1,339 matches
-
dezvoltare al țării. Întâmpinând rezistență din partea guvernului și a "Adunării Legiuitoare", alcătuite din reprezentanți ai boierimii și ai marii burghezii, precum și a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstirești (decembrie 1863) și dizolvă "Adunarea Legiuitoare" (lovitura de stat de la 2 mai 1864). În același an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o nouă constituție și o nouă lege electorală, menită să asigure parlamentului o bază mai largă
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
franceză, legea pentru obligativitatea învățământului primar și au fost înființate primele universități din țară, respectiv cea de la Iași (1860), care azi îi poartă numele, și cea de la București (1864). Tot în această perioadă a fost organizată și armata națională. Legea secularizării averilor mănăstirești a fost dată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate proprietățile și averile anumitor Biserici și mănăstiri și a le trece în proprietatea statului, pentru „a spori avuția țării”. Tot în timpul lui Cuza unele
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
anumitor seminarii, centre de asistență socială etc. În fața acestor măsuri mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei a făcut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la înlăturarea sa din scaun, această stare provocând, mai târziu, însăși căderea guvernului Kogălniceanu. Legea secularizării a fost adoptată în 1863 și, pe lângă cele enumerate mai sus, poate fi menționată și confiscarea anumitor averi pe care le aveau unele mănăstiri din Sfântul Munte Athos și pe care le-au primit cu mult timp înainte de la alți
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
majoritatea mandatelor din adunare datorită sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea căilor ferate, constituirea Consiliului superior al instrucțiunii publice, un regulament de navigație, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea Școlii de silvicultură și o serie de măsuri premergătoare unei secularizări a averilor mănăstirești au reprezentat, în această perioadă, concretizările planului de reforme. Din momentul în care conducerea guvernului a fost preluată de Mihail Kogălniceanu, aducerea din nou în dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict între
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
ridicate. În timpul guvernului condus de Mihail Kogălniceanu, s-a trecut la etapa hotărâtoare a înfăptuirii reformelor. Astfel, primul demers făcut, într-o direcție în care guvernul știa că nu avea să întâmpine opoziție pe plan intern, a fost acela al secularizării. La 13/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor mănăstirești cu 93 de voturi contra 3. Era o măsură de însemnătate majoră, datorită căreia era recuperat peste un sfert din teritoriul național. Apoi au fost elaborate
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
hotărâtoare a înfăptuirii reformelor. Astfel, primul demers făcut, într-o direcție în care guvernul știa că nu avea să întâmpine opoziție pe plan intern, a fost acela al secularizării. La 13/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor mănăstirești cu 93 de voturi contra 3. Era o măsură de însemnătate majoră, datorită căreia era recuperat peste un sfert din teritoriul național. Apoi au fost elaborate și promulgate Legea contabilității, Legea consiliilor județene, Codul Penal și Legea instrucțiunii
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
destinat, pentru a oferi speranțe de mântuire negustorilor și bancherilor contaminați de utilizarea "incorectă" a banilor, mergând pe principiul ""banii nu fac pui"", ceea ce intră în contradicție cu nevoile fundamentale ale clasei de mijloc. Bogăția bisericii a suscitat dorințe de secularizare ale averilor bisericești de către aristocrație. Reforma a avut succes și de pe urma incompatibilității dintre statul modern, care evolua spre o direcție națională, și universalismul bisericii catolice, ce se prezenta ca un organism supranațional. Statele s-au modernizat sub forma unui absolutism
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
monopolizarea autorității pe întregul lor teritoriu, eliminând un centru concurent de putere - Roma. Privilegiile și imunitățile bisericii nu mai puteau fi tolerate. Se dorea transformarea bisericii într-un instrument pe care să-l folosească în interesul propriu, deschizând calea spre secularizare și laicizare, odată cu Concordatul de la Bologna din 1516 încheiat de regele Franței, Francisc I și papa, regii nemaifiind interesați să sprijine reforma. Regii aveau nevoie permanent de fonduri, datorită creșterii aparatului birocratic și a necesităților militare cauzate de războaie. Motivația
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
