5,013 matches
-
a acestuia. Fixarea invariantelor e operată ,din mers", printr-o analiză mai mult metacritică decât literară. Altfel spus, Elena Zaharia-Filipaș se focalizează pe comentariile făcute de marele critic modernist pe marginea literaturii feminine, iar nu pe textele ca atare ale scriitoarelor. Procedura se schimbă însă în capitolele următoare, unele de mai mare întindere (Hortensia Papadat-Bengescu - femeia din oglindă, Henriette-Yvonne Stahl - literatura inițierii și experienței, Doamnele și lumea rurală), în care accentul critic se deplasează de la receptarea operelor la comentarea lor propriu-zisă
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
sfătuiește nenumărați aspiranți la gloria literară. Femeile nu lipsesc din acest cadru, ba chiar ele formează o constelație de-sine-stătătoare pe bolta vastă a criticului. De la Hortensia Papadat-Bengescu la Cella Serghi și de la Ioana Postelnicu la Sorana }opa, atâtea și atâtea scriitoare evoluează pe orbita lovinesciană, căutând cea mai convenabilă conjuncție. Citindu-le manuscrisele și cărțile tipărite, criticul desprinde câteva trăsături generale ale literaturii feminine, mărci pe care Elena Zaharia-Filipaș le evidențiază și schematizează. Instinctualitate, senzualitate, sentimentalism, pudoare, lirism, subiectivitate: iată aceste
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
in)tangibilă. Incursiunile în istoria mentalităților și sublinierea faptului că, la începutul secolului 20, există la noi un model literar standard, masculin, societatea românească fiind puritană și tradiționalistă, iar femeile, simple anexe ale bărbaților, nu funcționează ca circumstanțe atenuante acordate scriitoarelor: indulgențe și dispense de talent, acuitate cognitivă, expresivitate literară. Citindu-le cărțile, autoarea nu duce compasiunea dincolo de sfera cuvenită și nu le ,face dreptate" lăudând nemeritat opere cu minusculă. Feministele active se vor simți, probabil, atinse în onoarea lor de
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
succes, dar nu ocolește nici autorii unor texte cu care e mai greu să te familiarizezi. Pentru că apăruse voga minimalismului, POL nu-l ocolește. Așa se face că, probabil, primul dintre cei mai buni autori POL este Marie Redonnet, o scriitoare atipică pentru ,scriitura feminină" din zilele noastre, cu un discurs compact, consecvent în ambiguitatea referențială, articulat obsesiv. În a doua jumătate a anilor '90, nici moștenirea Noului Roman, nici aparenta modestie minimalistă - de fapt o acedie - nu mai interesau atît
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
pentru Literatură în 1999."; la pagina 3 a se notă că Cenaclul condus de scriitorul Iulian Neacșu se numește LITERATORUL și nu are legătură cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la tine anonim și mă povestesc. Mai eram eu în preajma, prăfuit că un ceas din magazinul cu antichități, numai duminică, în vestiarul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
va începe, prin Tragedia Uitării - TRAGEDIA NEAMULUI ȘI A OMENIRII - ...CĂLÂII LUMII (MEREU...” RE-NĂSCUȚI”!) ABIA AȘTEAPTĂ!!!. 1. Dan Sandu, Amintiri din Samsara, Editura Ateneului Scriitorilor, Bacău, 2011. 2. „Oana Orlea, născută Maria-Ioana (Oana) Cantacuzino (născută la 21 aprilie , România), este scriitoare și fosta deținută politică, aflată în exil în Franța, unde locuiește din anii 1980. Oana Orlea este pseudonimul literar al Mariei-Ioana Cantacuzino, fiica aviatorului legendar Constantin “Bâzu” Cantacuzino și a Ancăi Diamandy. Este nepoata prin alianță a lui George Enescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de viitor: seria editorială „Scriitorii la ei acasă”. La el acasă a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și ziarista, pictorița, poeta, eseista și romanciera, cu o activitate scriitoriceasca dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Curând, Camil Baltazar o prezintă pe Lucia Demetrius la ,Sburătorul", unde citește, și aici plină de emoție fragmente din roman. Lui Lovinescu îi place cartea și va scrie o cronică laudativă. Dar se va supăra după aceea, aflând că tânăra scriitoare n-a citit o carte pe care i-o dăruise. Era furios. Va să zică n-ai citit decât paginile referitoare la D-ta. Să mi se usuce mâna dacă ți-oi mai da vreodată o carte". Această mâhnire apare destul de frecvent
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
scund, urât și negru, cu o privire plină de furie". Acea cronică ar fi fost așa de veninoasă pentru a-l combate pe rivalul său E. Lovinescu și totodată, chipurile, fiind invidios pe G. M. Zamfirescu, iubitul ireal al tinerei scriitoare. Ce mai, în viziunea ei, G. Călinescu e un fel de geniu al răului. Un alt portret nu prea măgulitor este acela al lui Tudor Arghezi. Deși prieten cu tatăl ei, de marele poet, Lucia Demetrius nu s-a putut
