1,344 matches
-
sens. Alegătorii moderați au fost liberi să-și exprime, fără teamă, toată nemulțumirea, ascunsă ani de zile, manifestând, obligați să voteze pentru DC (reper al democrației italiene până atunci 54). Odată cu cei doi factori indicați mai sus, se evidențiază o secularizare a societății și o de-ideologizare politică, adică două dintre cele mai obișnuite procese de schimbare din întreaga Europa Occidentală, urmate de "dezagregarea" culturii catolice și de declinul radicalizării conflictelor. Toate acestea au sfârșit prin a slăbi "ancora" partinică, atât
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Un alt obstacol în calea răspândirii democrației derivă din predominanța, în unele culturi religioase - cum ar fi cele islamice și confucianiste -, a unor concepții și practici politice care pun laolaltă politica și religia. În consecință, în absența unor forme de secularizare, aceste religii constituie baza de legitimitate a unei puteri autoritare sau totalitare, care poate rămâne nemodificată de-a lungul anilor, "insensibilă" la protecția individului față de abuzuri și violențe; aceasta, în fapt, este inima liberal-democrației66. Între religia confucianistă și cea musulmană
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și Vietnam) nu sunt democratice, celelalte (Japonia și Filipine) sunt țări cu democrații instalate de mult timp. Un al treilea grup (Coreea de Sud, Singapore, Taiwan) prezintă procese de democratizare avansată. Într-o religie complexă precum cea confucianistă, există un spațiu pentru secularizare. Sunt 47 de țări în care totalitatea (sau majoritatea populației) este de religie musulmană. Doar una dintre ele, aflată la periferia lumii musulmane, Mali, se află în zona liberal-democrației, 28 sunt regimuri autoritare stabile, iar 16 dintre acestea fiind țări
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Un număr de optsprezece țări din Africa, zece din Asia și Albania, sunt într-o situație "hibrid" (rămân însă nedemocratice 67). Este de înțeles că orice religie are aspecte complexe care depind de societatea care o adoptă. Un proces de secularizare poate apărea, în următorii ani, chiar și în grupul mare de țări, deși, în prezent, lumea arabo-musulmană dovedește o stabilitate care ne împiedică să ne gândim la o anumită formă de liberalizare, în plus față de cea deja existentă (în Iordania
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și discursul rostit de M. Kogălniceanu cu acest prilej. Când Al. I. Cuza este ales domn și în Țara Românească, Bolintineanu elogiază evenimentul (O pagină frumoasă în istoria țării). Publicația a susținut pe domnitor în toate reformele întreprinse (reorganizarea armatei, secularizarea moșiilor mănăstirilor închinate, împroprietărirea țăranilor), prin paginile lui I. Ghica (Reflecții politice), Cezar Bolliac (Unitatea României), Radu Ionescu (Unirea, o eră de progres) și reluând studiul lui N. Bălcescu, Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
dinastiei în 1906, care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinata lui Cuza Vodă la 40 de ani de la abdicare, medalie ce preamărește faptele acestuia în inscripția SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE S-AU SĂVÂRȘIT UNIREA PRINCIPATELOR, SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI, ÎMPROPRIETĂRIREA ȚĂRÂNILOR. La sfârșitul acestor considerații se impune să subliniem încă o dată că frații Saraga sunt într-o primă etapă negustori care comercializau, alături de articole de papetărie, carte veche, documente vechi, timbre, medalii și altele asemenea, dar care
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe noua rânduri: MANUFACTURA DE ARME / A / ROMÂNIEI / FONDATĂ ÎN TIMPUL DOMNIEI / LUI / ALESSANDRU IOAN I° / FIIND MINISTRU DE RESBEL / GENERALUL IOAN: EMAN: FLORESCU / ANUL 1863 / LUNA IUNIE (fig. 71av). Secularizarea averilor mânăstirești este consemnata în 1863 pe „Medalia județului Tecuci lui Cuza-Vodă” (de forma ovala cu toarta, 46/40 mm, argint și bronz, gravor Stern-Paris), cât și pe o altă „în 700 de exemplare, plus două de aur pentru domn
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINAȘTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVÂRȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRÂNILOR / 1864. Medalia apare cu atat mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifica faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o placheta (zinc, 105
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Bănică. În aceste inedite expresii sociale ale faptului religios, identitatea socială se construiește și reconstruiește permanent, uneori în forme stranii, laxe și permisive, alteori în ipostaza unui ciudat new age ortodox. Mirel Bănică asociază comunitățile electronice cu varii expresii ale secularizării și superficializării mesajului creștin. Subscriu ideii, fiind însă atent și sensibil (și) la modul în care autentica Tradiție va răspunde noilor provocări aduse de tehnica modernă. Cred că problema este și de altă natură. Ea a fost exemplar surprinsă la
