2,112 matches
-
slujește pe Aton*'), a abandonat vechea capitală, Teba, "orașul lui Amon" și a clădit un altul la 500 km mai ia nord, pe care 1-a numit Akhetaton (actualmente Tell-el-Amarna) și unde a ridicat palatele și templele lui Aton. Spre deosebire de sanctuarele lui Amon, acelea ale lui Aton nu erau acoperite; Soarele putea fi adorat în toată splendoarea sa. Nu a fost singura inovație a lui Akhenaton. În artele figurative, el a încurajat stilul numit apoi "naturalismul" de la Amarna; pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că majoritatea sărbătorilor erau în relație cu cultul morților. Ca și alte monumente engleze analoage 9, cromlehul de la Stonehenge este situat în mijlocul unui câmp de tumuli funerari. Acest faimos centru ceremonial constituia, cel puțin în forma sa primitivă 10, un sanctuar clădit în vederea asigurării raporturilor cu strămoșii. Din punct de vedere al structurii, Stonehenge poate fi apropiat de complexele megalitice care s-au dezvoltat, în alte culturi, pornind de la o așezare sacră: temple sau cetăți. Avem de-a face cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
știe acum că lucrarea originară a suferit mai multe remanieri. A se vedea Colin Renfrew, Before Civilizution, pp. 214 sq. opinia unor savanți că. În epoca neolitică, Malta era o isola sacra 11. Vastele terase eliptice care se întindeau între sanctuare sau în fața lor serveau, desigur, pentru procesiuni sau coregrafie rituală. Pereții templelor sunt decorați cu admirabile spirale în basorelief și s-a excavat un anumit număr de sculpturi în piatră, reprezentând femei culcate într-o rană. Dar descoperirea cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și pictați. Aceste largi încăperi serveau pentru anumite ceremonii religioase rezervate preoților și inițiaților, căci erau separate prin paravane modelate 12. În timp ce Hypogeul era, în același timp, necropolă și capelă, în temple nu s-au descoperit morminte. Structura curbilinie a sanctuarelor malteze pare unică; arheologii o descriu ca,. Având forma rinichilor", dar după G. Zuntz, această structură amintește mai degrabă forma matricei. Cum templele aveau acoperiș, iar sălile erau lipsite de ferestre și destul de întunecoase, a intra într-un sanctuar echivala
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a sanctuarelor malteze pare unică; arheologii o descriu ca,. Având forma rinichilor", dar după G. Zuntz, această structură amintește mai degrabă forma matricei. Cum templele aveau acoperiș, iar sălile erau lipsite de ferestre și destul de întunecoase, a intra într-un sanctuar echivala cu a pătrunde în "măruntaiele Pământului", i.e. în matricea Zeiței chtoniene. Mormintele săpate în stâncă au, de asemenea, forma matricei. S-ar spune că mortul este așezat din nou în sânul Pământului, pentru o nouă viață. "Templele reprezintă același
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
matricea Zeiței chtoniene. Mormintele săpate în stâncă au, de asemenea, forma matricei. S-ar spune că mortul este așezat din nou în sânul Pământului, pentru o nouă viață. "Templele reprezintă același model la o scară mare. Viii care intră în sanctuar pătrund în corpul zeiței", într-adevăr, conchide Zuntz, aceste monumente constituie scena "unui cult al Misterelor în sensul exact al termenului"13. Să adăugăm că pe pereții dolmenelor și al menhirilor din Ibcria și din Europa Occidentală se află și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cele mai vechi centre urbane complexuri ceremoniale. Paul Wheatley a demonstrat în mod strălucit intenția și funcția religioasă a primelor cetăți din China, din Mesopotamia, din Egipt, din America centrală etc.30 Cele mai vechi orașe au fost construite împrejurul sanctuarelor, adică în proximitatea unui spațiu sacru, a unui "Centru al Lumii", în care se considera posibilă comunicarea între Pământ, Cer și regiunile subterane 31. Dacă s-ar arăta că cele două orase-capitală de pe Tndus se deosebesc net de prototipurile lor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
excelență. Ceea ce merită subliniat, pentru moment, este diversitatea morfologică a spațiului sacru și a centrului cultual. În culturile megalitice din regiunea Mediteranei și din Europa Occidentală, centrul ceremonial, solidar cu cultul morților, era consacrat prin menhiri și dolmene, rareori prin sanctuare; în ceea ce privește aglomerările, ele nu depășeau dimensiunea de sate32. După cum am văzut, adevăratele "orașe" megalitice erau construite pentru morți: erau necropole. 39. Concepții religioase protoistorice și paralelele lor în hinduism Religia harappiană, adică aceea a primei civilizații urbane din India, este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
