1,949 matches
-
Bricheta îi tremura. Danny o întrebă: — Cine era? — O, un prieten de-al unui prieten de-al meu. Odinioară eram înamorată de cântăreții de jazz. Mulatrul își croise drum spre scenă. Danny îl văzu strecurând ceva în mâna contrabasistului - o sclipire verzuie, culeasă și dosită în aceeași clipă. Considine despre De Haven: și-o trăgea în venă și era o consumatoare înrăită de droguri farmaceutice. Danny se așeză la loc. Claire își stinse țigara și își aprinse alta. Luminile scăzură în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
deschis ușa, poftindu-ne înăuntru. Am intrat într-o încăpere ușor prăfuită, înțesată cu tablouri de diverse mărimi, în culori de o armonie ciudată, topindu-se unele într-altele ca în vis: păreau ceruri cu stele căzătoare sau poieni cu sclipiri de râuri, faruri mistuite de ceață, peisaje schimbătoare ca norii, pânze pe care ule iurile străluceau ca lumina filtrată prin vitralii. În partea dreaptă a odăii se ridica un șevalet uriaș, din lemn închis, care, nu știu de ce, îmi evocă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Ștefănel. Era fiul său, dar nu avea parcă nici o legătură cu cel care dispăruse cu șaisprezece ani În urmă. Revenirea lui dincoace de Zid era ca o furtună Îndepărtată, care nu se manifesta Încă prin nici un tunet, dar care trimitea sclipirile tăcute ale unei energii devastatoare. Toate acestea Îl derutau. Nimic din ce trăise În acești șaisprezece ani nu mai rămânea În locul unde se aflase. Totul se aduna, parcă, În jurul lui. Sosea Alexandru. Se apropia, de undeva, Ștefănel. Omul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
doar fiindcă simte frumusețea gestului sau doar fiindcă știa că nu poate fi Învins. Iar Amir era un mare luptător. Simpla lui apariție pe câmpul de luptă schimba totul. În matematica fără cusur a lui Angelo, Amir era necunoscuta. Era sclipirea de nebunie și de talent care răsturna totul. Flancul drept al lui Angelo avea nevoie de ajutor, iar Amir simțise asta și se năpustea, Într-un galop care atingea o viteză incredibilă, În ajutorul Apărătorilor. Caii mici, extrem de iuți, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
iar alți cincisprezece mii de oșteni munteni așteptau un eventual atac pe dispozitive de apărare amplasate mai jos de Focșani. Și am avut dreptate din nou, deși asta nu contează și nimeni nu va consemna, În istorie, opiniile mele, sau sclipirile mele de inteligență politică. La frontiera munteană a avut loc un scurt sfat domnesc. Dublu domnesc, dacă pot spune astfel. Vlad Îl ajutase pe Ștefan să-și recâștige tronul și țara. Acum, Ștefan Îl ajuta pe Vlad să-și recâștige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
au poruncit Încălecarea. Trupele au intrat În formație de luptă. Erau Încălcate frontierele și ordinele principilor europeni. Dar era aplicată o lege supremă. Turcii, Înapoi, la sudul Dunării. Nu În țările române. Nu În inima Europei. Și apoi, cu o sclipire de bucurie În ochii lui mari și verzi, Vlad Dracula a ordonat trecerea frontierei. Se Întorcea În țara pe care o dusese la victorie. Și pe care, sunt convins, o merita. * 15 septembrie. Am impresia că particip la o sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care le cutreieri tu sunt tăiate de celelalte, de ale sufletului. - Voi oferi primarului argumentul, pentru a-și scuza crimele edilitare. Nu cunoști periferia, draga mea! - cuvântul "periferie" rosti în largul ochilor lui Mini n întrebare, apoi umbre molcom',? și sclipiri scurte, asemeni bulevardelor umbroase sau ulicioarelor blânde, în care rar pilpîie felinare melancolice sau fulgeră ochiul orbitor 37 al vreunui far de automobil răzleț. Clișeuri, rămase acolo pe retină, acum evocate, apăreau în transparența ochilor. - Drumuri tăiate de suflet! Felicitări
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mi-a fost dat să văd și să mă emoționez prin contaminare afectivă fericirea adevărată apărută pe chipul adânc brăzdat al unei nonagenare, când a primit în bătătura pustie o cățelușă frumoasă foc și prietenoasă. Lumina de pe obrazul stafidit și sclipirile de lacrimi din ochii obosiți ai bătrânei mi-au prilejuit întâlnirea cu profundul și necesarul social din om iar în absența unor conviețuitori să aibă măcar un suflet iubitor și credincios de câine. Găini - se confesa cu durere în suflet
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
