2,190 matches
-
-și slujește a grăi vorbe deșarte. Fiind făr' de întristăciune și făr' de mânie, nu se vede nimic care să nu-i placă. Având vorbă cu mințile cele frumoase a celor vechi, se vede slobod de necazurile acelor de-o samă cu dânsul. Treaz și prostatic la bucate fiind, nu se lasă a-și strica sănătatea sa cu mâncări scumpe și multe. El poate toate câte vra, pentru că nu vra făr' numai aceea ce poate. Se culcă cu liniște, se odihnește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și calități sunt pentru lume o provocare la duel. [35] Pasiunea are cazuistica ei proprie. [36] Un om în nevoie care-și ușurează inima cătră un amic poate fără multă osteneală să lungească vorba fără s-o prea bage de samă. [37] Un amor adormit nu-și dovedește tăia cu mai multă vehemență decât când despărțirea sau un asemenea eveniment îl amenință cu moarte. [38] Viața noastră e o eroare perpetuă. [39] Cele mai înțelepte planuri, nencoronate de succes, se numesc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
the case of divination. Having as a support the facts I have discovered that, at least in the case of experimental divination, the three conditions of scientific are confirmed. However it is unnatural to call the divination science (in the same way as Astrology was called during Renaissance). Why? Because even if it is based on a certain logic, on experiments and observation, the divination includes all the beliefs and the emotions. Moreover, the area in which it takes place is
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
and governments communicate and negotiate political messages and roles, dividing political observers în optimists and sceptics. New media is a concept that hâș modified the perspectives of mass communication by adding to its new characteristics and contents, and at the same time influencing, by its applicability, communication în general, and political communication and political marketing, în particular. The wide development of the phenomenon called Internet hâș conditioned the political parties and the politicians, the mass-media în equal measure, to identity target
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
55: "mass communication because it can potentially reach a global audience, aș în the posting of video on YouTube, a blog with RSS links to an umber of web sources, or a message to a massive e-mail list. At the same time, it is self communication because the production of the message is self generated, the definition of the potențial receiver(s) is self directed, and the retrieval of specific messages or content from the World Wide Web and electronic communication
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
satire and the pamphlet as a result of the fruitful meeting between the homo violens, the homo aestheticus and the homo ethicus, thus becoming a discourse of the writer who is concerned with the fate of the city. At the same time, given the alleatoric and spontaneous dynamics of the modern literary patterns, the polemics can at any time become an autonomous discourse. This is where a second motivation interferes, which supports the perspective of this research. Having been studied competently
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
only with the excerpted text, but, in the case of the Bilete de papagal (Parrot Fortune Tickets) , with an entire artistic conception on journalism. Such an experience can trigger a mental gap to any initiated reader who is at the same time entangled within the critical phraseology typical to the historical interlude between the wars, or the one characteristic to the 70's or 80's of the past century. Today, he who dares approach Arghezi's journalistic writing differently, is
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
the act of uttering. Theoretically, the first chapter, Modern Orientations in the Study of Literary Polemics, pinpoints the perspective of research and clarifies the direction/s of the polemics in general, and of the polemical discourse in particular, at the same time highlighting the interdisciplinarian nature of our endeavour. We have, therefore, retorted first to explanations regarding the biography of the term, establishing the generic consubstantiality that it has with the retorics, philosophy and literature, in order for us to be
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