supraviețuiește în mitologia și religia grecească (cf. §92). Cultul se celebra pe vârfurile munților, precum și în capelele palatelor sau în incinta caselor particulare. Peste tot, zeițele se găsesc în centrul activității religioase. La începutul minoicului mijlociu (~ 2100-1900) sunt atestate primele sanctuare pe înălțimi; la început modeste 42 Asupra peșterilor sacre, vezi M. P. Nilsson, The Minoan Mycenaen Religion, pp. 53 sq.; Charles Picard, Leș religions prehelleniques, pp. 58 sq., 130-131; R. F. Willetts, op. Cit., pp. 141 sq. 43 P. Faure, "Spe'leologie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Nilsson, op. Cit., pp. 250 sq. 46 Picard, p. 63. Dar Nilsson consideră pecetea drept relativ târzie, iar Hutchinson o crede miceniană (cf. Prehistoric Crete, p. 206). De La epoca de piatră la Misterele din Eleusis împrejmuiri, mai târziu mici edificii, în sanctuarele de la Petsofa, ca și pe muntele Jukta, din stratul gros de cenușă s-au exhumat numeroase figurine umane și animale din lut ars. Nilsson consideră că aici era adorată o zeiță a naturii, prin aruncare de figurine votive în focuri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că oficiul funerar se desfășura sub auspiciile Zeiței (cf. § 35). Mormântul unui rege-preot din Cnossos, tăiat în stâncă, comporta o criptă cu coloane, al cărei tavan vopsit în albastru deschis reprezenta bolta cerească; dedesubt se ridicase o capelă semănând cu sanctuarele palatinale ale Zeițci-Mamă^5. Documentul cel mai prețios, dar și cel mai enigmatic asupra religiei din Creta, este constituit din cele două panouri decorate de pe un sarcofag exhumat la Haghia Triada. Acest document reflectă, desigur, ideile religioase ale epocii sale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că, din cele patru centre religioase ale Greciei clasice - Delfi, Delos, Eleusis și Olympia - primele trei micenienii le moșteniseră. Persistența unor structuri religioase minoice a fost pusă în evidență la modul cuvenit. S-au putut arăta prelungirea capelei minoico-miceniene în sanctuarul grec și continuitatea între cultul cretan al căminului și acela al palatelor miceniene. Imaginea fluturelui - psyche - era familiară minoenilor. Originile cultului lui Demeter sunt atestate în Creta și cel mai vechi sanctuar de la Eleusis datează din timpurile miceniene. "Anumite amenajări
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
S-au putut arăta prelungirea capelei minoico-miceniene în sanctuarul grec și continuitatea între cultul cretan al căminului și acela al palatelor miceniene. Imaginea fluturelui - psyche - era familiară minoenilor. Originile cultului lui Demeter sunt atestate în Creta și cel mai vechi sanctuar de la Eleusis datează din timpurile miceniene. "Anumite amenajări, arhitecturale sau de alt ordin, ale templelor de mistere, clasice, par să derive, mai mult sau mai puțin, din instalațiile constatate în Creta preelenică."60 Ca și în India preariană, au persistat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
paralele în Orientul antic 16. "Dumnezeul tatălui" este, inițial, zeul strămoșului imediat, pe care fiii îl recunosc. Revelându-se strămoșului, el a certificat un fel de legătură de rudenie. Este un zeu al nomazilor, care nu e legat de un sanctuar, ci de un grup de oameni, pe care îi însoțește și ocrotește. El "se leagă față de credincioșii săi prin promisiuni"17. Alte nume, poate și mai vechi, sunt pahad yishăk, care era tălmăcit "teama lui Isaac", dar care înseamnă mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu vasalii lor din Asia Mică. Dar analogiile între acestea, deși reale, nu par decisive. Nu se știe nimic precis asupra cultului celebrat de către israeliți în timpul celor patruzeci de ani petrecuți în pustiu. Ieșirea (26; 38: 8-38) descrie în amănunt sanctuarul din deșert: el constă din "Cortul întâlnirii" care adăpostește chivotul Legii sau arca Alianței, ladă de lemn conținând - după o tradiție tardivă - tablele Legii (Deuteronomul', 10: 1-5 etc.). Foarte probabil, această tradiție reflectă o situație reală. Corturi sau litiere cultuale
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
împotriva valorilor exaltate de către toate societățile de păstori. Legea ospeției, lege sacrosanctă la nomazi, este trădată violent de către laela: ea invită în cortul ei pe șeful canaanean Sisera, care fugea învins, și îl ucide în somn (Judecători, 4: 17 sq.) Sanctuarul mobil din timpul lui Moise cade în desuetudine. Cultul e practicat acum în sanctuare fixe și în locuri sacre. Dar, așa cum trebuie să ne așteptăm, mai ales confruntarea cu religia canaaneană va fi aceea care va avea consecințe considerabile. De
