1,649 matches
-
sat deoarece schimbă garnizoana. Casa parohială nu e scutită de adăpostirea militarilor, iar camera popii e ocupată de sergentul major. Acesta era o persoană foarte experimentată, foarte la curent cu obiceiurile locului; prima sa grijă, de îndată ce e singur, e să scotocească: descoperă banii și pune mâna pe ei. Compania pleacă a doua zi; popa verifică imediat ascunzătoarea și-și dă seama că a fost furat. Nepăsător și fără să se emoționeze, ia un cuțit bine ascuțit și... merge să-l înfigă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ieșit din lumea stearpă să mă avânt în ierarhia cerească, dar lui Euridice, etern îi duc dorul. De-atunci am îmbrăcat roba de in, supunându-mă marii cunoașteri a vieții de ascet. Am pătruns magia, am cercetat spațiul divin, am scotocit moartea ca să caut viața și am văzut corect. Am văzut hotarele luminilor, sufletele, sferele transparente infinite, eterul zeilor, cerul, templele sale înflăcărate. Preoții lui Isis și Osiris mi-au încredințat mistere transcendente. Am discutat cu zeii cu gânduri de lumină
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
an preoții au tămâiat și stropit cu aghiasmă arătările fantomelor luptătoare dar acestea fără să se sinchisească își căutau de treabă. Singurul lucru care le alunga era primul cântat al cocoșilor, la ivirea zorilor de ziuă. Ostașii din gardă au scotocit prin toate cotloanele comitatului, prin împrejurimi și prin cimitire, negăsind nimic suspect. Acum fantomele ioaniților și templierilor au pătruns în castel făcându-le viața insuportabilă. Vacarm. Urlete. Zgomote de arme. Insomnii. Nervi intinși la maximum. Contele obosit și nervos repeta
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
călit. Urma să fac coca pentru plăcintă. Nu știam unde ține făina. Ce să fac? Se făcuse seară, unchiul Zaharia nu mai venea. Începusem să intru chiar În panică, gândindu-mă că s-a Întâmplat ceva cu el. Să-i scotocesc prin cămară nu-mi permiteam, așa că mam hotărât să-l aștept. Cum stăteam așa, descumpănită, am auzit un tril și am văzut o păsărică ce se așezase pe pervazul ferestrei de la bucătărie, ațintindu- mă cu capul lăsat pe o parte
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
din cauza torturilor, uneori din cauza unei doze prea mari de gaz neutralizator sau drog. Dar doctorii, specializați în metodele de reanimare ale Controlului, îi readuceau întotdeauna la viață. Îngenunche lângă cel mai înalt dintre cele două cadavre și începu să-l scotocească prin buzunare. Găsi o legătură de chei, un carnet mic și un pix, un portofel conținând doar bani, un pieptene și o batistă. Marin vârî carnetul în buzunar; tocmai se pregătea să îl controleze și pe celălalt când se deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
îl imobilizară. În clipa următoare îl orbi o lumină puternică. \ CONTROLAȚI-L! ORDONĂ O VOCE PUTERNICĂ. VOCEA ÎI ERA VAG FAMILIARĂ, DEȘI O AUZISE DOAR ÎNTR-O CONVORBIRE LA TELEFON, ȘI MARIN BĂNUI CĂ ERA A LUI SCUDDER. MÂINILE ÎI SCOTOCEAU ACUM BUZUNARELE. SIMȚI CUM ÎI ERAU LUATE NEUTRALIZATOARELE, APOI MÂINILE ÎI DĂDURĂ DRUMUL. În ciuda luminii orbitoare, Marin reuși să distingă decorul. Se afla într-o cameră spațioasă alături de vreo șase Prippi voinici. Așezat în spatele unui birou mare \ singurul din încăpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
nenorocirile provocate de goana pentru satisfacerea unor interese meschine aflăm în Jurnal mai multe însemnări, precum aceasta, din 13 august: "Întîlnindu-l pe doctorul Theohari, cu spitalul său mobil, la capătul podului, îmi povestește că, la Orhania, doi sanitari i-au scotocit pe soldații morți de holeră, pentru a le fura banii. Ei și-au ascuns în gură bani furați. Amândoi au murit de holeră (singurii din personalul sanitar al spitalului)". Nici măcar analizele de laborator nu erau scutite de înșelăciuni odioase. Din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de friguri, iar prea fericitul se apropia cu pași moi, rari, se aplecă asupra prietenului. Deschise gura, cavitatea adâncă, sângerie, cu cartușele dinților cariați. Renunță, se răzgândise, închise gura. Se întoarse cu spatele. Fracul fâșâi, aripile dinapoi se desfăcură, fluturând, scotocea să găsească arma sau termometrul, cerul fu absorbit în sunetul de bucium sau flaut sau corn, un vânt fermecat, vindecător. Brațele pierdură strânsoarea, gâtul și umerii, pieptul deveniră libere, ușoare, uitarea cuprinsese trupul și timpul pierise. Târziu, cât de târziu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
