1,572 matches
-
ca să creștem noi mari, să fim și să rămânem sănătoși, să ne facem voinici, puternici, ca tata, ca ea... De dimineață și până seara, târziu, mâinile ei de aur nu se opresc, nu au astâmpăr, adună, gătesc, frământă, răsucesc, sucesc, sapă, smulg, bătătoresc, culeg, țes, torc, spală, clătesc, se roagă... Lasă în urma ei numai belșug și bunăstare, pace și bucurie... Încă o dată, ne cheamă lângă ea, ne spune ceva frumos, numai de ea știut, noi rămânem ochi și urechi, o sorbim
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
fără de sfârșit, norii să-i atingi cu mâna alergau în lungul Prutului. Mă scol, mă închin și ies să văd Prutețul care era la doi pași de colibă, nici o schimbare, peste tot, șuietul și cernerea dreaptă a ploii. Curăț cu sapa șanțul care înconjura coliba ca să nu vină apa peste culcușul dinlăuntru. În scurgerea îndesată a ploii, aerul era călduț, vederea nu mergea departe, toată lumea vegetală-și îndoise spatele și capul spre pământ. Hrana la amiază a fost cu economie pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
necuprinsa: ,,Miraculoasă și albă/Asemenea chipului mireselor tinere/ Magnolia e stăpâna de o noapte a ochilor/Cu trupul de bizar alizeu”. Există și Spațiul de fugă, ,,o academie cu oase În buzunar”, spațiul jocului și al disperării, unde ,,Bărbierii cu sapă aprind lumânări/La examenul de palentologie balistică” și unde ,,Putem Începe jocul de-a baba-oarba”. Marile jocuri sunt Însă acelea grave, tragice, că jocul iubirii: ,,Îmi trebuie Îndrăzneala de lup celest/ Să trec prin arbori cu sângele Înflorit”. Dar pentru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
unor cuvinte germanice, astfel încît latina imperială le-a putut transmite limbilor romanice occidentale. Se apreciază, de obicei, că limba română nu a primit asemenea elemente, deși din acest grup foarte vechi de germanisme fac parte și cuvinte precum lat. sapo, -onis77 și spuma din care au rezultat rom. săpun, it. sapone, fr. savon, sp. jabon, respectiv rom. spuma, it. spuma, sp. espuma. Acestea par a fi însă singurele dintre cele 300 elemente latine atribuite influenței germanicii din perioada relativei ei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
oprindu-l la timp pe ocupantul violent. Explicându-i, probabil, femeii cauza neînțelegerii, rusul a pronunțat cuvântul "cartofel". Tata a priceput Vreți cartofi ?, întrebă el Da, da, confirmă femeia. Tata le arătă holda unde erau cartofii și plecă cu o sapă și o târnă să le scoată și să le aducă rușilor cartofii. Eu continuam să fiu speriat și plângeam. Rămăsesem singur cu rușii, nu știam ce mi s-ar putea întâmpla, oricum nu mă gândeam la nimic bun. Femeia care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
nu departe de locul unde stam ascuns. După ce s-au asigurat că locul e pustiu și că nici o privire indiscretă nu-i vede, cazacii s-au dat jos de pe cai, dimpreună cu unul dintre militarii de pe capră, au scos niște sape din lădița trăsurii și au început să sape în grabă o groapă. Când groapa fu săpată îndeajuns, țivilul - care părea amorțit, căci probabil i se administrase un narcotic - fu dat jos din trăsură și așezat în groapă, apoi unul dintre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
unitate a Străjii Țării și la Școala Palatină, elevii continuând să facă parte și din organizația de cercetași. Marele Voievod Mihai va participa la diferite activități ale Străjii Țării. ,,A fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și sapă, a fost ucenic în fabrici, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice și frumusețe fără seamăn, dar și ostaș vrednic care și-a început cariera de la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
învățând carte alături de copiii noștri, mergând cu ei alături prin țară - pentru a-i cunoaște bogăția și istoria - și prin casele plugarilor noștri - pentru a le cunoaște sufletul și nevoile”. Autorul l-a văzut pe Mihai „ținând în mână o sapă și plantând un pom la Băneasa-Ilfov”, l-a văzut „ținând de coarnele plugului, arând, grăpând și semănând o zi întreagă, un pogon întreg”, l-a văzut vizitând fermele din jurul Bucureștiului, cunoscând viața țăranilor și înfrățindu-se cu brazda pământului românesc
