2,779 matches
-
ci formulează un avertisment, amintit în multe locuri de gândirea patristică, ce indică responsabilitatea omului în raport cu întrebuințarea puterilor Creației. Depinde de om cum sunt puse aceste posibilități în operă și dacă ele folosesc într-o raportare adecvată a sa la semeni, la lume și la Dumnezeu. De reținut și observat faptul că în spațiul virtual, imposibilul devine real Și tehnologiile IT propun posibilități de utilizare ce ascund riscuri. Între ele, se pot menționa diversificarea nelimitată și proximizarea accentuată a divertismentului. Să
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
Îl văzu pe camaradul său căzut la pământ, îl văzu că nu se mai ridicase. Ar fi vrut să-l ajute, dar îl crezu mort, așa că își văzu mai departe de lupta aprigă din jurul său. Deși erau oșteni viteji fără seamăn, sârbii, fiind puțini, pierdură repede lupta, iar ultimele rămășite ale oștirii lor se risipiră în codrii și luncile Moravei. Otomanii puseră stăpânire din nou pe țară, umblând acum să jefuiască satele rămase fără apărare. Milan zăcu toată ziua pe câmpul
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
dragoste, cu întreaga ei ființă Pentru familie și Țară, carte, muncă și Credință ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice, spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura sufletele unor semeni de-ai noștri. Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele-Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Educatoarei noastre Veronica . / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2061, Anul VI, 22 august 2016. Drepturi de
EDUCATOAREI NOASTRE VERONICA . de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380034_a_381363]
-
acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu, zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu, zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
complexitate morală și adânc zbucium interior, personaj cu caracter în real conflict, pe care l-a introdus într-o societate în care sunt posibile și destul de veridice problemele de conștiință. Este foarte adevărat, în cazul Emanuelei, acestea sunt generate de semeni ai săi, dar ea le resimte și este nevoită să-și analizeze propriile sale reacții și atitudini de moment, să- și înfrâneze unele porniri izvorâte din nemulțumiri și neîmpliniri și să facă apel la logică, și înțelegere. Ea intervine cu
AMINTIRI PARCĂ AIEVEA TRĂITE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381860_a_383189]
-
fiind hmm - plinătatea negândită chiar se-ncorona cu cerbii pe-o muzică solemnă în frac ’n papion ’n fix pix dac’așa trebuia să se petreacă mereu iarăși de curând ce e dacă iată-mă ! unele mă fac poet fără seamăn când nu sunt chiar tâmpit pot cuprinde câteva dintre ele în parcursul dintre aiurea litere aș bea apă de ploaie din cer senin nici nu știu dac-o să mai vin într-o vreme nătângă care-i gata cu mine să
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
de urât, încât fiul lui Triton fu gata să țipe de uimire. Nu putea fi aceasta fiica lui Algus! - Cine ești, auzi lângă tâmpla lui o șoaptă ușoară? În dreptul ferestrei, din întunericul încăperii, apăru un chip de o frumusețe fără seamăn. Ochii de culoarea algelor îl tulburară atât de mult pe Arin, încât acesta își pierdu graiul. Frumoasa fată aruncă o privire arătării de pe pat, după care își strecură mâna prin deschizătura din zid. Prințul o apucă imediat și o duse
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
rămas decât dorința de răzbunare. A început cu sirenele mării, care o protejaseră pe mama ta, ascunzând-o de el și acum era rândul tatălui tău care i-a furat-o. Cu tine nu știa încă ce să facă, pentru că semeni cu Marina, mai mult decât ar putea el suporta. - Mama nu a fost niciodată a lui, Coral, tu știi asta cel mai bine, pentru că ai fost apropiată sirenelor. Dacă Marina l-a ales pe Algus pentru că așa a simțit, nu
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
am ajuns la un punct al discuțiilor noastre în care îmi spune: ,,Ai multe lucruri ce îmi plac la tine de exemplu statura ta, tandrețea ta, modul cum te porți cu mine, însă ce ma deranjeaza este faptul că nu semeni cu ceilalți băieți pe care eu îi observ în anturajul meu, te vreau puțin mai versat.“ Iar după ce îmi spuse aceste cuvinte începu să râdă, iar eu am întrebat-o: ,, Poți fi puțin mai clară cu ce vrei să-mi
