1,976 matches
-
cu palincă. Da-i proastă, domnule! Dumneata ai avut dreptate. Câinele mai stătu ce mai stătu și dădu să plece. Stai, mă, stai că mai am ceva pentru tine, Îi zise bătrânul, mângâind dulăul pe frunte și mai scoase din sacoșă lui o bucată de șuncă. Dulăul o luă cu sfială și se depărtă de masă ca să-și mănânce În tihnă ultimul dar, apoi plecă după ce mai privi o dată În ochii bătrânului. Cine știe de când n-o fi mâncat, bietul de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de angoasă domină naratologicul? Sunt întrebări care nu-și pot primi răspunsul decât aflând condițiile prin care s-ar putea salva, cu dragostea sa, viața celui drag (Dragostea și cancerul). și-nțelegem perfect: numai frumusețea va salva lumea... (Iubitele noastre sacoșe) Frumusețea ființei. Frumusețea de caracter. Dorul nestins pentru ființele dragi (La prima oră a dimineții) care deja aparțin trecutului, conservă trăiri duioase, uneori, prin formulări specifice unei epistole, monolog adresat de dincolo de timp și de spațiu (Nostalgia CFR), durerea mocnind
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
fost revendicate în majoritate de grupurile palestiniene extremiste: • 27 iulie 1980: la Anvers (Belgia), atentat în cartierul bijutierilor împotriva unui grup de tineri evrei ortodocși: un mort și 20 de răniți; • 3 octombrie 1980: la Paris, o bombă ascunsă în sacoșa unei motociclete explodează la ora rugăciunii în fața sinagogii de pe strada Copernic: 4 morți și 20 răniți; • 29 august 1981: la Viena, atentat cu grenadă și cu pistoale mitralieră împotriva unei sinagogi: 2 morți și 18 răniți; • 20 octombrie 1981: la
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
ei vorbesc aruncând cu praf în ochii electoratului și sfidează, iar după patru ani, încep iar cu milogeala, cu mici și bere pe gratis, cu spectacole care mai de care mai fastuoase, cu stegulețe, calendare mici, de buzunar și cu sacoșe. Penibil. Oratorii, fie ei politici sau de știință, vorbesc despre un subiect care nu va fi epuizat niciodată, despre ceva care a fost sau o să fie; dacă izbutesc să convingă, cu atât mai bine, înnobilează sufletul; dar unii dintre ei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trăiește cum poate, “se descurcă” mâncând la o bucătărie a unui spital; îi mai dădeau și pentru acasă (unde o fi dormind, n-am știre) tot felul de resturi de alimente; le punea pe toate de-a valma într-o sacoșă mare, dintr-o pânză înflorată cu albastru. Venea spre mine, iar în urma lui pășeau agale, parcă împrumutând din mersul băiatului, vreo opt câini, mai mari și mai mici, trei din ei chiar foarte mici. Mergeau după băiat, iar el nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
foc, să mă protejez cu mănuși de stropii fierbinți care sar pe piele, ce mai, Îmi ia timp mult. Până coc vinetele și ardeii, pot toca legumele pentru zarzavatul de ciorbe. Așa Îmi organizez fiecare treabă, să câștig timp. Pregătesc sacoșele, căruciorul, să pot căra toate, o dată, noroc că am piața aproape.. După două zile de muncă, Îmi iese o zacuscă foarte bună iar eu sunt mulțumită când văd că s-a umplut un raft Întreg de borcane, cam douăzeci și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
sarea, oțetul, boabele de piper, foile de dafin. Fac lista să nu uit fiindcă durerea de masea care nu Îmi dădea pace și stresul Începuseră să-și spună cuvântul și mă simțeam cam amețită. Eram Într-o indispoziție totală. Pun sacoșele În cărucior și ies pe ușă. Când să cobor ultima treaptă de pe casa scării, nu mai țin minte cum am călcat și mă prăbușesc. Căruciorul trece peste mine iar eu cred că am leșinat. Eram Îmbrăcată Într-un deux-piece clasic
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
nu bea prea mult lichid El l-a ascultat îndată Și de-atuncea bea... solid” (Rosetti) “Aveți limba complet neagră! Sânteți bolnav? - întreabă dentistul. Nu. Totul mi se trage de la vin, răspunde râzând pacientul. Am avut o sticlă plină în sacoșă. Am scăpat-o pe stradă și s-a spart. Cu toate acestea nu înțeleg. Pe aici n-a fost un vin negru de ani de zile... Vin negru n-a fost, dar asfaltul era proaspăt turnat!” (V.D. Popa) “Medicul, examinând
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
