3,072 matches
-
a stabili concluzii cu un oarecare grad de siguranță. Trebuie să fim în stare să facem afirmația că relațiile pe care le inferăm din datele noastre sunt certe și plauzibile. Trebuie să respingem, în cel mai înalt grad posibil, afirmația scepticului potrivit căreia acestea sunt doar efecte iluzorii și accidentale. Trebuie să arătăm că am reușit să adăugăm ceva esențial la înțelegerea noastră în ceea ce privește modul cum este constituită societatea umană și la explicația privind cauza pentru care indivizii umani se comportă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de observații folosite la studiu este adesea mai mic decât numărul celor care există în lume, iar numărul celor care există în lume este mai mic decât al celor care ar putea exista în mod potențial. Să ne imaginăm un sceptic care s-ar întreba dacă un anumit tipar empiric vizibil în date ar putea reflecta cumva numai un accident al selectării de cazuri. Un eșantion diferit din aceeași populație ar putea produce cu ușurință un alt tipar vizibil. Să ne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o probabilitate foarte redusă ca un tipar aparent să fie doar un rezultat accidental al unei populații în care nu există cu adevărat nici un tipar. Absența unor semnificații statistice ne sugerează că nu putem ignora cu prea mare ușurință provocarea scepticului; nu se poate respinge ipoteza alternativă conform căreia nu există nici o relație reală în lume, în general. Semnificație, în acest sens, nu înseamnă importanță. Importanța unei ipoteze emise, chiar dacă este susținută de testarea empirică, este o funcție a unei teorii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
calculată din datele din eșantion poate fi considerată o reprezentare rezonabilă a relației studiate. Dar nici una dintre aceste două premise nu sunt în mod necesar adevărate. Nimic din ceea ce a fost prezentat până acum în discuție nu ar convinge un sceptic inteligent, care ar putea recunoaște că exercițiul nostru statistic este interesant, însă ar refuza să admită că demonstrează ceva. Tendința centrală și variația calculate se referă doar la eșantionul de date colectate. Validitatea ipotezei cauzale și caracterizarea exactă a relației
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a ipotezei va fi discutat cu ajutorul statisticilor Z și t, fiindcă cele mai obișnuite unități de măsură din studiile cvasi-experimentale folosesc variabile continue, dar raționamentul implicit rămâne același pentru toate măsurile de semnificație din literatura de specialitate. Totuși, ar insista scepticul inteligent, nu este plauzibil să susținem validitatea unei ipoteze cauzale folosind doar tehnici bivariate. După cum am notat în Cursul 5, o specificare corespunzătoare a modelului implică cel mai adesea legături complexe între variabile pentru evitarea inferențelor aparente. Cvasi-experimentele sunt expuse
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
modelului implică cel mai adesea legături complexe între variabile pentru evitarea inferențelor aparente. Cvasi-experimentele sunt expuse în mod special acestui tip de eroare, deoarece acestea acceptă atribuirea de valori așa cum apar ele în lumea reală. Ba mai mult, ar continua scepticul, inferența testării semnificației se bazează în mod curent pe un număr de presupuneri privind forma relației, considerată cel mai adesea liniară, și distribuția de observații din jurul acelei relații. Când se nesocotesc aceste supoziții, ceea ce se întâmplă frecvent atunci când sunt acceptate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
absolută. Să ne imaginăm un optimist, care ar afirma ceva de felul: „Ia priviți la datele pe care le-am colectat! Cred că am găsit ceva interesant și demn de remarcat”. Apoi, să ne imaginăm ce ar răspunde partenerul cel sceptic: „Nu, nu este remarcabil. Tiparul care apare în datele tale ar putea foarte bine să apară și într-o realitate în care nu este nimic special de notat, doar ca simplu rezultat al unei selecții aleatorii utilizate în colectarea eșantionului
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Logica inferențială ne permite, astfel, să susținem o afirmație semnificativă doar atunci când avem justificarea că o negare a acesteia ar fi foarte improbabilă din punct de vedere statistic. III. Analiza multivariată a cauzalitățiitc "III. Analiza multivariată a cauzalității" Și totuși, scepticul nostru rezonabil poate să nu fie încă pe deplin convins. Acesta ne-ar indica, în mod corect, că testarea se bazează pe modelul specificat inițial. În acest caz, am constat doar faptul că datele colectate de noi corespund unui model
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