umple viața. Acel ceva se află la numai o milă depărtare de el, în linie dreaptă, deși, cu drumurile astea prăfuite și accidentate, distanța s-ar putea dubla. În lumina soarelui ce apune, Forrester întrezărește o lucire metalică și o sclipire trandafirie ivită pe fundalul cenușiu al pământului. Se oprește să se uite, simțindu-și fălcile încleștate și crispându-se în șa, fără să știe din ce motiv, ca un cavalerist la paradă. Nu mai văzuse suflet de om de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
săptămână de lege marțială a lăsat o duhoare de nedescris în Amritsar. Lemn ars. Gunoaie neridicate. Miros dulceag de carne arsă, de mătase de sari arsă și pulverizată pe răni ca să oprească sângerările. La capătul unei străzi observă ceva, o sclipire aurie în apă, este Templul în mijlocul rezervorului uriaș. Un croitor stă în fața atelierului său cu o privire goală, impasibil. Trec câțiva oameni pe strada îngustă. Merg pe jos, pentru că generalul a rechiziționat tonga-urile și bicicletele pentru armată. Dând colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
decât cum îi pulsează sângele. — Hhm? ezită el cu vocea întretăiată, neînțelegând prea bine. Ea slăbește ritmul. Nimic. Nu te opri. Era doar un cântec. Astarte geme. Te rog, nu te opri. El îi dă înainte, privindu-i chipul, cu sclipiri roșii și aurii în lumina difuză. Ține ochii închiși. Deranjant de închiși. De parcă n-ar fi cu el și doar și-ar imagina asta, dar el nu are timp să se gândească, pentru că ea deschide ochii brusc și se crispează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
deschis ușa, poftindu-ne înăuntru. Am intrat într-o încăpere ușor prăfuită, înțesată cu tablouri de diverse mărimi, în culori de o armonie ciudată, topindu-se unele într-altele ca în vis: păreau ceruri cu stele căzătoare sau poieni cu sclipiri de râuri, faruri mistuite de ceață, peisaje schimbătoare ca norii, pânze pe care uleiurile străluceau ca lumina filtrată prin vitralii. În partea dreaptă a odăii se ridica un șevalet uriaș, din lemn închis, care, nu știu de ce, îmi evocă deopotrivă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
păcat Ce doare ca o rană! A fost minciună Mi-ai spus cândva, c-un gând ce nu mai este, Că mă iubești. în ochii tăi fierbinți Descopeream o lume de poveste Și nu gândeam atunci că știi să minți. Sclipiri de aur căpăta nisipul Și marea era mută când vorbeai Și ce senin și pur îți era chipul Când mă priveai în ochi ... și mă mințeai ... Și mâna ta, pierdută-n a mea mână îmi dăruia fiori, ca într-un
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
albe în buchete vor să sărute zarea. Noaptea-și închide pleoapa trebuie să vină zorii să vestească dimineața să pornească-n zbor cocorii. O zi împrăștie vântul miresme diafane în aerul ce mângâie clipele-n zbor, pe gene s-așează sclipiri astrale și privirea se-ncarcă cu-n tainic fior. Amintirea trezește doruri uitate și valuri ciudate mă-nvăluie ușor, te simt lângă mine deși ești departe și-n gură-mi vine un gust acrișor. Vântul scârție ușor un oblon ruginit și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Simți-vei cum din mine tresar a vieții unde, Trascedentale umbre de galaxii apuse? Vedea-vei cum din ochii-mi consum simțiri fecunde, Puzderii, goluri negre, iubirilor impuse? Să măcin cuvântarea în raze de lumină, Minciuna să dispară în cosmice sclipiri, spre alte Universuri. Iubirea cea divină Purificată-n mine, să nască iar, IUBIRI. De imi cedezi iubirii, te lasă presărată, Pe Căile Lactee, ferită de păcate. Pe-altare, în chivoturi, să ne unim o dată, în suflete de oameni, de alții
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu e să te-asculte; Aștepți mângâierea și rabzi... în urma ta Se-apleacă crengi îngenunchind în fața ta și lacrimile ... cad secate în urma ta. Greșeala mea-i c-am fost leală în fața ta; Răni sângerânde și adânci rămase sunt în urma ta. Sclipiri de soare și speranțe le ai acum ’naintea ta Și vise multe, spulberate rămase sunt în urma ta. Un cer senin în dimineți le ai, e drept, în fața ta, dar plâns, tristeți si amăgiri lăsate sunt în urma ta Și cântec, vrajă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Te caut Te-ai afundat în umbrele din noapte ... Te caut rătăcind pe lungi poteci, în luna mută cuibărită-n șoapte Și-obscure stele, palide și reci. Trec pașii tăi pe-alei însângerate De visul tău, devreme asfințit Și în sclipiri de gând îndurerate O lacrimă de jar mi-a încolțit. Te caut peste munți și-adânc