cârca lui: - I-ai făcut praf, nenicule, zob i-ai făcut! Ce m-am distrat! - Auzi, tu? Dă-te jos din cârca mea! M-am săturat să te mai duc în spate! Tu nu m-ajuți deloc! - Nici nu e nevoie, neică, zise Norocel, coborând. După cum i-ai tăvălit, eu nu mai aveam ce să le fac. Parcă ziceai că nu vrei să te lupți cu
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
început stam să ascultăm toate știrile din sat. - Auzirăți, fă, că Leana lu’Butoi se mărită? spunea țața Floarea lu’ Zdrâncă. - Da` de Gât Lung ce mai știți? Mai zace? se trezea și Măria lu’ Împîratu să-ntrebe. Noi, copiii, săturați de atâta sporovăială, fugeam să jucăm un pituluș în înserarea și liniștea care cuprindeau încet satul. Referință Bibliografică: URSULEȚUL DE PLUȘ / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1068, Anul III, 03 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
tablă zincată, de jur împrejur, placat cu cărămidă roșie. În restul grădinii se aflau arbuști ornamentali, din loc în loc și ronduri mici de flori ca pe partea dreaptă. Până ce Ștefan a deschis portbagajul să ia bagajele, Ilinca nu se mai sătura admirând grădina. - Dragul meu, la tine este raiul pe pământ. Eu nu aș mai pleca de acasă dacă aș avea o astfel de grădină. - Atunci, nu mai pleci acasă, rămâi aici, lângă mine, dacă îți place. - O să te plictisești de
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
o mângâie peste tot corpul și să o dezbrace, ușor, ușor. Trupurile lor s-au reîntâlnit și s-au dorit unul pe altul cu ardoare. Au făcut dragoste și s-au sărutat în continuu. - Cred că nu o să mă mai satur de tine, niciodată, spuse el. - Și eu, la fel! spuse și Ilinca. S-au dus la baie împreună, au făcut duș. - Mie îmi este cam foame! Ție, nu? o întrebă pe Ilinca. Chiar aș bea și ceva, am o stare
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsa pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
două iar fulgerele luminau ca o pălălaie de foc. Era ceva asurzitor și totodată înspăimântător. Noroc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a-l sătura. A fost o perioadă destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape de puteai să-ți strecori degetele de copil prin crăpături. Se anunța și o iarnă la fel de grea pe cât a fost vara de secetoasă. Lângă via noastră
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
vârfurile stâlpilor ori așternând perne moi pe câmp și pe cărări. Mai impresionante decât toate păreau a fi cerul albastru-luminos, dar și acele steluțe, cu miile, zămislite de ger în cursul nopții din cristalele fulgilor de nea. Nu ne puteam sătura admirând peisaje feerice create de câmpul alb pe care străluceau diamantele ca un tezaur de vis, lumini care apăreau și dispăreau la fiecare pas din calea noastră. Corina pășea alături de mine prin zăpada pufoasă, iar ochii ei îmi păreau la
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
de grâu, unduindu-se în bătaia vântului. Vocea ta Este un sunet discret de liră, Ce mă dezmiardă necontenit Cu acordurile-i suave. Cuvintele tale de dragoste Sunt un izvor nesecat, Din care mă adap cu nesaț, fără să mă satur. Ești jumătatea mea perfectă, Care mă dezvăluie exact așa cum sunt Și formează întregul cu mine! Referință Bibliografică: PORTRET / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate
PORTRET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362341_a_363670]
-
aprins lumina. - Masa de seară și focul de tabără, dragă doamnă! am anunțat eu, încercând să par vesel și, mai ales, treaz de-a binelea. - Să crezi, tu, asta! a răspuns Silvia îmbufnată. Stinge lumina, te rog! Nu m-am săturat niciodată de somn de când am venit aici... - N-am înțeles. Tu ai venit aici doar să dormi? am contrat-o eu, deși abia mă abțineam să nu mă arunc în pat și să dorm dus. Eram obosit, recunosc. - Ei! De ce
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]