2,120 matches
-
the Aftermath of the Holocaust. Bloomington and Indianapolis: Indiana University Press Harvey, Richard Brown 1965. Narrative, Literary Theory, and the Self in Contemporary Society. In Poetics Today 6:4, 573-90 Hendricks, William O. 1973. Methodology of Narrative Structural Analysis. In Semiotica 7, 163-84 Hirschkop, Ken, David Shepherd, ed. 1989. Bakhtin and Cultural Theory. Manchester and New York: Manchester University Press Hrushovski, Benjamin 1976. Poetics, Criticism, Science: Remarks on the Fields and Responsibilities of the Study of Literature. In PTL 1, III-xxxv Iser
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Genre in 1903-04: Moving Towards Fictional Narrative. In Iris 2:1, 47-59 Pavel, Thomas 1976. La syntaxe narrative des tragédies de Corneille. Paris: Klincksieck; Ottawa: Editions de 1'universite d'Ottawa Pelc, Jerzy 1971. On the Concept of Narration. In Semiotica 2:3, 1-19 Perry, Menakhem 1979. Literary Dynamics: How the Order of a Text Creates Its Meanings. In Poetics Today 1:1, 35-64, 311-61 Platz-Waury, Elke 1978. Drama und Theater. Eine Einführung. Tübingen: Max Niemeyer Verlag Pratt, Mary Louise 1977
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
State University Press Ron, Moshe -1981. Free Indirect Discourse, Mimetic Language Games and the Subject of Fiction. In Poetics Today 2:2,17-39 Schmid, Wolf 1973. Der Textaufbau in den Erzählungen Dostoievsky's. Munich: Wilhem Fink Verlag Segre, Cesare 1990. Semiotica y teatro. In Revista de Filologéa. Hispánica 6:2, 327-36 Silverman, Kaja 1983. The Subject of Semiotics. New York: Oxford University Press 1992. Male Subjectivity at the Margin. New York: Routledge 1996. The Threshold of the Visible World. New York: Routledge Smith, Barbara
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Moarte și disimetrie: Politica coerenței în Cartea judecătorilor (Chicago, 1988); Crimă și diferență: Studii de gen, gen literar și cercetare umanistă asupra morții Siserei (Bloomington, 1988); Interpretîndu-l pe Rembrandt: Dincolo de opoziția cuvînt imagine (Cambridge, 1991); Deste construirea sensului: Eseuri de semiotică (Sonoma, CA, 1994); Duble expuneri: Subiectul analizei culturale (New York și Londra, 1996); Ecranul pestriț: Lectura vizuală a textului lui Proust (Stanford, 1997); Citîndu-l pe Caravaggio: Artă contemporană, istorie absurdă (Chicago, 1999); Concepte mobile în științele umaniste (Toronto, 2002); Scrutînd interiorul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
network care se caracterizează print-o abundență fără precedent a intrărilor informaționale și o accelare a dinamicii informaționale. Presupunând că este nevoie de o regândire a relației dintre informație și cultură, dintre modelele de studii culturale de început derivate din semiotica, Terranova susține că informația nu mai este în primul rând o semnificație, ci chiar mediul care sprijină și include producția de semnificații. Terranova înțelege Internetul legat de teoria informaticii și ciberneticii nu atât de mult ca o formă a new
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
ale diferenței ideologige, Carmen Andras • Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier, Jean Breteau • Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Paradigme culturale complementare: Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu • Rațiune și cultură, Ernest Gellner • Semiotica, societate, cultura, Daniela Rovența Frumușani • Studii irlandeze, Codruț Constantinescu • Omul Biblic. Schița tipologica, Viorica S. Constantinescu, Mihai Capșa, Irina Hăilă, Livia Iacob 1 Manuel Castells, The Internet Galaxy. Reflections on the Internet, Business and Society, Oxford University Press, 2002, p.