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]
-
În clinchet de înger plutește-n amurg. De doru-ți se-ngână în zbor alb privirea. Și sufletu-mi cere mereu să te ascult. Las totul în urmă și ani și dorințe, Speranțele toate la piept le țin strâns... Iubirea de semeni mereu mă constrânge, Având credința împlinirii eternului vis. Gândul curat pe tine te caută. Inima-i sanctuarul cu tronul ceresc. În mine domnește Viața și-n tihnă, Mă ajută în taină să iert, să iubesc. Am pacea în mine și
IUBESC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382108_a_383437]
-
poate, pe Tamisa-n Anglia Dar să nu uiți românismul, pe DOMNUL și familia ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice, spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura pe unii semeni de-ai noștri. Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: E ziua ta copile Denis ! Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2000, Anul VI, 22
E ZIUA TA COPILE DENIS ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382124_a_383453]
-
Acasa > Versuri > Visare > TRIBUT Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Din tot ce am, Plătesc vieții, vamă! Din zâmbet, din lumină Și din cânt! Din lacrimi risipite Fără seamăn, Din zborul lin, Dar și din zborul frânt! Plătesc un bir Pe stropul de iubire! Pe primăveri-fugare Și pe-alint! Pe veri îmbujorate De lumină, Pe-apusuri blânde Și pe ierni pustii! Plătesc vieții, bir Pe amăgire! Pe roua risipită
TRIBUT de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380368_a_381697]
-
L.S.R. & U.S.E. & U.A.P. & U.Z.P.R. (Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Tenoredactare, Ing.Maricela-Paraschiva Buicescu. Dacă dorește cineva, poate folosi poeziile mele (menționând numele meu), chiar să le republice spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura sufletele unor semeni de-ai mei. Referință Bibliografică: Ortodoxia Universului (prefață la Euhteronismul Ortodox și Euhter-Materialismul de Scr.Ing.Ștefan Melinte / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Paulian Buicescu : Toate
ORTODOXIA UNIVERSULUI (PREFAȚĂ LA EUHTERONISMUL ORTODOX ȘI EUHTER-MATERIALISMUL DE SCR.ING.ȘTEFAN MELINTE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380397_a_381726]
-
locuri în Chișinău? El nu-și imaginează ca în centrul Veneției, pe piața din San Marco - care e un simbol al Veneției - ar instala cineva niște corturi. Ar fi o bătaie de joc și o lipsă totală de respect față de semeni, dar și față de sine. Mă mai întreabă ca să mă lumineze: - Ți-ai imagina cineva să pună niște corturi de acestea, cu hogeaguri, fără veceuri, în Piața Roșie din Moscova?... Sau în Piața Senatului din Sankt-Petersburg? Sau la poalele turnului Eiffel
CEA MAI URÂTĂ CAPITALĂ DIN LUME de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380449_a_381778]
-
mă mulțumesc cu ce - mi da... visarea !!! Ce m-aș face fără ține dacă „facebook” -ul n-ar fi, Dacă celelalte „site” -uri inventate n-ar fi fost ?! Eram poate-un „neica nimeni” incapabil de a ști Că iubirea pentru semeni este chiar supremul rost ! De aceea (și de-aceea!) rog, amice, pentru tine, Prea Înaltul Cerului să-ți aducă numai bine ! Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult ÎN SEARA ASTA, A DOUA DE CRĂCIUN.... Aș face-un comment mai deosebit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
Dar mă mulțumesc cu ce - mi da... visarea !!!......................................................... Ce m-aș face fără ține dacă „facebook” -ul n-ar fi,Daca celelalte „site” -uri inventate n-ar fi fost ?! Eram poate-un „neica nimeni” incapabil de a știCă iubirea pentru semeni este chiar supremul rost ! De aceea (și de-aceea!) rog, amice, pentru tine,Prea Înaltul Cerului să-ți aducă numai bine ! Virgil Ursu Munceleanu... XXXII. P R I E Ț E N E..., de Virgil Ursu, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
Trăim într-o lume a fricii și singura posibilă protecție, pe care și-o doresc oamenii, pentru altă cale considerând că este prea târziu, este pedepsirea dușmanilor ce folosesc cele mai crude metode de distrugere. Păcat! Înțelegerea și iubirea de semeni ar fi putut să ne salveze. Mai este timp pentru trezirea conștiinței celor care urăsc lumea și nu prețuiesc viața?