les chemins qui marchent... 'This pompous, showing-off way of speaking is not permissible in English. The Englishman is modest and simple. He uses but few words and expresses so much but so much with them. An Englishman looking at the same view would remain silent for two or three hours and think about how to put his profound feelings into words. Then he would remark:'It's pretty, isn't it?' An English professor of mathematics would say to his maid
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și a munténilorŭ mai multe cuvinte are în sine râmlenești, decât a italienilor», măcar că italianul tot pre un locŭ cu râmlénii. Ce acéia nu-i divă, că italianii târziu ș-au scornit limba din letinească. Și întru unile voroave peste samă își aduce cu a noastră” (p. 247 urm.). 3. Costin admite, înaintea celui de al doilea descălecat, un proces de transformare a latinei, asemănător celui care a făcut trecerea de la latină la italiană, proces pe care îl numește stricarea vorbirii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
forme compuse (un-gar) care exprimă „unitatea alcătuită, constituită”. b) Costin acceptă pentru Dacia hotarele care cuprind Moldova, Țara Muntenească, Ardealul cu Maramureșul și cu Țara Oltului, între Nistru, Marea Neagră, Dunăre, Panonia, Moravia și Podolia (p. 254), adăugând că „sântŭ o samă de istorici carii dau și Podolia și câmpul peste Nistru până la apa Buhului și peste Dunăre, Misiile amândoao și o parte de Iliriia să fie fostŭ de Dachia” (p. 255). Aceste contururi merg spre cele și mai largi care au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ține un șir întreg de zicale” (1 aug. 1877, IX, 407). Ca o consecință a vechimii, Eminescu scoate în evidență polisemia cuvintelor, bogăția locuțiunilor pe care ele le formează. În această ordine de idei el ia în discuție cuvântul seamă (samă) (Ib.), pe care lingviștii și astăzi îl tratează ca fiind recent, de origine maghiară. Concluzia simbiozei traco-române este trasă de E. în felul următor: „Ramură mutată în pământ departe de trupina părințească, limba românească s-a nutrit în mediul ei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
and the stylistic ones. Certain computer techniques may be used to devise the figure or icon of the Caragialian imaginary creation, a sort of chromosomal matrix that is unique and non-repeatable, but whose genes are recognized in heirs of the same literary dynasty. If a copy of the same imaginary corpus were discovered, one would only notice an epigonic phenomenon that is nonproductive and highly disadvantageous, because it only reveals the facility of imitating the model, thus, diminishing its value. Caragiale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
be used to devise the figure or icon of the Caragialian imaginary creation, a sort of chromosomal matrix that is unique and non-repeatable, but whose genes are recognized in heirs of the same literary dynasty. If a copy of the same imaginary corpus were discovered, one would only notice an epigonic phenomenon that is nonproductive and highly disadvantageous, because it only reveals the facility of imitating the model, thus, diminishing its value. Caragiale's work has not survived due to this
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
that were experimented in his prose, namely, "the list", "the theme and variations" technique, selfreferentiality, etc. forth, the revaluation of his "heroes"' language. These are aspects that prove the validity of this great writer's model and that, at the same time, strongly invalidate the thesis according to which his creation is doomed to perish. Caragiale's work was not imposed on the public by means of explanatory footnotes, as E. Lovinescu prophesied 1, but by its vivid presence in the
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
the impossibility of ignoring their great predecessor's lesson. Miss Nastasia can be interpreted as George-Mihail Zamfirescu's attempt to explore another side of the slum, but his picture only apparently differs from the reality described by Caragiale. In the same way, Miss Nastasia is an even crueler version of Caragiale's female character Anca from his drama Năpasta (Injustice). The Idol or Ion Anapoda resumes and vaguely distorts a famous Caragialian character, namely, Cănuță, while the posthumous drama, The Holy
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
