1,948 matches
-
vizează aici asocierea tipului de enunțare și a produsului: enunțiatoarea al cărei corp poate participa la o asemenea scenografie încarnează consumatoarea ideală a unui asemenea produs; invers, un asemenea produs este destinat femeilor care pot participa imaginar la o asemenea scenografie, care pot adera la acest mod de a se înscrie fizic în societate. "Lent, în ritmul său..." În textul publicitar pentru marca de whisky Jack Daniel's (vezi cap. 2) se spune că angajatul model Mc Gee acționează într-un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
subiect, prin modul de a-și ține corpul, de a-l locui, un mod specific de a se înscrie în lume; - aceste două încorporări permit constituirea unui corp, a unei comunități imaginare a celor care aderă la același discurs. Astfel, scenografia publicității la produsul Week-end evocată mai sus este inseparabilă de ethosul acelei persoane garant grăbite și dezinvolte, în costum, cu care cititoarele se pot identifica. Prin această identificare, ele încearcă sentimentul de asociere cu alte persoane, de participare la comunitatea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
publicitară. Textul nu face loc cititoarei-consumatoare decît în mod indirect, sub forma unei non-persoane: "obiect de iubire la încheietura aceleia care îl poartă". Ea este chemată să ocupe acest loc care pare să existe etern, independent de procesul de enunțare. Scenografia îndepărtării coenunțiatorilor face parte din însăși universul pe care publicitatea încearcă să-l construiască. Un compromis Să analizăm acum o altă reclamă, care exploatează într-un mod foarte diferit dispariția coenunțiatorilor. FĂRĂ PROBLEME Toate tipurile de piele, uscată sau grasă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu o parazitare a caracteristicilor discursului științific. Acest tip de discurs este asociat de obicei cu dispariția coenunțiatorilor, dat fiind că adevărurile științifice nu sînt legate de un "eu" sau "tu" particular, ci sînt adevărate în orice circumstanțe. O asemenea scenografie științifică corespunde și numelui mărcii, "Clinique", care conotează seriozitatea cunoștințelor medicale. Numele este înscris în text ca o non-persoană de către enunțiatorul anonim și invizibil care, în primele două paragrafe, expune o "problemă" științifică pentru a-i aduce apoi o rezolvare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ceasul se autonomizează ca un obiect de artă, în timp ce cremele de frumusețe, prin însăși natura lor, întrețin o legătură intimă cu consumatoarea. 3. Ethos și persoană Exemplele pe care tocmai le-am analizat subliniază relația strînsă între utilizarea persoanei, a scenografiei și a ethosului. Într-adevăr, în fiecare caz, enunțarea stabilește cu cititorul un mod de comunicare care este presupus a participa la lumea evocată de către text. În oferta de lucru "Bernard Faure" decupajul foarte structurat, chiar elementar, al textului, corespunde
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ci de a jongla, plecînd de la certitudinea că cititorul a plasat din start acest produs în categoria "fond de ten", cu apartenența la această categorie, astfel încît fondul de ten Guerlain să se distingă de altele. Nume de categorie și scenografie În exemplul citat găsim o situație similară cu cea evocată în legătură cu scenografia (vezi cap. 7). Cititorul care parcurge "Scrisoarea către toți francezii" a lui François Mitterand citește textul situîndu-l într-o anumită categorie de discurs (un gen), cea a propagandei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
start acest produs în categoria "fond de ten", cu apartenența la această categorie, astfel încît fondul de ten Guerlain să se distingă de altele. Nume de categorie și scenografie În exemplul citat găsim o situație similară cu cea evocată în legătură cu scenografia (vezi cap. 7). Cititorul care parcurge "Scrisoarea către toți francezii" a lui François Mitterand citește textul situîndu-l într-o anumită categorie de discurs (un gen), cea a propagandei electorale; dublînd scena generică cu o scenografie de corespondență personală, discursul indică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
similară cu cea evocată în legătură cu scenografia (vezi cap. 7). Cititorul care parcurge "Scrisoarea către toți francezii" a lui François Mitterand citește textul situîndu-l într-o anumită categorie de discurs (un gen), cea a propagandei electorale; dublînd scena generică cu o scenografie de corespondență personală, discursul indică în ce mod pretinde a fi receptat. La fel, consumatoarea știe că "Ten fluid" este un fond de ten, dar publicitatea se preface că propune o altă categorie, "Ten fluid". Regăsim aici cele trei niveluri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