împotriva iudaismului și islamului a fost un obstacol în față reformei. Au fost întemeiate state noi ca Suedia, ce a ieșit din uniunea de la Kalmar, și care s-a folosit de luteranism ca armă ideologică. Prusia s-a realizat prin secularizarea în 1525 de către Albert de Branderburg, fost mare maestru teuton. Provinciile Unite s-au folosit de argumentul calvinismului împotriva dominației spaniole. În Anglia, secularizările averilor bisericești au avut efecte economice, dezvoltând capitalismul. Reforma a dus la apariția unor falii religioase
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
Kalmar, și care s-a folosit de luteranism ca armă ideologică. Prusia s-a realizat prin secularizarea în 1525 de către Albert de Branderburg, fost mare maestru teuton. Provinciile Unite s-au folosit de argumentul calvinismului împotriva dominației spaniole. În Anglia, secularizările averilor bisericești au avut efecte economice, dezvoltând capitalismul. Reforma a dus la apariția unor falii religioase în interiorul unor state, ajungându-se la persecuții și discriminări durabile, precum și la războaie religioase: Războiul dintre Carol Quintul și principii protestanți din imperiu (1546-1547
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
Actualul sat Adâncata este atestat prima dată la sfârșitul secolului al XVIII-lea; în catagrafia din 1772 se afirmă că așezarea avea un număr de 35 case. Se presupune că satul ar fi fost întemeiat în jurul anilor 1700. Prin legea secularizării averilor mănăstirești din decembrie 1863, satul Adâncata a intrat în proprietarea statului, devenind parte componentă a comunei Hănțești din județul Dorohoi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Hănțești cuprindea satele Hănțești (centru de comună), Adâncata și Mitoc. Adâncata era
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
Costrăș (călugărit sub numele de Ghenadie) a ctitorit o biserică de zid în centrul satului în locul bisericii de lemn mai vechi. Noul lăcaș de cult a primit hramul "Sf. Ioan Botezătorul". Acesta a devenit biserică parohială a satului Zamostea. După secularizarea averilor mănăstirești (decembrie 1863), s-au format primele gospodării țărănești indepedente din Zamostea. Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Zamostea a fost construită în anul 1925, având rolul de capelă a cimitirului mare al comunei. În anul 1942 ea a
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
la clopotniță. O serie de lucrări de reparații au fost efectuate la 1763. La începutul secolului al XIX-lea, biserica din Bălinești a trecut în stăpânirea Mănăstirii Văratic, care a înființat aici un metoc de maici. În anul 1864, odată cu secularizarea averilor mănăstirești, moșia Bălinești a fost împărțită clăcașilor. Într-un Raport adresat Ministerului Instrucțiunii publice la iulie 1872, Alexandru Odobescu afirma că biserica era ""tare stricată, dar tot se mai face serviciul divin întrânsa"". El atrăgea atenția că lăcașul de
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
lemn din Zlodica, cu toate acareturile (via), către Epitropia Sf. Spiridon din Iași pentru a lor pomenire. Potrivit unui document, biserica de lemn din Zlodica, "fără tipic", aparținea în 1841 Mănăstirii "Sf. Spiridon" din Iași. Ca urmare a Legii privind secularizarea averilor mănăstirești din 1863, Biserica "Sf. Voievozi" din Zlodica a devenit biserică de enorie, filială a Parohiei Cotnari. În perioada celui de-al doilea război mondial, soldații ruși au transformat lăcașul de cult în grajd, afectând multe icoane, ba chiar
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Schitul Zosin a fost desființat. Biserica s-a ruinat în secolele XIX-XX; în lucrarea ""Botoșanii în 1932. Schiță monografică"", se menționează că schitul lui Zosim este în
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
și Capela Sf. Ion Moldoveni. Așadar, la acea dată, biserica nu mai ținea de M-rea Mărcuța, era biserică de enorie, acest lucru putând surveni fie chiar de la construirea ei din zid, de către Toma Baltă (1847), fie mai târziu, în urma secularizării averilor mănăstirești, din 1860, din vremea lui Cuza. În Anuarul bisericilor din București, de pe anul 1909, parohia Sfântul Vasile figura cu un număr de 171 familii și 600 suflete. Anuarul mai precizează că biserica este întreținută de comunitate, neavând avere
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
și fum, iar ramele pictate de ieromonahul Lavrentie. Lucrările au fost finalizate la 4 septembrie 1853, costând 9065 lei și 10 parale. Biserica a fost schit de călugări până în anul 1863, când acesta s-a desființat ca urmare a Legii secularizării averilor mănăstirești. Lăcașul de cult a devenit biserică sătească, iar, prin Legea din 1893, biserică parohială. Edificiul a suferit reparații și în anul 1883. În anul 1903 s-a făcut o nouă reparație capitală a bisericii prin contribuția benevolă a