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
de către celălalt. Să recapitulăm, în termenii unei hermeneutici adecvate, elementele simbolice ale contextului care a făcut posibilă această primordială înșelăciune. Într-un asemenea interogativ orizont, va trebui să constatăm că trei relativ distincte situații de comunicare (sau semioze, în termeni semiotici denumite), dar în același timp complementare (potrivit unei evaluări holistice), pot fi decelate în desfășurarea scenariului biblic al facerii și desfacerii lumii edenice [Popescu, Costache, 1997:128]: • semioza cosmologică, definită mai întîi la nivelul existenței perfecte, cu totul singulare, unice
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
exterioritatea va îngădui, prin multiplele sale manifestări ulterioare, și pe aceea a "răului valoric", devine în acest context o chestiune secundară. Altfel spus, sugestia unei "preexistențe pure", absolute, a "existenței în sine" a informației-idee, a "semnificației fără de semnificant" în termeni semiotici spus este postulată în această alternativă. 2) Ipostaza coexistenței divinității cu o realitate exterioară esenței sale spirituale (spre exemplu, cu "apele primordiale" deasupra cărora duhul lui Dumnezeu plutea "înainte" de facere), sugerează că "ceva" trebuia să se întîmple în interiorul perfecțiunii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Dumnezeu, pe de o parte, "nepătrunderea căilor sale", pe de altă parte. Să nu uităm nicicînd, prin urmare, că în esența sa Dumnezeu nu poate fi cu adevărat cunoscut, ci cel mult trăit. 2. LATENȚE PROFUNDE ALE MINCIUNII PRIMORDIALE: PRECUPERĂRI SEMIOTICE Exercițiul hermeneutic pe care lectura scenariului biblic al căderii l-a îngăduit nu se constituie doar ca un intelectual "joc în sine", ci și ca probă a unui adevăr pe care adesea o "mincinoasă ignoranță" îl obturează: nimic nu începe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
situație: ori Biblia este cu adevărat revelarea unor structuri profunde predeterminate de "Ceva/Cineva" de deasupra ființei umane; ori Biblia este o excepțională "lucrare științifică", sintetizînd cunoștințe rafinate din domeniul disciplinelor socio-umane (psihologie, psihosociologie, filosofie, logică și morală, hermeneutică și semiotică etc.) sau din domeniul științelor naturii (cosmologie, geologie, zoologie, biologie etc.). În realitate, Biblia ar putea fi și una și alta. "Acelora care nu se înșeală" (înțelepții sau cei "săraci cu duhul"?!) le revine sarcina de a acredita cîndva, fără
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cea anterioară, rolul dinamizator al "negativității" (în forma minciunii inclusiv) nu poate și nu trebuie a fi ignorat. Tocmai această rațiune ne-a stimulat, de fapt, să deschidem prefața lucrării lui J. A. Barnes cu o greu de încheiat hermeneutică / semiotică a minciunii originare. 3. SEMIOZA RĂULUI ÎNTRUCHIPAT CA MINCIUNĂ, "NUCLEU DUR" AL PSEMATOLOGIEI În mod firesc, "limbajului sacru" desfășurat de multiplele forme ale discursului simbolic (magic, mitico-ritualic, inițiatic, religios), de care numai hermeneutica poate da seama, i se supraordonează "limbajul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
MINCIUNĂ, "NUCLEU DUR" AL PSEMATOLOGIEI În mod firesc, "limbajului sacru" desfășurat de multiplele forme ale discursului simbolic (magic, mitico-ritualic, inițiatic, religios), de care numai hermeneutica poate da seama, i se supraordonează "limbajul profan" al discursului analitic, pentru a cărui manifestare semiotica este în întregime responsabilă. Iată de ce, ne propunem ca secvenței suspendate in illo tempore a existenței edenice a omului să îi asociem secvența ceva mai bine cunoscută a existenței lui mundane. Altfel spus, în orizontul de interes al problemei noastre
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