apropie. Aproape că îi aud respirația și simt mirosul de cafea. "Tadam!" am sărit în fața celei pe care o credeam Liliana mea, dar care, de fapt, era doamna Rusu, mama iubitei mele. Am înghețat amândoi, mai mult, femeia a scăpat sacoșele din mână, iar eu știți ce am făcut? Este că nici ție nu-ți vine să crezi, pentru că TU știi ce am făcut? I-am spus: "Vă rog să mă scuzați, săru'-mîna." Asta este tot ce a putut să
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
drept răspuns, exact când din partea cealaltă aud: "Vorbiți românește, domnu'", mă întreba o cucoană care prins momentul, "că vă arăt eu unde e Constanța dacă mă luați și pe mine." Cum să-i explic babei ca "bronzeta" mă interesa, nu sacoșele ei de plajă și nici plodul cu lumânări la nas pe care-l târa de-o mînă? Salvarea a venit exact când mă așteptam mai puțin, chiar din partea ei, care, fără cuvinte, s-a urcat în mașină. Abia acum m-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
baltă. În câteva ore juvelnicele au fost umplute. Era o izbândă și o mulțumire umbrită de lecția de pescuit dată de moș Vasile. Între timp își face din nou prezența bătrânul care se apropie de noi și scoate dintr-o sacoșă mare un pepene galben cu miros plăcut și un harbuz de vreo șapte-opt kilograme. - Luați și mâncați, că sigur sunteți flămânzi după atâta efort. Apoi tacticos scoate o bucată mare de caș, ardei și gogoșari mari și grași, roșii, ceva
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
că el planificase aceasta ieșire la pescuit. Am luat-o pe drumul respectiv și peste zece minute am ajuns în satul Cârja, am coborât o uliță mai înclinată și iată-ne în curtea piscicolei. Pregătit, Virgil scoate din portbagaj o sacoșă și amândoi ne-am îndreptat spre biroul șefului de fermă. - Să trăiți, tovarășe inginer, zic eu: Acesta, amabil și binevoitor, ne răspunde la salut și ne invită să luam loc pe scaune. Ne cunoaștem de foarte mult timp și nu
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
eu am lăsat sufletul pe drum între două stații de tramvai alergasem poate căutam să mă conving că sunt normal întotdeauna am privit normalitatea din punctul meu de vedere (trebuie să recunosc) avea o bluză albă cred că și o sacoșă aceea pentru cadou roșie cu înflorituri poate că vroia să-și dăruiască singurătatea nu m-au durut picioarele Cristian Lisandru 61 numai băncile de pe trotuar păreau prea multe fiecare dintre ele mă invita să meditez la viața mea la viața
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
când timpul era neprețuit. Rupând celofanul de pe un bax de șase cutii, i-a pus lui Craig o cutie de Coco Pops în față. Apoi s-a grăbit să ajungă la mașină în cămașa de noapte, pentru a recupera anumite sacoșe cu cumpărături din portbagaj. Făcea asta adesea când își lua ceva nou de îmbrăcat. Deși Dylan nu se plângea niciodată când își lua haine noi, ea tot se simțea vinovată. Dar de data asta era altceva. În timp ce Dylan era nevoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
târau picioarele de colo-colo. Nevastă. Nevastă cu copii. Individ În scurtă de molton cu o pălărie stupidă. Gunoierul cu lopata lui și cu căruciorul plin cu animale strivite de mașini, din cauza căruia se iscaseră atâtea polemici În consiliu. Copil cu sacoșă de plastic. Nevastă cu copil În cărucior. Bărbat În kilt scurt... — Ce dracu’ o fi fost În capul lui azi-dimineață? Întrebă Logan, În timp ce Watson băgă mașina În viteză și mai Înaintă puțin. — Al cui, al gunoierului? spuse ea. Scoală-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
bătrânul de la casă. — Am zis dacă vreți să v-ajut la-mpachetat? Ridică una din pungile cu cartofi prăjiți a lui Logan. — Cumpărăturile dumneavoastră, vreți să v-ajut la-mpachetat? — Oh, nu. Nu, mulțumesc. Logan vârî vinul, murăturile și cartofii Într-o sacoșă de plastic și se Îndreptă spre mașină. Probabil c-ar fi trebuit să aducă și niște beri pentru agenții Înghețați, umezi și dezamăgiți pe care-i târâse până acolo, dar era deja prea târziu. Se auzi un hohot de râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
era Jackie sau Picioare Adorabile. Și toate astea pentru că trebuise s-o pună la punct pentru că-l Înjurase pe șoferul hârbului ăla. Șoferul scotoci după ceva pe bancheta din spate a mașinii, apoi sări din mașină strângând În ea o sacoșă de plastic și aproape căzu pe spate În lapoviță. Avea gulerul hainei ridicat și un ziar pus pe capul său ras, Încercând să țină la distanță ce era mai rău din vremea de afară. Alunecă și patină În drumul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
