4,809 matches
-
pe Matei. Auzise de la femeia lui că e tâmplar. -La întrebat dacă nu voiește să câștige și el un ban. Ăsta, cum să nu vrea? S-au tocmit. Ziua se mărise, când ieșea de la lucrul lui, s-apuca de ciocăneală. Scule se mai găseau pe acasă, ba o rindea, mai un fierăstrău. A cumpărat materialul și într-o săptămână Matei i-a dat gata rafturile. Banii câștigați tot la negustor în tejghea au rămas. I-a băut cu Spiridon și cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strâmbă, păcătoșilor. Supărați pe Dumnezeu. A trecut iarna și, prin mai, din capul Filantropiei au sosit vreo douăzeci de căruțe cu nisip și vreo alte douăzeci cu cărămizi. Până 130 seara, au picat și niște meșteri tocmiți de primărie, cu sculele lor, toți țigani, veseli, de-au umplut cârciuma. A doua zi, au ridicat o gheretă de lemn și-au întins desagii la umbră, așteptând materialele. Într-o săptămână făcuseră o șosea lată peste maidan pe care alergau camioanele pline de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
curte piere! Până la prânz, icoană o făcuse! N-o mai cunoșteai. O săturase de talian. O lună zăcuse Florica. Meșterul tot mai cânta. Trecea spre seară pe sub geamurile fetelor și nevestelor. Când se aspri timpul isprăvise lucrarea. Și-a strîfts sculele și-a plecat cu oamenii lui. Multe luni după aceea oftau muierile cu gândul la el... Biserica era gata pe dinafară. Mai mare dragul să te uiți! A sădit primăria pomi în jurul ei, a pus piatră, i-a făcut și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gura gropii se ivea Tudose cu toporul lui înfipt în buturugă strigând "Sparg la lemn, sparg la lemn, sparg la lemn". Stere La amurgit, lucrătorii se întorceau de la fabrică. Aveau sufertașele goale. Nevestele, în păr la porți, să le ia sculele. Tot atunci veneau și zidarii, și meșterii. Lăsau ferăstraiele și mistriile și intrau în curți, lătrați de câini. Femeile aduceau ligheane pline de apă. Ei își adânceau tălpile crăpate și negre, să se răcorească. Peste Cuțarida se lăsa o ceață
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Apa urcase până la ferestrele înguste, se strecurase pe sub cercevele și intrase în odăile pardosite cu lut. Femeile aruncau lucrurile pe paturi și pe scaune, plângând, cu copiii de mână. Măritei îi luase preșurile. Lui Matei potopul îi urnise dulapul cu scule. Meșterul, numai în izmene, alerga cu Petre, tinînd niște prăjini în mână, să-l oprească. Cizmarul abia adunase pantofii clienților. Ploaia îi furase calapoadele, care pluteau spre rampă. Într-un târziu, ploaia ostenise. Mai bătea rar și rece. Stere privea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ne dea ceva mai bun... Văduva, cu poala plină, trecea pragul, potolindu-le: - Ho, nesătulelor, ho, că v-am adus... Și le împărțea morcovii reci și proaspeți. Tinca se uita la al ei, glumea cu celelalte, ca între bătrâni, despre sculele bărbaților morți și se apuca să ronțăie. Îi da mâna, că mai avea câțiva dinți, dar ce te faci cu celelalte, știrbe toate! Mița cerea un cuțit și se apuca să-și curețe bucățica ei. Tăia solzii umezi, aripile verzi-albicioase
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
delicvent... că o vină mare apăsa sufletul lui... - Și cum vom trăi noi? întreabă zâmbind cu tristeță... - Cum? Ah! iată cum... Iată tabloul ce mi-l zugrăvesc... Dimineața, când vei dormi încă, te-oi săruta pe ochi și te-i scula... apoi ți-oi aduce cafeaua și cămeșa cu butonii puși, și ciorapii, halatul, fesul, o țigară... te-oi îmbrăca, apoi te-i duce la treaba ta... și, rămasă acasă, voi șterge colbul de pe cărțile tale, voi aranja hârtiile, voi drege
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Miliție, în orice birou din Miliția română, la înălțimea de un metru se afla în zid un piron, prins în beton, cu un belciug la capăt, de care erau legați infractorii cu ajutorul cătușelor. Nu te legau de calorifer, ci aveau scula pe perete, ca în Evul Mediu. Ofițerul acesta a luat un scaun, l-a pus cu spătarul la perete și mi-a zis: « Ia urcă-te tu, în genunchi, pe scaun și stai cu fața la perete!». M-am urcat și nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de interes național etc.; factori naturali: clima, gradul de umiditate, direcția vânturilor etc. 7) Dosarul tehnic al proiectului, care se referă în principal la: soluțiile tehnice, tehnologice și constructive ce vor fi adoptate, echipamentele de