identificat pentru scena enunțării: - "scena înglobantă" corespunde rubricii din care este extrasă o anumită categorie de produs; pentru un fond de ten va fi, de exemplu, domeniul produselor cosmetice; - "scena generică", după cum tocmai am văzut, corespunde denumirii categoriei de produs; - "scenografia" corespunde denumirii categoriale pe care o revendică marca pentru produsul său. Cele trei opțiuni evocate mai sus, referitoare la categoriile de produs, se regăsesc și în cazul genurilor de produs: opțiunea (1) constă în respectarea constrîngerilor generice; opțiunea (2) implică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
categoriale pe care o revendică marca pentru produsul său. Cele trei opțiuni evocate mai sus, referitoare la categoriile de produs, se regăsesc și în cazul genurilor de produs: opțiunea (1) constă în respectarea constrîngerilor generice; opțiunea (2) implică dezvoltarea unor scenografii originale privitoare la aceste constrîngeri generice; cît despre opțiunea (3), ei îi revine misiunea să definească un nou gen discursiv, să modifice oarecum regulile jocului. 3. Marca și discursul său Imagine de marcă și discurs de marcă Numele de marcă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în această privință, procesul de întruchipare (vezi cap. 8) joacă un rol important căci este mediatorul între principiul abstract pe care îl reprezintă marca și conținuturile pe care aceasta le vehiculează: între "Jack Daniel's" și povestirea angajatului model există scenografia și ethosul cu ajutorul cărora este enunțată povestirea. Două exemple Discursul produs de marcă trebuie să fie în concordanță cu numele său. Ca nume de marcă, "Justin Bridou" influențează în mod decisiv discursul pe care îl va putea ține marca respectivă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Pe scurt, stilul pur și dur Connexion, grăbiți-vă să-l luați imediat și gratuit din toate magazinele Connexion. CONNEXION Nu există viitor fără conexiuni Aici numele de marcă "Connexion" nu este numai o etichetă, el condiționează totalitatea textului, prin scenografia și ethosul său. "Conexiunea" dintre materiale și utilizatori pe care dorește să o stabilească această marcă se găsește încorporată în procesul de enunțare. Conexiunea utilizează într-adevăr două registre, cel al enunțului și cel al enunțării, adică al conexiunii verbale
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
insistăm puțin", deși textul aparține unui tip de enunțare non-deictică, el este presărat cu intervenții "vorbite" ale enunțiatorului: în rîndurile care preced, găsim astfel paranteza "trebuie s-o spunem!" sau prezentativul "iată-l". Este un mod de exprimare caracteristic unei scenografii care seamănă în multe privințe cu cea a cotidianului Libération și în care se amestecă registre discursive a priori foarte îndepărtate unele de altele: oralitatea conversației și stilul scris, prezența și absența deicticelor, amestecul de registre lexicale. Astfel, în textul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
discursive a priori foarte îndepărtate unele de altele: oralitatea conversației și stilul scris, prezența și absența deicticelor, amestecul de registre lexicale. Astfel, în textul nostru, expresia ușor familiară "să-și asigure bătrînețea" contrastează cu expresia pretențioasă "iredentism încăpățînat". O asemenea scenografie merge mînă în mînă cu un ethos decontractat, în care nomadismul "drumețului" este oarecum încarnat de nomadismul verbal care traversează frontierele uzurilor din limbă cu aceeași ușurință cu care traversează frontierele țărilor. Acest ethos este în armonie cu numele de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ține cont de distanța enunțiator/co-enunțiator (vezi cap. 11), întărește conivența cu cititorul, permite ca enunțiatorul călător să nu se separe de publicul său de călători. Presupunerea că enunțiatorul și co-enunțiatorul aparțin aceleiași comunități este, de altfel, una din caracteristicile scenografiei acestui ghid; - în acest micro-context, utilizarea lui "on" permite stabilirea și exploatarea unei diferențe între "on" și "noi, ceilalți francofoni", plasat la sfîrșitul frazei: enunțiatorul se autodesemnează prin "on", dar se include și într-un "noi" împărtășit cu cititorul pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În alți termeni, enunțiatorul nu încălcă decît în aparență legile discursului. De fapt, nu există o normă universală în materie de lungime: de la ce limită putem considera că un enunț este prea lung? Aceasta depinde de genul discursiv și de scenografie, ea însăși legată de poziționarea lucrării. În ceea ce privește textul nostru, respectarea contractului atașat genului de ghid de călătorie obligă autorul să ofere un număr mare de informații despre țara vizitată; și aceasta cu atît mai mult cu cît publicul efectiv al
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