de mare ... De dorul tău mi-e sufletul rănit; Tânjesc după fierbintea mbrățișare, Petală din fiorul nesfârșit. Te caut prin pădurea foșnitoare Și-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-nmănunchează într-o caldă stea Și mi strecoară-n simțuri stropi de rouă fină. Buchet de bucurii Ești mugurele meu de fericire, Ce înflorești înmiresmat în stele. în pomul vieții tale-ți prind iubire, Din nestematele simțirii mele. Ești soarele, sclipire de lumină, Care-mi aduce-n suflet înviere, Neprețuită viță, cu rod plină, Raiul ce, sfânt, revarsă mângâiere. Ești țărmul care-mbrățișează marea, Purificat de valuri nesfârșite, Aureolă peste toată zarea, Buchet de împliniri reînnoite. Ești un izvor curat cu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cer pentru pustiu. Ne prindem în tăceri ca depărtarea, când plânsul a uitat să ne mai doară. Nisipul din clepsidră arde zarea... fugare clipe-n clopote de ceară. Tot mai vioi himerele ne sapă altare opaline-n flori de umbre, sclipiri de-arginți ce zidurile crapă, duc adevărul vieții în penumbre. Zboară-n pereți săgețile privirii, cum frigu-n sine dezvelit de liniști, iar moaștele stau lumânări gândirii, la osândirea spicelor pe miriști. Și curge și se prinde-n amorțire, pe trunchiul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Atunci este primăvară ies cocori de sub stihii ? Când cerbii ridică arbori spirală spre cer senin, Când pădurea se deschide împânzind miros de pin, Când și-nalță ciocârlia clinchetele argintii, Atunci este primăvară, când-și-au zborul fluturii? Când pe lac sclipiri de aur se-oglindesc în ochi de zori, Când și munții se apleacă lăsând loc în colț, de flori, Când șiraguri de mătase își țes pături pe sub nea, Atunci este primăvară, când cerul aproape-ai vrea? Când se face primăvară
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
zăresc chipul său. Poartă magnifica uniformă de ceremonie și se ține drept pe cal. Mi-au plăcut darurile, zice el. A fost foarte frumos din partea dumneavaostră. Pare mai posomorât. Buzele îi sunt uscate și în ochi lui nu întrezăresc nici o sclipire. Sunt hotărâtă să îmi înving emoția, așa că spun: — Mă bucur. — Vă așteptați de la mine să spun că vă înțeleg sacrificiul și că sunt recunoscător? Aș vrea să spun nu, dar buzele mele nu se mișcă. Sunteți crudă, zice el. Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
va privi muncita sapă, De‐ ar ști vorbi surata bună, Amar te‐ ar prohodi la groapă: O viață‐ntreag‐ am fost tovarăși, În ploi și‐ n arșiță de soare, 189 De truda palmei tale aspre Eu m‐ am făcut strălucitoare. Sclipirea mea spune rușinea și jalea care mă purta: M‐ ai frânt de glia tuturora, Dar n‐ am săpat moșia ta! RUGA MAMEI fragment Să‐mi plec genunchii iară, Să‐ ți spun iar ce mă doare, Preasfântă născătoare și pururea fecioară
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
codrii Fundeanu... Când cazurile s-au tot repetat, iar arestările se produceau tocmai cu cei care, încrezători, își descărcau sufletul în fața acestui specimen odios, când în aceeași măsură și compătimirile se repetau cu aceleași invariabile cuvinte, cineva a avut o sclipire de conștiință, și-a dat seama de la cine veneau arestările samavolnice, condamnările și supraaglomerarea pușcăriilor cu consătenii lor, și, precum se întâmplă în telepatie - că satul are felul său de a percepe și comunica - individul a început a fi ținut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
frunzele nucului din grădină, alintate de o pală de vânt... Fără voia mea, o picătură de tristețe s-a prelins în suflet. Doream atât de mult ca nălucirea să fie adevărată... Izvorul m-a întâmpinat cu unda tremurată și cu sclipiri de diamant în lumina dimineții și parcă mi-a șoptit: “De când te așteaptă bătrânul și... nu numai el”. “Și mai cine, mehenghiule?” “Ei, asta-i poveste veche. Ai s-o afli. Totul la timpul sorocit de Cel de Sus”... Vrăjit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fi avut o soră geamănă cred că ar fi fost cam același lucru. Am reușit să ajung la fereastră fără să mă mai Împiedic de nimic pe drum. Cerul era Înnorat, ca de obicei, iar orașul taciturn era Învăluit În sclipirea zăpezii. Ninsese peste noapte, ceea ce urma să-mi Îngreuneze și mai mult drumul. Aveam să Întârzii dacă nu plecam Îndeajuns de repede. Mi-am apucat hainele În grabă și am dat să ies din cameră când am auzit-o pe
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]