întregime responsabilă. Iată de ce, ne propunem ca secvenței suspendate in illo tempore a existenței edenice a omului să îi asociem secvența ceva mai bine cunoscută a existenței lui mundane. Altfel spus, în orizontul de interes al problemei noastre, o abordare semiotică a situației de "comunicare mincinoasă" este posibilă și necesară la nivelul omului căzut deja în viciul "interacțiunii păcătoase". Ea concretizează intenția unei introduceri la o "teorie generală" a minciunii 21, în orizontul căreia lucrarea sociologului J. A. Barnes s-ar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se pot asocia acțiuni specifice preluate dintr-unul sau altul din domeniile conceptual-filosofice mai sus menționate: ontologic, epistemologic, axiologic, praxiologic. O situație specială o întîlnim în cazul limbajului autoreferențial, capabil să denumească actul însuși al interpretării teoretice (hermeneutice sau/și semiotice), prin concepte (de)mistificatoare precum: a conota, a simboliza, a interpreta, a (re)semnifica, a (di)simula, a cod(ific)a etc. Totodată, un ansamblu de sintagme semantic motivate exprimă într-o manieră plastică ideea înșelăciunii aplicate: "a duce cu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cea mai bună și cea mai rea "hrană" din lume? Vom înțelege din acest context de ce Rappaport a definit minciunile drept "progeniturile bastarde ale simbolurilor". Poate tocmai de la acest exemplu a pornit Umberto Eco, cînd în reprezentativul său Tratat de semiotică a echilibrat elogiul adus cuvîntului-semn printr-o afirmație aparent peiorativă: minciuna este prezentă pretutindeni unde semnele ei cuvintele își fac simțite puterea. Căci, potrivit reputatului semiotician, limbajul este o formă indirectă de a fi a minciunii, avînd în vedere că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de la semiafirmarea adevărului ("Nu am mîncat biscuiții", spune cu voce tare copilul, pentru ca în sinea lui să completeze: "Nu în această dimineață.") pînă la acoperirea adevărului prin tăcere ("Nu v-am spus, pentru că nu m-ați întrebat.") etc. Dezvoltarea unei semiotici a limbajului (implicit a formelor sale "mincinoase", exprimate prin sugestie, confuzie, deturnare, ambiguizare, licență, substituție, semiafirmare, tăcere etc.) urmează a constitui, însă, subiectul unei lucrări de sine stătătoare. Deocamdată, în cadrul de față nu am făcut altceva decît să reactivăm un
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Herseni,1975:126], putem desprinde o importantă sugestie metodologică din exercițiul mai sus sintetizat: urmărind "funcțiile disfuncționale" ale limbajului verbal am dat implicit seama de corelația care există între aceste funcții și elementele structurale (cine, ce, cum... ?) care definesc hexada semiotică a "comunicării mincinoase"25. Cunoscînd natura structural-funcțională a acestei semioze, putem înțelege de ce actul "căderii" este de fapt responsabil pentru confruntarea omului cu mult vehiculatul "paradox al mincinosului"26; căci, dacă prin "gena adamică" omului îi este hărăzit să înșele
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de a minți și contextul în care ele se manifestă își asumă un canal specific prin care minciunile sînt transmise către beneficiar. La întrebarea PE CE CALE pot fi emise și receptate mesajele mincinoase ar trebui să răspundem în termeni semiotici: pe calea diferitelor categorii de semne pe care omul le activează în procesele de comunicare. În esență, aceste canale sînt specifice celor două categorii de limbaje majore: limbajul natural (verbal și nonverbal), pe de o parte, limbajul artificial (logico-matematic, tehnico-științific