lat, gât scurt, ceafa masivă, mâinile placide, îngrijite. Negrul iute al privirii și zâmbetul timid, neterminat. Vestminte apretate, bărbia căptușită de abia vizibile pungi de castor. Degete îngrijite, da... își aminti șervețelul, zâmbi. Colegul Lucian tocmai își căuta, iată, șervețelul ! Scotocea prin buzunarul pantalonilor, voia să-și șteargă fruntea, gâtul, buzele. Fracțiunea adevăratei regăsiri, darul liniștitor al domesticității, recuzita simpatică în care se blindează bărbații serioși. Vecinul își ștergea, într-adevăr, palmele cu batista, neatent la scârțâitul fotoliului de- alături. — N-
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
avocatul Domșa, anunțîndu-l că consideră logodna cu Marta ca o nesocotință copilărească și de aceea îi înapoiază verigheta. " Uite ce simplu și cum nu mi-a venit în minte!" își zicea scriind adresa, mulțumit, parcă ar fi găsit o comoară. Scotoci prin sertare și în sfârșit dădu peste ce căutase adineaori: o cutiuță căptușită cu catifea albastră. Își scoase verigheta din deget și o puse în cutiuță, iar cutiuța o împachetă frumos și o sigilă cu ceară roșie. Apoi chemă pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zi întreagă au tot ars casele, a ars și Banca la care lucrase tatăl meu, au ars magazine întregi, au fost pierderi materiale imense, dar s-au salvat toate viețile omenești. Orașul devenise peste noapte un cimitir, plin de țigani scotocind printre moloz, dar viața mergea înainte. Moineștiul a renăscut curậnd din propria cenușă, iar noi am ajuns liceeni fericiți, iarăși colegi de clasă, ba chiar vecini de bancă. Emil și Traian își vedeau liniștiți de lecții; ei se ocupau de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
mereu ea le lungește Și suind în cer le mută, Parcă fața-i cuvioasă E cu ceață învăscută. Ce gîndește? - numai norii Lin se-mbină, se desbină Ca fășii de gaz albastru Ca și aburi cu lumină. Lin pin iarbă scotocește Apa-n prund și-n pietricele. Florile surînd în taină, Oare ce-or surâde ele? {EminescuOpIV 507} Și[-s] cu neguri îmbrăcate Lac, dumbravă și pădure. Stele palid tremurânde Ard pin negurile sure. Lumea-n rouă e scăldată, Lucioli pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui Iacov, în cortul Leii, în cortul celor două roabe, și n-a găsit nimic. A ieșit din cortul Leii, și a intrat în cortul Rahelii. 34. Rahela luase idolii, îi pusese sub samarul cămilei, și șezuse deasupra. Laban a scotocit tot cortul, dar n-a găsit nimic. 35. Ea a zis tatălui său: "Domnul meu, să nu te superi dacă nu mă pot scula înaintea ta, căci mi-a venit rînduiala femeilor." A căutat peste tot, dar n-a găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a zis: "Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi paharul, să fie robul meu; iar voi veți fi nevinovați." 11. Îndată, și-a coborît fiecare sacul la pămînt. Fiecare și-a deschis sacul. 12. Economul i-a scotocit, începînd cu cel mai în vîrstă și sfîrșind cu cel mai tînăr; și paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin. 13. Ei și-au rupt hainele, și-a încărcat fiecare măgarul, și s-au întors în cetate. 14. Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
s-au dus... Timpul nu se mai întoarce niciodată. Nici viața care a apus... Creație Dacă am folosit cuvinte-n text, Ele au fost doar un pretext. Am înmănunchiat idei și simțăminte, Purificate și turnate-n necuvinte. Strai de poezie Scotocind aducerile-aminte, Am transformat trăirile-n cuvinte. Și, cu un strop de fantezie, Le-am îmbrăcat în strai de poezie. Vrăjitorul de cuvinte De când în lumea literară a pășit, Un vrăjitor al slovelor, cu har, s-a dovedit. La un semn
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
mergi, adeseori, buimac, Iar lecții faci doar după bunul plac. Unui pierdant Ești un pierdant nefericit Numai de ghinioane urmărit. Tot ce e mai rău ți s-a-ntâmplat, Ai rămas singur și neajutorat. Ziaristul Cu pixul transformat în iatagan, Scotocește noul în cotidian Și, folosind cuvântul ca pe ghilotină, Scoate adevărul la lumină. Nu cred Nu cred în prieteniile interesate, Nici în cele, artistic, regizate; Nu cred în ura afișată Dar mi-e teamă de cea abil mascată; Nu cred
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