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
doamna Directoare De a sădi recunoștința, ca ea să crească și-n Izvoare ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice, spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura pe unii semeni de-ai noștri. Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Amintiți-vă de Eroii Neamului Românesc, din Izvoarele-Olt ! / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985
AMINTIȚI-VĂ DE EROII NEAMULUI ROMÂNESC, DIN IZVOARELE-OLT ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379319_a_380648]
-
nu moarte și dincolo de Înfiere Lui Ioan-Franco Nălbitoru, îi va da o înviere ! N.B.: Oricine dorește, poate folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice, spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura pe unii semeni de-ai noștri. Prof. Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Desigur e mare durerea...(la moartea lui Ioan-Franco Nălbitoru) / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DESIGUR E MARE DUREREA...(LA MOARTEA LUI IOAN-FRANCO NĂLBITORU) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379331_a_380660]
-
iubirii: „mă bucur pentru ceea ce suntem - / freamăt într-o îmbrățișare de suflete pereche,” Extazele și fantasmele, adorația totală față de Femeie... sunt redate în tonuri de o intensă vibrație impresionistă, cu ample disponibilități sugestive. „rupând bucăți din inima-mi hăcuită de semeni/mă reinventez / în fiecare zi petrecută departe,/mă bucur pentru ceea ce sunt - / suflet prins în pânza de păianjen a / Vieții/ cuibărit într-un trup de carne arzându-și / Iubirea,/mă bucur pentru ceea ce sunt -/ umbră îmbrățișată de toate/ Femeile Lumii
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
să se plimbe. În timp ce se plimbă scoate din buzunarul rochiei de plaja câte o scoică, o ridică în văzduh, pe urmă o aruncă în nisip.) O altă scoică unică în frumusețe. Și eu care credeam că am găsit scoica fără seamăn, scoica mea. M-am înșelat. Toate sunt frumoase. (Se oprește și se așează pe nisip. De această dată nu mai caută în nisip.) Îmi amintesc ce mult mi-a încâtat privirea un câmp de maci în timpul unei călătorii cu trenul
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
a înțelege, de a simți, de a transmite vibrație tuturor, de a te împlini în tine, de a te dărui frumos semenilor: „... comori neprețuite de simțiri duioase, de idei înalte, de obiceiuri vechi și mai ales de frumuseți originale fără seamăn.” (Vasile Alecsandri , Balade. Adunate și îndreptate de..., Partea I, Iași, 1852) Folclorul românesc a fost permanent susținut de autoritatea poporului, a târgului, a cetății boierești, a curții cneazo-voievodale, a mânăstirilor și a bisericilor parohiale. Întotdeauna raportul folclorului getodac cu creștinismul
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
cea a existenței consemnate în documentul oficial. Dualitatea individului uman - deopotrivă ființă de carne, trup, animal supus instinctelor și ființă spirituală, cu vise, aspirații și o configurație psihologică, intimă, unică, ce îl individualizează și îi conferă o anume poziție între semeni - este motivul pentru care artiștii se definesc printr-un eu biologic, obiectiv și un altul, eul creator. Scindarea sufletului stă la baza capodoperei goetheene, Faust: acesta face un pact cu Mefistofel (diavolul) pentru a dobândi cunoașterea umană, opusă celei divine
DEDUBLAREA ÎN ROMANUL RĂZBUNAREA GEMENELOR DE AL. FLORIN ŢENE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379384_a_380713]
-
munți de poveri cu gust de moarte, Demonii se luptă parcă să-nfașoare-n corzi ghimpate Un popor, ce-nlăcrimat cere Domnului dreptate. Zilnic se depun recursuri la instanțele supreme, Negustori de vieti să fie pedepsiți cât mai e vreme, Cât respira încă semeni pe pamant hulpav de sfinți, Unde păpușarii clipei cinic țin de scaun, cu dinți. S-au plătit de-o vreme-ncoace doar cu sânge recipise, Taxe pe nemernicie și impozit pentru vise. E călcata în picioare demnitatea și-n justiție
SPINI DE FOC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379404_a_380733]