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciuna este ținută ascunsă de autorul ei. O vorbă înțeleaptă, desprinsă dintr-o milenară experiență, ne avertizează că pînă la urmă adevărul iese la iveală, minciunile fiind date în vileag. Scenariul biblic reprezintă cel dintîi elocvent exemplu în acest sens. Semiotica este aceea care vine în ajutorul căutătorului de adevăr; căci, chiar dacă nu răzbate direct pînă la suprafața cunoașterii, minciuna poate fi dezvăluită prin intermediul semnelor sale. Maniera în care punerea în evidență a falsului se realizează este specifică fiecărui domeniu de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că tot ceea nu se poate valida ca adevăr printr-una sau mai multe din metodele mai sus menționate intră în mod firesc în categoria falsului, deci a minciunii 27. O dată mai mult, avem prilejul de a acredita virtuțile metodei semiotice într-o interpretare a semnelor (mincinoase inclusiv) deosebită de a oricărei alte discipline: • analiza structurală, urmărind relația dintre semnificant și semnificat, dintre structura de suprafață și cea de profunzime a minciunii, în măsură să explice mecanismele unei "gramatici generatoare" a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sau a grafului semiotic, cadru metodologic pe care studiul de față îl valorifică efectiv. Ne facem datoria să precizăm că toate aceste modalități analitice se regăsesc mai amplu sau mai puțin amplu angajate în redefinirea dimensiunilor ascunse ale minciunii. Căci, semiotica reprezintă, pe de o parte, arta de descoperi ce se ascunde dincolo de aparența semnelor; iar după semnele minciunii, desigur că în mod obișnuit doar o minciună se poate ascunde (să nu uităm, totuși, situațiile în care dincolo de prezumția minciunii descoperim
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
desigur că în mod obișnuit doar o minciună se poate ascunde (să nu uităm, totuși, situațiile în care dincolo de prezumția minciunii descoperim un adevăr, respectiv pe cele în care "adevărul este cea mai bună minciună"). Pe de altă parte, însă, semiotica mai reprezintă și un limbaj unificator (metodologic) pentru alte tipuri de discurs (limbaje) pentru care semnele (minciunii) sînt relevante. Spre exemplu, minciuna se concretizează prin următoarele categorii de semne (de semnificanți, de fapt): biofizice (înroșire, tahicardie, creșterea temperaturii, transpirație etc.
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Socrate încerca să își învețe semenii: "Cunoașteți-vă pe voi înșivă și veți cunoaște universul". O atare intenție pune la lucru, în alți termeni decît J. A. Barnes o face, virtuțile analizei sociologice combinate cu cele ale metodei hermeneutice și semiotice. • Pe de altă parte, încercarea pe care o supunem atenției este amăgitoare, întrucît nu răspunde decît parțial imperativului obiectivității, principiului de a nu denatura limbajul-obiect avut în vedere; căci, cel puțin două motive împiedică o atare obiectivitate să se manifeste
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cel puțin două motive împiedică o atare obiectivitate să se manifeste: orice lectură a unui text, orice interpretare a lui, introduce un element de "subiectivitate mincinoasă", de deformare a conținutului cercetat, deformare imposibil de evitat datorită nesuprapunerii depline a codurilor semiotice ale persoanelor direct implicate: ale emitentului-receptorului, în primul rînd, respectiv ale observatorului, în calitate de "suprareceptor", în al doilea rînd; utilizarea limbajului pentru asumarea teoretică a "situației de comunicare mincinoasă" introduce implicit (prin natura "mistificatoare" a limbajului însuși) o doză de ocultare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe de o parte, pe "orizontala sincronică" a actualității sale, pe de altă parte; abordarea "semiozei edenice" (a păcatului originar) cu instrumentele conjugate ale hermeneutului (analiza de conținut a textului biblic) și ale semioticianului (introducerea scenariului biblic în termenii situației semiotice), respectiv a "semiozei mundane" (a omului căzut în păcat), se constituie ca un demers complementar de mare forță explicativă; • conturarea unei metodologii interdisciplinare, în măsură abordeze problematica minciunii într-o manieră inedită, mai cuprinzătoare; chiar subtitlul cărții lui J. A
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]