efectiv al acestui ghid nu este, în principal, format din drumeți, ci din călători care au așteptări atît culturale, cît și practice. În termeni de discurs, faptul se va traduce în mod inevitabil prin expuneri didactice. Pe de altă parte, scenografia pentru Guide du routard implică o conivență puternică cu un cititor presupus a fi "tînăr" și obligă autorul să pună accent pe aspectele practice ale călătoriei (orarele de tren, "ponturile" bune pentru a se caza la prețuri mici etc.) în defavoarea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
bune pentru a se caza la prețuri mici etc.) în defavoarea dimensiunii propriu-zis culturale. În termeni de discurs, aceasta se traduce printr-un stil vorbit și respingerea formelor prea evidente de didacticitate. Tensiunea dintre constrîngerile impuse de către gen (informarea culturală) și scenografia "decontractată" este rezolvată aici printr-un compromis la care participă și "on insiste un peu". Pe de o parte, el semnalează cititorului model al ghidului că enunțiatorul este conștient că se îndepărtează de scenografia cerută de carte, dar că încălcarea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
impuse de către gen (informarea culturală) și scenografia "decontractată" este rezolvată aici printr-un compromis la care participă și "on insiste un peu". Pe de o parte, el semnalează cititorului model al ghidului că enunțiatorul este conștient că se îndepărtează de scenografia cerută de carte, dar că încălcarea se face în interesul său; pe de altă parte, el realizează această operație printr-o formulă ("on insiste un peu") conformă, prin tonul său și prin modul de ambreiere, cu scenografia cerută. Este un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
se îndepărtează de scenografia cerută de carte, dar că încălcarea se face în interesul său; pe de altă parte, el realizează această operație printr-o formulă ("on insiste un peu") conformă, prin tonul său și prin modul de ambreiere, cu scenografia cerută. Este un proces reflexiv care vine să autentifice gestul de scuză. Trecînd de la narațiunea didactică fără ambreiori la comentariul modalizator ambreiat în stil vorbit, enunțiatorul operează o recentrare a discursului său. Recentrarea intervine într-un loc strategic din punct
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și la două treimi din pasaj, în momentul în care cititorul riscă să perceapă expunerea didactică ca fiind prea lungă. Pentru a analiza acest detaliu din text, am mobilizat domenii diferite: modalizarea, ambreierea enunțiativă, persoanele, stilul vorbit, numele de produs, scenografia și ethosul, genurile discursive, cititorul model, legile discursului. Scena de enunțare este cea care permite articularea tuturor acestor dimensiuni, ea este cea care joacă rolul de pivot între organizarea lingvistică a textului și discursul ca instituție a vorbirii și apariția
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
237 D dar 28-30 deictic 24, 129 demonstrativ (determinant) 24, 94, 221, 228, 250 denominativă (interpretare) 227 dependent de mediu (enunț) 90 descriere cu articol hotărît 131, 222, 223, 226 deturnată (desemnare) 269, 273 dialogal (enunț) 62 dialogism 63 difuză (scenografie) 107 direct liber (discurs) 176, 178 direct vs indirect (discurs) 169, 181, 183, 203 discurs 59 discurs secund (modalizare în) 167 dispozitiv comunicațional 86, 98 E ei colectiv 162 enciclopedică (competență) 46, 270 endoforă 239 enunț vs enunțare 66 enunț
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțiativ 125, 131, 133, 134, 165 resomptivă (endoforă) 242, 250 rezumat cu citate 188 rol 49, 78, 82 rutină 76 S scenariu 47 scenă de enunțare 102, 282 scenă generică 102, 120, 261 scenă înglobantă 102, 261 scenă validată 108 scenografie 103, 260, 278 script 47 scris (stil) 93 scris vs oral 88, 95 segmentală (endoforă) 242 semantică pragmatică 30 siglă 266 sinceritate (lege) 37 situație de enunțare 125, 132, 169, 183 slogan 207, 234, 258 specifică (referință) 231, 232 specifică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
103, 260, 278 script 47 scris (stil) 93 scris vs oral 88, 95 segmentală (endoforă) 242 semantică pragmatică 30 siglă 266 sinceritate (lege) 37 situație de enunțare 125, 132, 169, 183 slogan 207, 234, 258 specifică (referință) 231, 232 specifică (scenografie) 107 stabil (enunț) 89, 99, 100 standard (utilizare) 191, 192 stil scris vs vorbit 93, 115, 281 subînțeles 33, 76 substantiv propriu 131, 222, 224, 226, 237, 261, 265, 274 subversiune 210 T testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
șut? de metri p�n? la vil? datorit? unei combină?îi monumentale de sc?ri ?i de terase gr?din?. Lateral, leg?tură este asigurat? de trei niveluri de galerii suprapuse folosite drept �mprejmuiri. Aceast? amenajare spectaculoas?, destinat? unor vaste scenografii festive, interpreteaz? anumite construc?îi române: hipodromul, vila lui Hadrian de la Tivoli, templul lui Preneste etc. Ansamblul este compus �n perspectiv?, av�nd ca punct de plecare priveli?tea pe care o va avea Papă, instalat �n cabinetul s?u
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]