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
vadă pe fugă, iar la înmormântare, a rămas în curte, fără să rostească o vorbă de mângâiere soției și fiicei îndoliate. Spunea lucruri uluitoare, te fascina cu vocea lui tărăgănată, dar te și nimicea într-un fel". Interesante pagini consacră scriitoarea boemei literare și altor confrați, revelând același talent portretistic, ce conferă o și mai mare autenticitate Memoriilor. Astfel, Eugen Ionescu era ,urâțel foc, mic, plin de mișcare și nerv... pe atunci veșnic neliniștit, jucăuș ca un copil, poznaș, afurisit". Parcă
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
epocă. Lucia Demetrius devine în 1937 salariată în birourile marelui industriaș Malaxa, figură luminoasă Memoriilor, - și el un personaj - care o impresionează prin generozitatea lui și modul cum înțelegea să-i ajute pe cei nevoiași. Oferea burse în străinătate (pe scriitoarea noastră, a ajutat-o să întreprindă o călătorie în Italia), se interesa de artiștii bolnavi, cum a fost cântăreața Hariclea Darclée. în anii instalării dictaturilor și ai războiului, când se legiferează inumana ură rasială, Lucia Demetrius, având mama evreică, trăiește
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
Băiatului cu undița nu-i reușește trucul, ,iar peștele îi moare-n buzunare". Dacă dintre clasici zeitățile tutelare (mărturisite) ale Ilenei Mălăncioiu sînt Eminescu, Blaga și Bacovia, alături de Rilke sau Poe, par verosimile și unele afinități cu mult mai tînăra scriitoare din diaspora care, într-un interviu luat cu puțin înainte de moartea ei fără sens (adevărată, din păcate !) mărturisea : ,Pot scrie atîta vreme cît rămîn vulnerabilă". Și iată cum mici fragmente din mozaicul unor idei literare se îmbină perfect : ,Tatăl Anduței
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
case de creație, drepturi de autor mai mult decît decente, promovare pe toate canalele, notorietatea în viața publică etc.). În același timp, cartea este la nivel de bîrfă, un repertoar al iubirilor și al aventurilor din tinerența efervescentă a unei scriitoare rămase în legenda literaturii române ca o neobosită devoratoare de bărbați. La ambele nivele, a impresionat franchețea, stilul sportiv, senin, în care autoarea își descrie lașitățile, oportunismul politic, dar și amoralitatea în materie erotică. Cel de-al treilea volum al
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
constantă în volum este comemorarea anuală a morții fostului ei soț, Ali (Al. I. Ștefănescu). Multe dintre notații sînt atît de personale încît nu au nici un fel de relevanță pentru un cititor care nu cunoaște foarte bine persoanele din anturajul scriitoarei: ,M-am revăzut cu Bissy Roman, această făptură inconfundabilă, sclipind de strassuri și de vitalitate" sau ,Yvonne a fost în Europa, am vorbit la telefon cu ea, cu Mița Constantin și cu Puiu". Una peste alta, cel de-al treilea
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
de piele, doar speranțe avea și câțiva pistrui aruncați pe vârful nasului ușor ridicat în aer.. Născută la Sulița, în județul Hotin, în nordica Bucovină (actualmente Ucraina), Vavila Popovici este autoare a douăsprezece volume de versuri și douăsprezece de proză. Scriitoarea debutează în 1982, în revista „Ramuri”, din Craiova, iar șase ani mai târziu, în 1988, câștigă premiul Editurii Eminescu. în prezent locuiește, în Statele Unite ale Americii. Ultima piruetă, cartea scrisă de Vavila Popovici, este un microroman. La fel ca și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
doi locuiesc într-un mare oraș din Muntenia, unde au revenit după ce el a dobândit casa părintească luată de comuniști și dăruită unui reprezentant al noii clase din acea vreme, aparținând „burgheziei proletariatului”. Pe patul de moarte, Laura îi oferă scriitoarei, jurnalul ei intim, sperând că aceasta se va îngriji să fie publicat. întreaga carte se concentrează în jurul vieții Laurei și a lui Alec. Evenimentele trăite de cei doi soți sunt înregistrate cu acuratețe în propriul jurnal, de Laura. Notițele din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
înregistrate cu acuratețe în propriul jurnal, de Laura. Notițele din jurnalul ei vorbesc despre drama intelectualului dintotdeauna. La fel ca în „Patul lui Procust”, romanul lui Camil Petrescu sau în „Falsificatorii de bani”, creația lui André Gide, în „Ultima piruetă” scriitoarea prezintă prin intermediul jurnalului Laurei, existența, gândurile, sentimentele personajelor care interacționează cu aceasta. Fiecare capitol din „Ultima piruetă” are ca moto un extras dintr-un scriitor cunoscut, cum ar fi Vasile Voiculescu, Garabet Ibrăileanu, Emil Cioran, Arhip Ciobo tariu etc., motouri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