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lor spirituale. Întronizarea noului Patriarh al BOR în 30 septembrie 2007 este analizată sociologic de Mirel Bănică cu trimiteri pertinente la: a) relația BOR cu mass-media; b) relația cu intelectualii; c) plasarea BOR într-un context social realist; și d) secularizare. Un text provocator și interesat este și cel referitor la ,,Religia Bio". Aluzia este la imensul interes și chiar la fetișizarea în anumite medii a mâncării tradiționale, fără adausuri comerciale, aditivi și conservanți. Religia Bio este o veritabilă pledoarie împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și de un timp al obiectelor, însoțit de cel diafan al amintirilor. Timpul sărbătorilor este exemplificat în această carte de Mirel Bănică cu filipii de iarnă. Analiza poate fi continuată și cu alte sărbători, astăzi frecvent desacralizate și vulgar mercantilizate. Secularizarea lor sparge deseori canoanele tradiționale și omoară ,,duhul sărbătorii" încă bine păstrat la invocatul Muzeu al Țăranului Român. Iată câteva exemple. În afara muzeului, trăim frenetic intervalul sacru al celor 12 zile, de la Crăciun la Bobotează. Având mai multe clipe de
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lume prilejuite de parfumul sărbătorilor de iarnă continuă parcă inefabilul unui timp apus a cărui mister a fost întrucâtva presimțit de Horia Bernea, Irina Neculau și Anca Manolescu la Muzeul Țăranului Român. A treia secțiune a cărții lui Mirel Bănică - Secularizare versus fundamentalism. Studii și eseuri - grupează texte variate pe teme de incontestabilă actualitate: tradiție și memorie în ortodoxia românească, monahismul, liturghia, muzica bizantină și icoana ca vectori purtători ai tradiției ortodoxe, cadrele memoriei pentru ortodoxie, răspunsul BOR la provocările secularizării
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Secularizare versus fundamentalism. Studii și eseuri - grupează texte variate pe teme de incontestabilă actualitate: tradiție și memorie în ortodoxia românească, monahismul, liturghia, muzica bizantină și icoana ca vectori purtători ai tradiției ortodoxe, cadrele memoriei pentru ortodoxie, răspunsul BOR la provocările secularizării, (auto)victimizarea la români, fundamentalismul religios, BOR și angajamentul politic din anii 1930, creștinismul - suflet al Europei. Rețin în mod special trimiterile frecvente ale autorului la interpretarea lui Eliade privind ,,eterna reîntoarcere" ,,abolirea timpului" și ,,repetarea gesturilor paradigmatice". Una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
secțiunea. Este vorba de un articol din Esprit, 2007, pe tema religiei în lumea contemporană. Textul este, de fapt, un pretext pentru excelentul eseu al lui Mirel Bănică pe această temă: ,,Ortodoxia, al doilea plămân al Europei?". Urmează articole despre secularizare în viziune creștin- ortodoxă (Ioan Bizău), despre integrarea României în UE, din perspectivă ortodoxă (Teofil Tia). Remarc în mod deosebit excelentele comentarii pe marginea lucrării Religious America, Secular Europa? A Theme and Variations semnată de ,,greii" sociologiei religiei (Peter Berger
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de un obscurantism adesea penibil. Vocațiile mistice autentice, pentru care avem tot respectul, au fost însă totdeauna și pretutindeni puține. și, mai ales, nepublicitare. Din care cauză suntem și noi, alături de alții cel puțin din acest punct de vedere pentru secularizarea culturii române (Sorin Alexandrescu). Există, fără îndoială, mode intelectuale, culturale, spirituale mai mult sau mai puțin superficiale, în Europa, în Occident, de unde ele vin și la noi. După cum există și se dezvoltă în aceeași Europă și un foarte puternic spirit
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
politics and Societies, vol. 8, nr. 2, Spring 1994, pp. 225-255, în special Exemples from Romania, pp. 236-250; Dan pavel, «Deșteaptă-te, Române !». O cercetare în ideologia naționalismului, in: polis, 2/1994, pp. 153 190. 3. Sorin Alexandrescu, pentru o secularizare a culturii române, in: 22, IV, 43, 26 octombrie 1 noiembrie 1994. 4. Mai multe texte personale pe această temă centrală. Ultimul: păturile mijlocii o problemă esențială, in: România Liberă, 1406, 8 noiembrie 1994. 5. Tribuna Ardealului, I, 53, 15
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