t (b2 împărțit la eroarea standard) de 19,49 (indicândfaptul că rezultatul observat se află la o distanță mai mare de 19 unități standard de zero, un rezultat care foarte puțin probabil va apărea pur întâmplător). Provocarea oferită decătre un sceptic este aceea că afirmația noastră cauzală inițială se va dovedi doar aparentă după introducerea unor variabile de control. În cazul ilustrat mai sus, provocarea vine din faptul că legătura cauzală negativă dintre numărul de accidente mortale și volumul cheltuielilor pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
impact autonom al fiecărei variabile independente asupra variabilei dependente. Calculul coeficienților t (b1/se1, b2/se2, b3/se3 etc.) ne dezvăluie care dintre variabile atinge un standard de semnificație suficient ca să poată fi susținut în opoziție cu ipoteza de nul. Scepticul nostru are dreptate, însă în aceea că o specificare greșită a modelului reprezintă un risc foarte mare. Neglijarea includerii în estimare a unei variabile independente relevante din punct de vedere teoretic poate afecta rezultatele obținute datorită efectului acesteia asupra relației
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
X1 și de două ori mai mare decât X2. Estimările standardizate ne pot ajuta să evaluăm importanța relativă a variabilelor independente, în funcție de abaterea standard observată în cadrul eșantionului. IV. Aplicarea corectă a testării cvasi-experimentaletc "IV. Aplicarea corectă a testării cvasi‑experimentale" Scepticul nostru nu a depus încă armele. Există un număr de prezumții implicite în aplicarea analizei cauzale multivariate care nu sunt aproape niciodată pe deplin satisfăcute în lumea reală. Unele scăpări minore au un efect minim asupra rezultatelor. Alte scăpări mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și creșterea eficienței. În acest curs, de exemplu, ne-am ocupat numai de relațiile cauzale liniare, ignorând subiecte cum ar fi estimările de ecuații simultane și cauzalitatea reciprocă dintre variabile. Trebuie să ne imaginăm întotdeauna că avem în preajmă un sceptic rezonabil care ia în discuție concluziile pe care le susținem. Testarea semnificației constituie răspunsul unui om de știință meticulos, care manifestă o preferință specială față de ipoteza nulă și pe care o abandonează cu greutate. Indiferent de gradul lor de specializare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al Agriculturii ar putea reprezenta moduri diferite de a instituționaliza expertiza, care, la rândul lor, să covarieze cu succesul politicii respective; cele două departamente trebuie să fie similare și în ceea ce privește alte cauze posibile ale unei politici de succes. Altfel, îndoiala scepticului cu privire la influențele concurente și cele corelate nu poate fi respinsă. Studenții sunt câteodată tentați să creadă că cercetarea calitativă ar fi mai ușor de efectuat datorită concentrării sale asupra fiecărei unități de date și a lipsei sale de insistență asupra
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
exemplu, s-ar putea descoperi că orașul care a optat pentru un contract privat are o colectare inferioară (sau superioară) față de orașul cu colectare publică. Cele două orașe pot fi bine potrivite pe baza populației, a economiei și teritoriului. Totuși, scepticul ar putea comenta că poate administratorul din orașul A este mai talentat, sau muncitorii ceva mai motivați, sau echipamentul ceva mai nou. În cazul când există atât de puține observări nu se pot controla toate variabilele majore, iar cele minore
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în lume există într-adevăr exemple ale relației direcționale presupuse. O astfel de alegere nu poate elucida afirmația opusă conform căreia ar putea exista exemple în care să nu se facă simțită prezența relației direcționale din ipoteză și nici afirmația sceptică conform căreia non-apariția ar putea fi un rezultat probabil mai generalizat decât apariția. Selecțiile manipulate care indică existența unor valori ale lui X cu valori corespondente pentru Y sunt demonstrații ale relației ipotetice și nu teste ale acestei relații. Acestea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
statisticilor inferențiale din studiile calitative nu ne eliberează însă de cerința unei inferări riguroase. Mai mult, deoarece convențiile din cercetarea calitativă sunt mai puține ca număr atrage după sine faptul că este mai dificil să fii convingător în față unui sceptic plauzibil, este mai complicat să izolezi impactul variabilei independente asupra celei dependente, precum și faptul că generalizarea largă a rezultatelor este mai îndoielnică. În literatura de specialitate există un număr mare de lucrări publicate care se pretind comparații empirice. Multe sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