această ocazie, a celor 50 de volume alocate librăriei de către editură. Printre invitați s-au numărat scriitorul și redactorul George Roca (a cărui susținere și încurajare pentru proiectele mele curente, ca și pentru dezvoltarea mea ca scriitor, le apreciez enorm!), scriitoarea Mihaela Cristescu, profesorii Eva Foster și Daniel Reynaud, cunoscuta muziciană de jazz Ani Kiko. Următoarele prezentări ale lucrării se vor petrece în curând în USA (New York, Chicago, și posibil la Los Angeles) și Canada (Toronto) prin grija d-nei Doina Uricariu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
le dezvăluie aspirațiile cele mai intime, retorica de îndrăgostiți, cărțile care le-au marcat formarea intelectuală, gusturile artistice, reacțiile în fața bolii sau a morții celor apropiați, secretele cele mai bine păstrate și indiscrețiile stînjenitoare din relațiile cu ceilalți. Sub pana scriitoarei, toți acești oameni devin vii, le simțim răsuflarea, le auzim oftatul, le înțelegem neliniștile, spaimele, temerile, impecabil camuflate în spatele ținutelor severe. Abia sosit în România, doctorul Carol Davila îi împărtășește soției sale românce exasperarea în fața unui comportament care face ravagii
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
crea un prototip existențial alcătuit din mai multe ființe amestecate haotic într-una singură, pe care El să o țină sub neîncetată observație" (p. 225). Am căutat în această carte o fiică de activist comunist și am descoperit o excelentă scriitoare. O calitate pe care, într-o epocă a corecțiilor ideologice și a retrocedărilor de bunuri, nimeni nu i-o poate lua.
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]
-
colocviu amintind de trecerea a cinci decenii de la moartea Ťmarii europeneť Hortensia Papadat-Bengescu, dată aproape neconsemnată la noi. În acest cadru inaugurat de cunoscuta specialistă în istorie românească, d-na Catherine Durandin, au fost propuse noi lecturi critice ale operei scriitoarei. S-au exprimat, astfel, profesorii Mircea Anghelescu și Ion Bogdan Lefter, de la Universitatea din București (primul propunând o Ťlectură paralelăť între Colette și prozatoarea româncă, al doilea vorbind despre Ťetapa finalăť a Ťjocului de măștiť din ciclul Hallipa). De la Cluj
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
de la Universitatea din București (primul propunând o Ťlectură paralelăť între Colette și prozatoarea româncă, al doilea vorbind despre Ťetapa finalăť a Ťjocului de măștiť din ciclul Hallipa). De la Cluj, au fost prezenți Sanda Cordoș, care a reflectat pe marginea modernității scriitoarei receptate în anii '50, Călin Teutișan, cu o comunicare despre Ťlumea în oglindăť și problematica subiectivității în nuvelele sale, Ion Pop, cu considerații pe marginea interviurilor prozatoarei. La rândul lor, profesoara belgiană Gisčle Vanhčse, care predă acum româna în Italia
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
Curând, Camil Baltazar o prezintă pe Lucia Demetrius la "Sburătorul", unde citește, și aici plină de emoție fragmente din roman. Lui Lovinescu îi place cartea și va scrie o cronică laudativă. Dar se va supăra după aceea, aflând că tânăra scriitoare n-a citit o carte pe care i-o dăruise. Era furios. Va să zică n-ai citit decât paginile referitoare la D-ta. Să mi se usuce mâna dacă ți-oi mai da vreodată o carte". Această mâhnire apare destul de frecvent
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
scund, urât și negru, cu o privire plină de furie". Acea cronică ar fi fost așa de veninoasă pentru a-l combate pe rivalul său E. Lovinescu și totodată, chipurile, fiind invidios pe G. M. Zamfirescu, iubitul ireal al tinerei scriitoare. Ce mai, în viziunea ei, G. Călinescu e un fel de geniu al răului. Un alt portret nu prea măgulitor este acela al lui Tudor Arghezi. Deși prieten cu tatăl ei, de marele poet, Lucia Demetrius nu s-a putut
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
vadă pe fugă, iar la înmormântare, a rămas în curte, fără să rostească o vorbă de mângâiere soției și fiicei îndoliate. Spunea lucruri uluitoare, te fascina cu vocea lui tărăgănată, dar te și nimicea într-un fel". Interesante pagini consacră scriitoarea boemei literare și altor confrați, revelând același talent portretistic, ce conferă o și mai mare autenticitate Memoriilor. Astfel, Eugen Ionescu era "urâțel foc, mic, plin de mișcare și nerv... pe atunci veșnic neliniștit, jucăuș ca un copil, poznaș, afurisit". Parcă
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]