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este trădată violent de către laela: ea invită în cortul ei pe șeful canaanean Sisera, care fugea învins, și îl ucide în somn (Judecători, 4: 17 sq.) Sanctuarul mobil din timpul lui Moise cade în desuetudine. Cultul e practicat acum în sanctuare fixe și în locuri sacre. Dar, așa cum trebuie să ne așteptăm, mai ales confruntarea cu religia canaaneană va fi aceea care va avea consecințe considerabile. De altfel, această confruntare se prelungește până în secolul al VH-lea î. Hr. Ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în locuri sacre. Dar, așa cum trebuie să ne așteptăm, mai ales confruntarea cu religia canaaneană va fi aceea care va avea consecințe considerabile. De altfel, această confruntare se prelungește până în secolul al VH-lea î. Hr. Ca urmare a asocierii Iahve-El, sanctuarele preiahviste aparținând cultului lui El, precum și numeroase sanctuare canaaneene, îi sunt închinate lui Iahve 33. Mai surprinzătoare este confuzia care se făcea, în vremea judecătorilor, între Iahve și Baal. Se întâlnesc nume compuse cu baal chiar în familii reputate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
așteptăm, mai ales confruntarea cu religia canaaneană va fi aceea care va avea consecințe considerabile. De altfel, această confruntare se prelungește până în secolul al VH-lea î. Hr. Ca urmare a asocierii Iahve-El, sanctuarele preiahviste aparținând cultului lui El, precum și numeroase sanctuare canaaneene, îi sunt închinate lui Iahve 33. Mai surprinzătoare este confuzia care se făcea, în vremea judecătorilor, între Iahve și Baal. Se întâlnesc nume compuse cu baal chiar în familii reputate pentru credința lor iahvistă. Faimosul Ghedeon se numește și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
oferită lui Iahve. Ei au împrumutat, în plus, numeroase practici canaaneene în relație cu agricultura, și chiar anumite ritualuri orgiastice 35. Procesul de asimilare se intensifică ulterior, sub regalitate, când auzim vorbindu-se de prostituția sacră a celor două sexe. Sanctuarele sunt clădite după modelele canaaneene. Ele comportă un altar, massebah (pietre ridicate), asherah (stâlpi din lemn simbolizând-o pe zeița canaaneană cu același nume), vase pentru libațiuni. Printre obiectele rituale, reținem pe cele mai importante: teraphim-ii (idoli sau măști) și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
altar, massebah (pietre ridicate), asherah (stâlpi din lemn simbolizând-o pe zeița canaaneană cu același nume), vase pentru libațiuni. Printre obiectele rituale, reținem pe cele mai importante: teraphim-ii (idoli sau măști) și efod-urilc (la început un veșmânt aplicat idolului), în jurul sanctuarelor se organizează personalul cultual care le și păzește. E vorba, în primul rând, de preoți și de leviți; ei oferă jertfe și scrutează voința lui Iahve prin intermediul sorților și a efod-urilor. Alături de preoți și de leviți se întâlnesc ghicitorii și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și de leviți; ei oferă jertfe și scrutează voința lui Iahve prin intermediul sorților și a efod-urilor. Alături de preoți și de leviți se întâlnesc ghicitorii și prezicătorii (ro'eh), dar suntem slab informați asupra atribuțiilor lor. Prezicătorii nu erau legați de sanctuare precum profeții (nâbâini). Exemplul cel mai ilustru este Valaam (Numerii, 22-24): el îl vede pe Iahve în vis sau în stare de veghe; el trebuie să-i vadă pe israeliți pentru a-i putea blestema. Acest tip de extatic este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
nâbâim (ci. HI Regi, 18:19 sq.; IV Regi, 10: 19). Dar e vorba de un tip de experiență extatică destul de comun în Orientul Apropiat antic, cu excepția Egiptului. Sumerienii cunoșteau "omul care pătrunde în Cer", nume 33 Vezi lista acestor sanctuare în G. Fohrer, op. Cit., pp. 111-113. Asupra sincretismului cultelor, vezi G. W. Ahlstrom, Aspects ofSyncretism în Izraelite Religion, pp. 11 sq.; H. H. Rowley, op. Cit., pp. 58 sq. 34 Cf. H. Ringgren, op. Cit., p. 56; G. Fohrer, op. Cit., p. 105
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
rele sau de critici împotriva anumitor acțiuni ale suveranului 38. Încă în primele secole ale cuceririi și colonizării se remarcă o influență canaaneană în același timp profundă și multiformă, într-adevăr, se împrumută de la canaaneeni sistemul ritual, locurile sacre și sanctuarele; clasa sacerdotală se organizează după modele canaaneene. În sfârșit, profeții care nu vor întârzia să reacționeze împotriva supremației preoților și împotriva sincretismului cu cultele fertilității sunt, ei înșiși, produsul unei influențe canaaneene. și totuși profeții se reclamă de la cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
reînnoiască periodic lumea (prin lupta ritualică între două grupuri de celebrând, rit din care subzistă urme în India și în Iran). Zeii erau considerați ca fiind prezenți la festivități, alături de oameni, și ofrandele aduse lor erau arse. Indo-europenii nu ridicau sanctuare: foarte probabil, cultul era celebrat într-o incintă consacrată, sub cerul liber. O altă trăsătură caracteristică: transmisia orală a tradiției și, în timpul întâlnirii cu civilizațiile din Orientul Apropiat, interzicerea de a folosi scrisul. Dar, cum era de așteptat, având în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]