completely different from that of Caragiale's plays, by its rather visionary, unrealistic unmasking of corruption managed by the enthusiastic saviour, Pamfil, a character with no equivalent in the entire work of the author of The Lost Letter. In the same way, one would not see any sign of Caragiale in Mihail Sebastian's poetic plays and yet certain characters, such as the train clerk, or Miss Cucu from The Star with No name, and the campers from The Holiday Game
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Vasluiului!“. La o masă petrec niște gospodari, încă de dinaintea amiezii, și beau de sting... - Bună-i, măi zghihara ‟iasta... da‟ șî Frâncușa‟i grozavî! ..zice unu‟ lăudând soiurile de vin de Huși. - Da‟i mai strașnică tămâioasa... ori, mai cu samă busuioaca di Bohotin ..zice altul. Nu-i pi lumi bunătati mai mari, măi! părintili, la bisaricî, să‟mpărtășăști cu profiriu di Bohotin! .. Ci-o lăsat Dumnezău pi lumea‟iastă, măi omule... ci-o lăsat! Câte-e o dată, mă gândesc, așa... „Ci
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
monotonă, fără să-i pese că fetele citeau pe sub bănci Lorelei iar băieții se-ntorceau la bancă și, cu mutrele chinuite ale cîntă-reților de rock, mișcând ritmic din umeri, bâzâiau printre dinți riff-urile de început de la The Song Remains the Same... Când suna, ștergeam de pe tablă considerațiile despre centralismul democratic și scriam versuri de Eluard: "Dreaptă sub pleoapele mele..." Maya noastră restrânsă ne mulțumea, aveam și clipe frumoase, iar cerul deasupra noastră era însorit, în ciuda propagandei. Depășeam unele grupulețe, eram depășiți
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
care zicea că peizanu o să-și deie arama pă moacă pă loc, care nu iera dă nasu lui. Da visau imere. Uite, de vă cade la Îndemână, ziceți o plângere, numa una, făcută dă chiriașii dân cotezzo. Nu vă luați sama: unu n-a clevetit și n-a sărit cu gura așa, ca omu. În ardughie, nou-venitu iera salon. Își halea terciu la ore fixe, nu da păturile amanet, nu greșea patacele, nu umplea cotețu dă păr când căuta hârtii d-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ormă, nici dă dai roată doi coți În jur, nu mai lasă nici pic dă untură. Ce șozuri mai duce vântu pă aripi, coane Lumbeira! Mai nainte să-ți Îngropi molarii În pudinca asta ingleză, totu se schimbă pe nesupă samă și dă unde până mai ieri te năucea papagalu, acu iești tu pă trapez și-l năucești pă dânsu. Nu că mă lași să minciunez, da-ți spun că mandea ieram mai lipit ca pistonu dă siringă la Institutu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
gât și lanț la ceas; un avans dă mai mare dragu În mălai cheș, care Îngrașă ipso facto bunu la tot poporu, care io am dreptu să mă cred aderent la iel; făgăduiala, pă paroldoner, că direcția o să ia În samă, or nu, subiectele propuse dă semnataru, care, cu aprobarea din prima a lu Fetița Nux (care, după mandea, are un romanț c-o piticanie fonfăită care știe să meargă cu liftu), o să ajungă, când i-a suna ceasu, anteproiecte dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
interesele ei. Misiunea statului român în afară era ca să formeze o despărțire între trei civilizații deosebite, între Austria și Rusia pe de o parte, între Rusia și Turcia pe de altă. Iar cât despre rolul intern, el e mai cu samă un rol de cultură temeinică, care să se răsfrângă asupra tuturor românilor, oriunde ar fi trăind ei, și să formeze oarecum stratul de căpetenie al unei culturi naționale comune. Partidul conservator din Iași, știind pe deplin că acel petec de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
loc a Moldovei de pe care ne-am rădicat noi, fiind acele părți de loc de această dată nelocuite de raiaua Moldovei, și, deșerte aflîndu-se acele părți de loc, ne-am rugat ca să avem voie a ne pășuna dobitoacele noastre o samă de vreme. Deci Măria Sa hanul, milostivindu-se asupra noastră, triimes-au către Măria Sa Domnul Moldovei cinste iarlicul Măriei Sale și despre partea noastră, a nohailor, pe Kaspolat-mîrza anume și pe Cantemir-mîrza și pe Iș-mîrza și pe sultanul Mambet-mîrza, împreună cu omul Măriei Sale, cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
chip, s-au apucat, de vreme că acele părți de loc pe care noi să ne pășunăm dobitoacele se află deșerte de această dată de lăcuitori, pe acele părți de loc poftim să ni se dea voie de pășunat o samă de vreme; iară în părțile ce-or fi trebuitoare pentru lăcuiturii Moldovei să nu ne atingem, ce numai să pășunăm în părțile unde ne vor arăta ispravnicii și zapcii marginilor Moldovei, iară peste voia lor să nu avem a călca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]