găleata. Ce cauți aici, mic ticălos? Își zise Logan În barbă. Nicholson nu era din Mastrick. Locuia la Bridge of Don, de cealaltă parte a orașului. Cam lung drumul pentru o zi de rahat ca asta. Și mai era și sacoșa. Sau ce era În ea. — Mă-ntreb... Dar șirul gândurilor lui Logan fu curmat de revenirea la viață a stației. Mai găsiseră un cadavru. Se Întunecase până să ajungă Logan la mica fermă din Împrejurimile Cults-ului. Poarta era deschisă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ploaie. Insch Își băgă În gură ceva verde și gelatinos. — Nu prea cred. Îți imaginezi că e cineva suficient de prost cât să-i toarne pe frații McLeod? L-ar face bucăți. — Cum? Logan se gândi din nou la Nicholson: sacoșa aia de plastic. — A, da. Probabil. Simon McLeod a zis că toată treaba a fost un avertisment. Un mesaj. Că toți din oraș știau ce Înseamnă. — Toți din oraș, da? Insch zdrobea ceea ce mesteca. — Și-atunci cum de n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de-al doilea pahar când sună soneria. Înjurând, se sculă de pe scaun și se duse la fereastră, privind afară pentru a zări o mașină cunoscută Înghesuită peste drum. Colin Miller. Reporterul stătea la ușă cu o expresie contrariată și două sacoșe mari. — Ce vrei? Întrebă Logan. — Păi, uite, știu că ești nervos, OK? Dar n-am făcut-o intenționat. Dacă știam, Îmi țineam gura. Îmi pare tare tare rău... Cu un zâmbet apologetic, Împinse În față cele două sacoșe. O ofertă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și două sacoșe mari. — Ce vrei? Întrebă Logan. — Păi, uite, știu că ești nervos, OK? Dar n-am făcut-o intenționat. Dacă știam, Îmi țineam gura. Îmi pare tare tare rău... Cu un zâmbet apologetic, Împinse În față cele două sacoșe. O ofertă de pace? Se așezară În bucătărie, iar la sticla de shiraz a lui Logan se adăugă sticla de chardonnay răcit a lui Miller și o serie de vase de plastic, fiecare dintre ele emanând mirosul incitant, aromat, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ta, alimentată de amintirea imaginii acelui Arlecchino sinistru de pe steagul de la intrarea în cortul Cirque Fantastique din parc, a actorilor mascați și a ororilor săvârșite de Magician. Toate astea o făceau să fie puțin paranoică. Înfricoșător... Las-o baltă. Mutând sacoșa cu mâncare cubaneză foarte condimentată dintr-o mână în alta, continua să meargă alături de Kara pe trotuarul foarte populat, vorbind despre părinți, despre cariere, despre Cirque Fantastique. Și bineînțeles, despre bărbați. Bang, bang... Kara sorbea cu poftă din cafeaua ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
reale, ce urmau a fi analizate în laborator. Cum luase cu el cheia folosită pentru desfacerea cătușelor, nu mai erau lucruri spectaculoase de găsit în primul coridor. În schimb, ancheta din cabina îngrijitorului se dovedise mai productivă: fu descoperită o sacoșă de hârtie în care criminalul ascunsese capsula de sânge deja golită, hainele cu care fusese îmbrăcat când fusese prins acasă la Grady, mai precis costumul elegant de culoare gri, cămașa albă și o pereche de pantofi Oxford. Cooper găsi dovezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
chiar că zbierau. - Sugerau, continuă ea deloc afectată de întreruperea lui, ce ai de gând să faci de fapt. În dulap, în cel din subsolul clădirii tribunalului penal, am găsit punga cu hainele tale de schimb, rana falsă. - Ați găsit sacoșa? Ea continuă: - Era niște vopsea roșie uscată pe pantofi și pe costumul tău. Și fibre din covor. - Am crezut că vopseaua e sânge fals, clătină din cap Rhyme, furios pe sine. Era logic să facem presupunerea asta, dar ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu mâinile pe capacul sertarului de la casa de marcat. Tot nu aștepta nimeni la coadă la casa ei, așa că se lăsă puțin pe scaun și începu să-și scarpine nasul cu vârful unui deget. Când am ajuns la ieșire cu sacoșa mea de plastic, am privit înapoi spre ea. Stătea nemișcată, fără să se mai scarpine, arătând ca o jucărie de pluș uriașă, nedorită, îndesată într-un sertar deschis. Părea că se prăbușise în sine pe verticală de când plecasem de la casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]