producție, auxiliare și de întreținere; sculele, dispozitivele și verificatoarele folosite; gradul de interșanjabilitate a pieselor de schimb și modul de asigurare cu acestea; evaluarea costurilor pe toate elementele care fac obiectul dosarului tehnic; prezentarea lucrărilor de construcții civile, a construcțiilor speciale, a soluțiilor arhitectonice, cu estimarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de producție neterminată; realizarea indicatorilor privind indicatorii calității; raționalitatea procesului tehnologic și a fluxului tehnologic; eficacitatea formelor de organizare a producției în secții și ateliere; eficacitatea transportului intern; gradul de organizare a activităților de întreținere, reparații, gospodărire energetică, asigurarea cu scule și aparate de control; corelarea capacității de producție cu cererea; corelarea capacității diferitelor verigi organizatorice; principalele posibilități de creștere a gradului de folosire a capacităților de producție; eficiența sistemului de control al calității produselor; aplicarea în cadrul firmei a gestiunii calității
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
fi înmânat-o. Știți cine era Giordano Bruno? Tommaso mi-a spus că era un călugăr, ca și el. Iar el îl admira? La chestii de-astea nu mă pricep, mie dacă mi se pune în față un banc cu scule, cuțite, ciocan și cuie, sfoară și smoală, mă descurc, nu mă bag unde nu-mi fierbe oala, nu merg nici la cârciumă în sat, fiindcă n-am timp și-n plus n-aș avea de unde să risipesc banii pe băutură
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
încercă, unul câte unul, cuiele, să vadă dacă sunt bine strânse. Apoi se întinse până ce încheieturile îi plesniră și o potrivi pe creștetul cavalerului. Coborî cu băgare de seamă, puse scara la locul ei și făcu ordine în lădița cu scule. Își luă, apoi, mopul și găleata umplută de cu seară. Începu să frece lespezile cu o râvnă neobișnuită, aruncând câte o căutătură spre statuie. Dacă te mulțumeai cu atât, fără să zăbovești cu privirea, aveai impresia că era o adevărată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
deschise în fața lui aproape singură. Aerul nu mai părea tras doar într-o parte și sorbit, ca apa din chiuvetă, ci pleca și venea, de parcă mișcarea lui făcea un piept uriaș să tresalte. Ascunse săculețul cu mere în spatele lăzii cu scule și se întoarse spre călăreț. Ceva nu era ca de obicei, dar Petrache nu pricepea ce. Și, ca totdeauna, în astfel de situații, se cățără pe zid, să stea de vorbă cu soarele. În diminețile pâcloase, valea părea un abis
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
până în curtea interioară, flăcăul coborî, iar corbul își luă zborul. Cum gutuii urmau să înflorească mai târziu, dimineața în care înflorea caisul era vremea cea mai potrivită pentru a observa mugurii ce stăteau să plesnească. Petrache scoase din lada cu scule ferăstrăul de mână și foarfecele de grădinărit. Cercetă cu atenție crengile și le reteză pe cele uscate. Făcu din ele un snop pe care îl duse într-unul dintre colțurile umbrite ale zidului. După care, mânat de aceeași nelămurire, se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și la personal resurse umane. La ăștia cum eram noi, mecano-energetic, cum le zice ? — Or mai fi ? Vreau să zic, adăugă Tili, or mai fi fabrici ? Astea pe care le știm s-au închis toate, și laminorul, și uzina de scule hidraulice, nu mai vorbim de FUPSIC-ul nostru. Altele noi nu știu să se fi făcut. — Ții minte, spuse Maca, ce mai râdeam de doamna Marinescu și de glastra ei cu flori artificiale. Cum îi udam în bășcălie frunzele din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sejur s-ar petrece sub spiritul tutelar al locului și ar comporta, obligatoriu, turul zilnic, de o oră și cinci minute, al Păltinișului. Am stat și am visat la acest moment ce va veni, în timp ce tânărul Vesely măsura cu o sculă care m-a fascinat ― o "ruletă" laser care afișa distanța la milimetru când punctul roșu al laserului atingea peretele ― toate distanțele imaginabile din interiorul vilișoarei și îi dicta "cotele" tatălui său, care, așezat pe un fotoliu, le scria cuminte pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și două di mlajă; 1 (un) coșar di mlajă cu șasă banițe făină păpușoi; 4 (patru) baniță făină de secară; -1 (una) păreche vătale; 1 (un) sul; 2 (două) scule tort di cânipă; (un) sulu cu o foaie de