creșterea teritorială a orașelor, modernizarea rețelei stradale și a infrastructurii energetice și asigurarea unui anumit grad de confort în ceea ce privește standardele de viață ale locuitorilor - spre exemplu, finalizarea lucrărilor de canalizare și alimentare cu apă potabilă. Imediat după promulgarea legii privind secularizarea averilor mănăstirești - lege care avea să mărească suprafața intravilană a tuturor orașelor din vechiul Regat, prin alipirea totală sau parțială a fostelor moșii bisericești la vatra urbană - una din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Nord și Nord-Vestă. Procesul a fost facilitat de călugării greci, care, începând cu anul 1821, au început să ofere aici locuri de casă cu arendă (bezmăn). În timp, prin intermediul hotărârilor judecătorești definitive sau ca urmare a efectelor legii de secularizare a averilor mănăstirești, dreptul de proprietate asupra acestor terenuri a fost câștigat de Primăria Bacău - cu excepția moșiei Letea, care a fost trecută în patrimoniul statului român. După informațiile oferite de Costache Radu și de Ortensia Racoviță, bezmănarii de pe moșia Letea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
idei, pentru o vreme dominante în lumea intelectuală, sînt puse sub semnul întrebării. Succesul unui Soljenițîn care critică sistemul sovietic în chiar esența sa, întoarcerea la întrebările fundamentale ale omului, redeșteptarea sentimentului religios după criza Bisericilor și după anunțarea unei secularizări ineluctabile, iată indicii semnificative pentru o stare de așteptare între decepțiile societății de consum și contestarea radicală. Reîntoarcerea la istorie poate fi interpretată ca un alt indiciu al acestei așteptări. Stă mărturie în acest sens, în acest sfîrșit de secol
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
i german? erau tradi? ional bastioane ale na? ionalismului ? i majoritatea ? colilor erau confesionale. Astfel c? numele dr. Angelescu ? i N. Iorga erau considerate drept blestemate. Se pare c? at�ț Iorga c�ț ? i Angelescu urm? reau atingerea a trei ? eluri: secularizarea, rom�nizarea ? i �n cele din urm? centralizarea �nv??? m�ntului �n toat? Rom�nia. A considera politică lor drept �ndreptat? pur ? i simplu �mpotriva minorit?? ilor ar �nsemna s? simplific? m prea mult problemă. Iorga a �nfiin? at �n cadrul Ministerului Instruc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că jigniri aduse zeilor. Cazurile erau audiate la poarta templului, ins], cănd martorilor sau oponenților li se cerea s] jure în numele zeului, cazul era mutat în incinta templului propriu-zis. În ciuda controlului asupra p]mântului exercitat de templul-stat, au avut loc secularizarea și privatizarea propriet]ții. Diferite clase sociale au fost recunoscute, iar economia local] se baza, în mare parte, pe munca sclavilor. Majoritatea sclavilor proveneau din cuceriri, alții erau b]știnași care își pierduser] propriet]țile. Astfel de indivizi au deveneau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o distincție de tip ierarhic între două tipuri de valori: materialiste și postmaterialiste, și totodată predicționează o evoluție a orientărilor la nivelul societăților de la primul către al doilea tip. Teoretic, la bază, această distincție are în spate nu doar teza secularizării weberiene, ci și pe cea a piramidei motivaționale a lui Maslow (1943). Practic, Inglehart își construiește ipoteza pe observația rezolvării crizei resurselor de bază după cel de-al Doilea Război Mondial și a orientării sistemelor politice către soluționarea altor tipuri
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e însoțită de cunoașterea fototropică renascentistă, fie că e invadată de simbolistica puterii (laice și divine) a soarelui (în baroc), desparte definitiv imaginarul medieval de tip ortodox de formele multiple corelative din culturile occidentale, înscrise mai repede pe drumul spre secularizare. Dacă în estul european puterea este cea care menține unitar și neschimbat imaginarul colectiv pentru o lungă perioadă - practic, până la apariția ideilor iluministe-, vestul recurge la o altă imagine a ei, "laicizată" treptat, până când va descoperi, prin demers propriu, conceptele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fi expropriați de către alții. Turner totuși crede că ceea ce Îi unește pe oameni nu este dorința de Îmbogățire - Cum poate lăcomia să fie o forță unificatoare? -, ci „apartenența la o comunitate a suferinței”. Ideile sale pot fi privite drept o secularizare a istoriei lui Hristos 7. După opinia lui Turner, oamenii au nevoie de instituții politice, deoarece sunt expuși și vulnerabili, iar nu vicleni și agresivi 8. Rearanjând astfel universalitatea condiției umane, Turner deschide posibilitatea avansării unei noi viziuni pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ospiciul era de fapt un azil de mănăstire, a durat peste opt decenii, de la 1779 până la 1863, perioadă în care autoritatea tutelară era însăși mănăstirea, bineînțeles prin Mitropolie. Cea de a doua etapă, începând din 1863, când, ca urmare a secularizării averilor mănăstirești, instituția a trecut sub conducerea Direcției sanitare, a durat vreo patru decenii, până în 1904, când ospiciul a fost desființat. În prima etapă activitatea de asistență a fost mult timp empirică; abia de la 1851, când s-a înființat Spitalul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]