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Străjeriei pe Mihai „dezbrăcându-l de toate podoabele regalității” și i-a cerut să respecte cerințele străjeriei: supunere, spirit de ordine, dorință de înfăptuire etc. Ca străjer, Mihai „a fost plugar harnic cu palmele bătătorite de coarnele plugului și la sapă: a fost ucenic al vieții industriale, lucrător la diferite construcții, tăietor de lemne în pădure, plăsmuitor de glume la șezători, neobosit colindător al plaiurilor cu urme istorice...”. El va fi în primele rânduri la manifestarea străjerească de la 8 iunie. Marți
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
întors cu patru forme sau tipare de lemn, nu înainte de a semna într-un registru pe care ni l-a pus în față gestionarul. Dar ne lipsea ceva. Mircea și Lică s-au dus înapoi și au revenit cu două sape și două căldări de tablă. Vecinul nostru, domnul Muca, împreună cu familia sa, începuse deja să facă chirpici. Era un om deosebit de frumos și foarte cumsecade. A trecut "strada" la noi și i-a arătat lui Mircea cum e mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
arătat lui Mircea cum e mai bine să procedăm și să ne organizăm șantierul. Mai întâi am ales o suprafață de teren plană, ceva mai departe de locul unde era jalonată cu țăruși construcția viitoarei case, și am tăiat cu sapa o suprafață destul de mare de miriște, pe care am curățat-o frumos și am netezit-o ca-n palmă. Apoi am ales locul care urma să ne furnizeze materia primă pentru confecționarea chirpicilor: groapa. Un element deosebit de important în confecționarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei" de unde urma să excavăm pământul, au început să sape cu hârlețul primul rând, apoi bulgării mai mari erau fărâmițați cu sapele. Eu cu Sandu am fost repartizați la aprovizionarea cu apă. Căldările de tablă erau destul de grele și aveau o capacitate de 10 litri. La fântână, cu ajutorul unei funii legate de o căldare, aduceam la suprafață apa necesară. Dar funia se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
îngrozitor. Atunci lăsam căldările jos și ridicam brațele sus, spre cer, cu degetele palmelor desfăcute, pentru a se zvânta la soare. Ajunși pe "șantier", aruncam apa peste săpătura fărâmițată pe care Mircea și Lică o luau metodic la mărunțit cu sapele. După ce întreaga masă de pământ și apă devenea un fel de terci, treceam la următoarea fază a operațiunii: călcatul. Desculți, cu folmoștoacele de paie în mână, asemenea unor saltimbanci în fața totemurilor noi, cei patru frați, călcam sistematic și apăsat pământul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
casa, veți răci și veți muri. Noi vrem... însă, nu prea știm cum... Fiți pe pace, vă vom ajuta noi, vă promitem! Nu mai puteam călca pământul cu picioarele goale, nici vorbă. Eram nevoiți să-l tocăm mărunt, mărunt la sapă, apoi să-l întoarcem cu lopata. Însă trebuia făcut cocoloașe și introdus în forme doar cu mâinile. Și era frig, mâinile ni se învinețeau, iar degetele ne dureau îngrozitor și nu le mai puteam îndoi, nu mai ascultau de noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Victor Aciocîrlănoaiei un condei strălucit. Iată cum patru copii fac o casă în Bărăgan: "Mai întâi am ales o suprafață de teren plană, ceva mai departe de locul unde era jalonată cu țăruși construcția viitoarei case, și am tăiat cu sapa o suprafață destul de mare de miriște, pe care am curățat-o frumos și am netezit-o ca-n palmă. Apoi am ales locul care urma să ne furnizeze materia primă pentru confecționarea chirpicilor: groapa. Un element deosebit de important în confecționarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și făcut. Apoi s-a trecut la o frățească diviziune a muncii. Mircea și Lică, după ce au delimitat suprafața "minei" de unde urma să excavăm pământul, au început să sape cu hârlețul primul rând, apoi bulgării mai mari erau fărâmițați cu sapele. Eu cu Sandu am fost repartizați la aprovizionarea cu apă. Căldările de tablă erau destul de grele și aveau o capacitate de 10 litri. La fântână, cu ajutorul unei funii legate de o căldare, aduceam la suprafață apa necesară. Dar funia se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