scoarță nițăsută; 8 (opt) perine de capu, fețăle de Hăsa cusute la gherghefu; 5 (cinci) perine de pereti umplute cu lână; 2 (două) perne lungi și una idim (sic); 13 (triisprezăci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Spațiul Primul act: Gospodăria doamnei Wurm, o cameră cu o nișă de bucătărie, văzută în secțiune. Un pat conjugal, deasupra căruia tronează un kitsch religios, un calendar vechi; în față, cele mai diferite unelte de folosință comună, ba chiar și scule de grădinărit. O grămadă sărăcăcioasă dar îngrijită de cârpe. Actul doi: Sufrageria familiei Kovacic. Mobilă nouă, îngrozitoare, gust de mici funcționari, un pic scumpă, trădând fanfaronada. Actul trei și patru: Sufrageria doamnei Grollfeuer; totul e întunecat, vechi și scump. Peste
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trebuie să fi fost sinucidere... sau o neatenție. PRIMUL POLIȚIST: Cu sigurnață sinucidere. S-a terminat ANTIKLIMAX Personaje: MARIEDL FRATELE LUI MARIEDL TATĂL LUI MARIEDL MAMA LUI MARIEDL MEDICUL INSPECTORUL DE POLITIE PREOTUL UNU Un spațiu plin cu aparate culinare, scule electrice, un ciocan pneumatic etc. Toate aparatele funcționează și fac un zgomot de iad. Mariedl intră pe scenă cu un aspirator în funcțiune, aspiră un pic și se oprește. Putem s-o vedem pe Mariedl povestind ceva pe un ton
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în relațiile cu colegii, partenerii și colaboratorii. Societatea IAMU SA - a fost înființată în anul 1972, purtând numele de Întreprinderea de Accesorii pentru Mașini-Unelte și având ca obiect de activitate fabricarea și livrarea de produse de mecanică fină din categoria sculelor și accesoriilor, echipamentelor și elementelor de completare pentru mașini-unelte și a componentelor de tehnică liniară. În anul 2001, este certificat Sistemul de Management al Calității conform ISO-9001/2000. Societatea are în dotare mașini-unelte clasice și cu comandă numerică, astfel încât 90
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau se cânta din gură. Pentru a înmuia fibra și a o face flexibilă, sculele de tort se fierbeau în leșie de cenușă. Uneori acestea se vopseau în culori vegetale, obținute din plante tinctoriale 3, după rețete bine știute și verificate de către femei. Următoarea fază era țesutul, care presupunea parcurgerea mai multor etape, după cum urmează
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru tăiat și prelucrat lemnul: toporul, barda, securea, ferăstrăul sau rindeaua. Pentru obținerea scândurilor, buștenii se tăiau cu ajutorul unei instalații primitive, numită trașcă. Lemnul fasonat, cel puțin pe una din părți, se așeza pe o platformă situată la înălțimea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a transporta cu cei doi boi ai săi 6 m3 de lemn. Când se efectua un transport de amploare, se alcătuia un convoi care ajungea până la 20 de care cu boi, sub comanda unui șef. Fiecare convoi avea în dotare scule de lemnărie necesare reparării căruțelor. La lăsarea întunericului se organiza popas la marginea drumului, se făcea focul, se pregăteau merindele, se hrăneau animalele, se organiza veghea și cărăușii se odihneau până a doua zi când, dimineața devreme, porneau din nou
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și cânepă, fuste fără ornamente și bete simple. Pentru ca tortul din care se țesea pânza de cămăși să devină mai moale se fierbea în cenușă sau se cocea la cuptor, după care se spăla în câteva leșii și se puneau sculele pe vârtelniță și se trăgeau pe mosoare. Înălbitul pânzei dura o săptămână și se făcea într-un „găletar” de lemn, se înlocuia apa de 2-3 ori pe zi. Femeile purtau opinci din piele de porc, cu gurgui și încrețite la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
substanțial, înaintea începerii producției de serie. De natura cheltuielilor de dezvoltare sunt și cele efectuate pentru: a) proiectarea, construcția și testarea producției intermediare (de exemplu, producția din seria 0) sau folosirea în cadrul testelor a prototipurilor și modelelor; b) proiectarea uneltelor, sculelor, matrițelor care implică tehnologie nouă; c) proiectarea, construcția și operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de vedere economic pentru producția pe scară largă. Cheltuielile de dezvoltare se eșalonează pe durata mai multor exerciții financiare. Contul 205
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]