cu mine strângem banii, zice ea. Așa mă gândeam și eu. Faci pe sora medicală cu un handicapat mintal, neglijându-ți Îndatoririle de serviciu. Protejează drepturile legumelor, că doar noi nu Încercăm să rezolvăm decât un caz de crimă. Mă scotocesc prin buzunare și scot o bancnotă mototolită de zece lire pe care i-o Înmânez lui Drummond. Cunosc o gagicuță care ți-ar suge șultimu strop de muie din coaie pentru bancnota aia. — Bruce... ai vorbit cu Bob? Cu Toal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de ei. Puțoii. Mă duc acasă În Volvo, oprindu-mă la Crawford’s pentru niște mâncare la pachet. Voiam să am nădragii ăia noi când vine Bunty. Acum trebuie să pun porcăria În vârful mormanului de rufe murdare și să scotocesc după unii murdari, dar nu chiar atât de murdari, din maldărul puturos. Casa asta-i o cloacă. Pute mai rău aici decât În șopornul lui Hector. Îndes tot ce pot În saci de gunoi, atac suprafețele cu o cârpă umedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
din Pavia unde face o ședere cu ocazia studiilor sale de drept, starea teatrului italian cu cea a teatrului altor țări din Europa, adică a teatrului englez, spaniol și francez, Goldoni deplânge, întristat, absența unor texte dramatice italienești de seamă. "Scotocind mereu prin această bibliotecă, scrie el în prima parte a Memoriilor sale, am văzut teatre englezești, teatre spaniole și teatre franțuzești; nu am găsit niciun fel de teatre italienești. Erau pe ici pe colo piese italienești de pe vremuri, dar nicio
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
devine foarte dur când dorim un erou real, analizat în mod savant, în picioare și în acțiune. Iată fără îndoială de ce naturalismul îi îngrozește pe autorii obișnuiți să pescuiască oameni de seamă în apele tulburi ale istoriei. Ar trebui să scotocească umanitatea prea în profunzime, să afle viața, să meargă drept la măreția reală și să o pună în practică cu o mână puternică. Și să nu nege nimeni această poezie adevărată a omenirii; ea a fost scoasă în evidență în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care făcea să răsune pădurea... „Ce îmbrăcăminte frumoasă are!“, se minuna ea, când îl zărea, sus pe o cracă, cu penajul colorat de o rară frumusețe. Visa și ea în felul ei și singurătatea îi era străină. Își petrecea ziua scotocind prin liziera de la marginea pădurii, curioasă și surâzătoare... ciugulind mure ori smeură în smeuriș... sau, cățărându-se cu o sprinteneală și îndemanare de maimuțică, după fructe de pădure... Un sturz își luă zborul dintr-un stejar, arătandu-și în soare penajul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Poți să-mi faci rost de unul chiar acum? întrebă ea. Astăzi sunt foarte ocupată și am nevoie de computer. Păi... ezită el. Nu sunt sigur. Și la IT suntem cam ocupați și nu prea știu dacă am timp să scotocesc printre cabluri astăzi. —Lasă prostiile. Își dorea să nu fi părut atât de arțăgoasă, dar nu se putuse abține. O părticică din ea nu voia ca tipul ăsta să se prindă că îl plăcea (și asta numai datorită mușchilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
întuneric nu vedea la ce număr trebuia să sune. Și oricum telefonul părea să fie mort. Știa că mai avea puțin și intra în panică. Simțea lacrimi în ochi. Respiră adânc. Atunci își aduse aminte de telefonul ei mobil și scotoci prin geantă până nimeri Motorola ei cu clapetă. Lumina care se răspândi când îl deschise era bine-venită, dar semnalul era slab și bateria aproape descărcată. Dar trebuia să ajungă pentru un apel scurt. Se gândi că Anna și-ar da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
cu mâna și piciorul în ghips, arătând a victimă sigură; Roy trebuia neapărat să o însoțească. Darcey bombăni, însă fu de acord cu Rosa și le promise că îi va suna dacă afla ceva de nuntă. De-abia mai târziu, scotocind prin geantă, își aduse aminte că îi dăduse mobilul lui Nieve ca să telefoneze în State și că Nieve nu i-l înapoiase. Darcey admise că returnarea mobilului nu era prioritatea numărul unu a lui Nieve, dar își dorea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
vreau repede. Am scris un cec pentru necesitățile dumneavoastră imediate. Îi făcu semn cu capul omului său de Încredere, care mi-l Înmână. Era un cec de 1 000 de mărci, de ridicat În numerar de la Privat Kommerz Bank. Schemm scotoci din nou În servietă și Îmi dădu o scrisoare cu antetul Germania Life Assurance Company: — Asta certifică faptul că ați fost angajat de compania noastră să investigați incendiul, În urma formulării unei cereri de despăgubire. Casa a fost asigurată de firma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]