discuta uneori despre cineva, se cunoștea că toate patru erau oarecum complice, familiare cu subiectul, i se recitau versurile și eram fascinat de cum sunau: În ce vară, în ce an, anii trec ca apa, el era drumeț sărman, muncitor cu sapa." În casă nu se găsea decât volumul Parodii originale, mi se pusese în mână să-l citesc și nu înțelegeam de ce pe copertă se afla un nume, iar în interior altele, necunoscute, Tudor Arghezi, Victor Eftimiu. Despre "conu Mihai" se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Întrece cu multă ușurință. Am trăit și am făcut practică agricolă În cooperativa comunei Gherengic (apoi Pecineaga), la 12 km de Mangalia. În toată comuna În 1915/16 nu era absolut nici o mașină. Se semăna cu mâna, se prășea cu sapa, se transporta și se treiera cu vitele. Primarul comunei Ion Gh. Motoc, primul țăran socialist pe care l-am cunoscut, bun prieten cu Dr. Racovski, care avea moșie În acea comună, poseda 100 ha, pe care le cultiva cu familia
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
lanului. Sârma e prevăzută cu un fel de nodulețe ce trec prin cutia de semințe, declașând la fiecare noduleț căderea boabelor. Fiind semănat la distanțe egale, porumbul e prășit longitudinal și transversal. N-am văzut un singur om prășind cu sapa, În afară de câțiva negri 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 64 În Missouri. Firul de sârmă care conduce prășitoarea se schimbă la capul lanului, la distanța stabilită Între rânduri. Un singur om, cel ce conduce caii face această
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
-l mai poate surprinde... De ce? Simplu: și pe stânga, și pe dreapta - sărăcie, multă sărăcie, sărăcia în forma ei cea mai avansată de exprimare!... Se spune foarte sărac, se spune sărac lipit, se spune despre cineva c-a ajuns în sapă de lemn, dar nu credeam că sărăcia poate să arate așa cum am perceput-o eu în India... Nu pot compara cu nimic ceea ce am văzut la acest prim contact vizual cu oamenii simpli din India. Las, pentru început, deoparte comentariile
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
contra ordinii sociale. Era declarat dușman al poporului, ca moșier. Dar el nu avea nici o moșie, fiicele sale erau moștenitoare. Va muri, după un an de închisoare. Anei-Aurelia Trăilă i se stabilește domiciliu obligatoriu pentru originea ei nesănătoasă, Ajung la sapă de lemn. Stăteau în casa lor, dar plăteau chirie, fenomen care a continuat pînă în 1996! "Am stat în domiciliu obligatoriu între 2 februarie 1949 și 15 martie 1957. Pare curios, dar, dintre cele trei surori (una chiar geamăna mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
el și le completa cu lovituri date cu muchia palmei în gît, de parcă ar fi vrut să-mi reteze capul, sediul nepermisei mele încăpățînări. Uneori, scandalizat că negam, amuțea de furie, dar își continua mișcările zvîcnite, de rîmă tăiată cu sapa. La sfîrșitul acelei ședințe tensionate, după atîtea și atîtea eforturi, locotenentul-major de securitate Constantin Voicu tot nu mă vindecase de amnezie; nici unul dintre noi nu aflase ce făcusem dușmănos. În timp ce eu am rămas să mă mir că o activitate atît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
el că sînt buruieni, înlătura prudent smocurile sălbatice, iar atunci cînd aduna țarina în jurul plantei selectate se bucura că, în sfîrșit, din inima mușuroiului construit cu atîta migală se înalță biruitoare o frumoasă tulpină. Pornea mai departe, izbea încrîncenat cu sapa în pămîntul nisipos, amestecat cu cochilii de melci, fără a reuși totuși să se țină în rînd cu ceilalți săpători. Pe urma lui, la doi pași distanță, venea un soldat din cordonul de pază, cu un cîine-lup în lesă. Omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în lesă. Omul urmărea atent contribuția lui Alexandru Ivasiuc la agricultura patriei, privea și nu-și credea ochilor. După un timp, într-un moment în care medicinistul se chinuia să salveze dintre buruieni un fir mai arătos, rotind artistic tăișul sapei în jurul rădăcinii, soldatul nu a mai răbdat. A început să-l înjure și a asmuțit cîinele asupra lui. Animalul l-a doborît dintr-un salt. Smulge-l imediat! a poruncit soldatul. Căzut în genunchi, Sașa Ivasiuc nu înțelegea. Făcuse o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
atît de utilă, nu avea dezlegare de la comandanții săi pentru așa ceva. Îl privi negru de ură și îl scuipă drept între ochi. Gestul avea o funcție eliberatoare, dar nu îi potoli pe deplin furia. Se repezi la plantele ocrotite de sapa lui Sașa și începu să le strivească sub tălpile bocancilor. Firele de stuf, firele de porumb, rîndul lui Ivasiuc, rîndurile din jur, totul fu călcat în picioare, cu o violență ieșită din comun. Frenezia distrugerii părea să nu aibă sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]