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
Wittemberg, la 31 octombrie anul 1517, a celor 95 de teze împotriva învățăturilor Bisericii Romano-Catolice. De fapt, afișarea acelor teze nu a fost prima manifestare împotriva dogmelor catolice , prima fiind cea a lui Jan Hus, un reformator boemian, care critica secularizarea bisericii și a papalități . În anul 1415 el a fost condamnat la ardere pe rug ca eretic, moartea sa creând mari revolte religioase în Boemia (Cehia de astăzi) . Biserica Luterană este o biserică creștină înființată de către călugărul augustin Martin Luther
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
18% au răspuns că„nu cred că există vreun spirit,forța sau Dumnezeu”. În timp ce Biserică Romano-Catolică este cea mai puternică valoare nominală în Spania,majoritatea spaniolilor aleg să ignore învățăturile acesteia.Agnoticismul și Ateismul se bucură de prestigiu social,conform secularizării generale a Europei de Vest.Razboaiele culturale sunt mai degrabă legate de politica decât religie,uriașă lipsa de populariate a religiei fiind legată de probleme că creaționismul ,care le împiedică să fie utilizate în astfel de conflicte.Eforturile revivaliste ale
Religia în Spania () [Corola-website/Science/319575_a_320904]
-
există un Dumnezeu",în timp ce 37% au raspuns că"ei cred că există un fel de spirit sau o forță de viață" și 27% că"nu cred că există oricare dintre spirite,Dumnezeu sau o forță de viață". În 1947,înainte de secularizarea Europei și marea așezare de non-europeni în Olanda,majoritatea cetațenilor din Olanda s-au identificat ca și creștini.În același an,44,3% au aparținut cultelor protestante,38,7% au aprținut Bisericii Romano-Catolice și 17,1% au fost neafiliate.De
Demografia Olandei () [Corola-website/Science/319641_a_320970]
-
de autorități în România, culte care au șansa de a recâștiga bunuri pierdute după 1945, anul când dr. Petru Groza din Frontul Plugarilor, apropiat comuniștilor, a devenit prim-ministru. De la acea dată, Partidul Comunist Român a început o campanie de secularizare, încercând să transforme țara într-un stat ateu de-a lungul liniei marxist-leniniste. După Revoluția din 1989 au existat presiuni asupra autorităților post-comuniste de a introduce educația religioasă în școlile publice, de a oferi un sprijin financiar substanțial pentru instituțiile
Educația religioasă în România () [Corola-website/Science/315711_a_317040]
-
al Bisericii Ortodoxe Române. În perioada administrării mănăstirii de către călugării greci s-a refăcut pictura murală originală în tehnica „a secco” (tempera), a fost adăugat un amvon baroc fixat în peretele nordic al naosului și un cafas în pronaos. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Mănăstirea Popăuți a devenit biserică de mir. Pe rând, proprietățile fostei mănăstiri sunt cedate de Primăria orașului Botoșani către diverse instituții: casele egumenești sunt date armatei în
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Iosif Gheorghian (1863), viitorul mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române. Stăpânirea mănăstirii de către călugării greci nu a fost de bun augur pentru așezământul monahal. Astfel, în ziarul "Buciumul" din 13 august 1863 se menționează furtul odoarelor mănăstirii de către călugării greci. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Mănăstirea Teodoreni s-a desființat. Biserica mănăstirii a devenit biserică parohială a satului. Pe rând, proprietățile fostei mănăstiri au fost cedate către diverse instituții. În perioada primului
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
prin care doi negustori armeni ajunși în fața preotului-paroh dezbăteau tocmai arendășia hanului "Trei Sarmale" . În decursul timpului, hanul a trecut în posesia mai multor proprietari, iar din secolul al XVIII-lea el s-a aflat în stăpânirea Mănăstirii Socola. Legea secularizării averilor mănăstirești, elaborată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1863, a scos hanul din stăpânirea Mănăstirii Socola, trecându-l în cea a Primăriei municipiului Iași. Conducerea urbei l-a vândut lui Anton Andriescu prin actul nr. 522 din 28
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
ha teren arabil și 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popești, Dragosloveni, pe Râmnic în sus până la Gură Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Cândești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”. Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care fuge în final în Franța, rămânând cu datorii mari față de săteni. Boierul Plagino este menționat de Virgil Paragina în volumul "Contribuții vrâncene la cultura
Gheorghe Plagino () [Corola-website/Science/321240_a_322569]