convingătoare, cu atât crește posibilitatea ca ipoteza implicită sa fie adevărată. Pe de altă parte, o observație singulară - mai ales atunci când este selectată astfel încât să reprezinte o anumită legătură dintre variabila independentă și cea dependentă - nu poate convinge un profesionist sceptic. Aceasta constituie doar un exemplu alături de multe altele. Alte exemple, care nu sunt prezentate de către cercetător audienței sale, ar putea foarte bine să nu indice relația din studiul respectiv. O configurare disciplinată atentă ar putea fi, totuși, legată de alte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reale sunt foarte improbabile. Uneori în testare nu se acordă valoare egala tuturor observațiilor. Un studiu de caz „crucial” se concentrează asupra unei observații în care variabilele independentă și dependentă trebuie să corespundă așteptărilor, pentru a putea convinge un specialist sceptic. De exemplu, o aserțiune generală care pretinde că explică izbucnirea unui război poate să nu fie considerată acceptabilă dacă nu reușește să explice izbucnirea primului război mondial, sau a celui de-al doilea. O aserțiune care pretinde că explică ascensiunea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
validitatea unei anumite afirmații nomologice, bazată pe variabile, specificată, ce adaugă o altă dovadă care să susțină sau să infirme din perspectivă teoretică o oarecare caracterizare semnificativă a comportamentului uman. Un test util este astfel construit încât să convingă pe scepticul rezonabil care dorește neapărat să susțină ipoteza nulă. În măsura în care ipoteza nulă se dovedește neplauzibilă, devine posibil ca ipoteza oferită de cercetător să fie susținută. Scopul testării în științele sociale este acela de a fi convingători. Uneori, o simplă ilustrare este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
prin poziția lor față de alte modele de descrieri alternative cu care se află în competiție. Cerințele de testare sunt specifice și nu pot fi surprinse prin aplicarea mecanică a unor reguli și formule de manual. Sarcina de a convinge un sceptic rezonabil este apăsătoare. Aceasta este doar foarte rar îndeplinită de descrierile narative, interpretările personalizate, sau de raționamentele post hoc. Structura unui test solid depinde de asigurarea unei variații adecvate la nivelul variabilei independente, de controalele asupra influențelor care se interferează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociale par a fi periculoase din punct de vedere moral. Ricci ia uneori această poziție susținând că rezultatele studiilor noastre academice aruncă mai degrabă dubii decât susține și contribuie la guvernarea democratică. Din cauza concentrării sale empirice înguste și a atitudinii sceptice, cercetarea generală îndepărtează disciplina de factorii care fac democrația atractivă și demnă de susținut. Drept răspuns, trebuie să spun că nu am nici o simpatie față de această poziție critică. Nu doresc să fiu condus în proiectele mele intelectuale de către o „poliție
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nevoie de plumb, nu de aripi”, considerat necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-o perspectivă comparativă și ferindu-se de teorii generale atotcuprinzătoare. După „experimentul” marxist și după eșecul lui Talcot Parsons În elaborarea unei teorii sociologice generale, nimeni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a doua Școli, contribuie printr-o abordare inedită: realizează o colecție a scrierilor clasice, evocând astfel stilul caracteristic al Școlii. Desigur, din această perioadă datează și alte lucrări, multe dintre ele biografii ale personalităților-cheie din Departament, inclusiv studii care privesc sceptic implicarea Școlii În probleme publice, evidențiind-o ca slugă a capitalismului (lackey of capitalism - Abbott, 1999, 11). În următoarele două perioade - sfârșitul anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sondaj realizat În aprilie 2003. Atitudinea populației față de regimul democrat ca formă de guvernare a societății moldovenești La Începutul celei de-a doua decade a procesului de tranziție a societății moldovenești de la totalitarism la democrație, membrii acesteia manifestă o atitudine sceptică față de regimul democratic ca mod optim și eficient de guvernare a societății. În acest sens, jumătate din populația chestionată - 49,9% la mijlocul anului 2002 consideră că este mai bine Într-o societate cu ordine strictă (societatea de până la tranziție), chiar dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
texte aparțin lui Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Al. Călinescu, Dan Hăulică, Mihai Șora, Petru Creția, Dan Petrescu, Luca Pițu, Gabriel Liiceanu, Sofia Arcan, Florin Bănescu, Anamaria Beligan ș.a. Livius Ciocârlie colaborează cu ample fragmente de jurnal, impregnate de verva autoironiei sceptice. Studii, eseuri, conferințe, evocări dau Horia Roman Patapievici, Adriana Babeți, Smaranda Vultur, Simion Mioc, Corina Ciocârlie, Dorian Branea, Paul Eugen Banciu, Marcel Tolcea, Daniel Vighi, Mircea Pora ș.a. Prezențe constante rămân Cornel Ungureanu, Vasile Popovici, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieș, G.
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]