104,273 matches
-
globalizarea mijloacelor de informare în masă - dar, poate mai mult decît orice, de permisivitatea sporită a pătrunderii oralității în scris. Autoarea nu a detaliat toate aceste direcții, pentru care ar fi trebuit să scrie o altă carte, dar le-a semnalat cu subtilitate și rigoare. Observațiile lexicale și stilistice sînt deci mai puțin aduse la zi: excesele argotice și populare ale limbajului relaxat din ultimii ani sînt menționate, dar exemplele analizate pe parcursul lucrării provin mai ales din zona limbajului artificial și
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
convenția elevată, printr-o "democrație" a imagisticii ce înclină spre "urît". E la mijloc o productivitate plebeiană, procedeu energic de revitalizare a limbajului asociativ, terapie de șoc a acestuia, dar și o sumisiune la un concret dur, imperativ, ce poate semnala fie o biografie dificilă, fie o epocă inicvă. O dictatură, am putea spune, a unui concret drastic, cu note de periferie mizeră, noroioasă, dar și, în mod sarcastic-complementar, cazone, pe care a înregistrat-o, inițial, Ion Caraion: "Soldații vor lăsa
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
noi: influența culturii franceze asupra celei române, afinități spirituale, tradiții, posibilitatea relansării limbii franceze în condițiile monopolului anglo-americanei și așa mai departe. Nu mi-am propus să rezum dezbaterile; nici măcar să-mi reiau punctul de vedere. Am vrut doar să semnalez existența unor preocupări care mi se par importante, deși neglijate în ultimii ani, și pentru resuscitarea cărora Paul-Elie Lévy și Al. Călinescu merită toată lauda. Ca și Mircea Vasilescu, gata a-și pună emisiunea în slujba unor idei care nu
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
2-4, a văzut lumina tiparului în 2000. Ambele beneficiază de condiții grafice excelente. Găsim în ele texte rare, informații prețioase, contribuții de seamă la cunoașterea vieții și operei lui Tzara, ca și la aceea a avangardei în general. Înainte de a semnala cîteva, Cronicarul are de făcut și un reproș: textele nu sînt nici datate, nici însoțite de sursa din care provin; nu știm de aceea care au fost scrise special pentru Caiete și care nu; cele reluate nu conțin nici o indicație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
Adrian Năstase trag de timp, așteptând ivirea cine știe cărui miracol. În afara câtorva declarații cinice ale premierului ("Domnii nemulțumiți din opoziție n-au decât să mai stea afară o tură!"), înafara proptirii tot mai ferme a regimului în parii securismului, nimic de semnalat. Nici o undă de speranță, nici un curent de aer proaspăt: aceleași figuri smochinit-tuciurii, îmbătrânite cu patru ani, aceeași aroganță stupidă, aceeași suficiență tâmpă și același limbaj primitiv, menit să ascundă o impotență de decenii. Descurajarea populară e atât de mare, încât
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
așa măsură încât îmi producea amețeli și un fel de greață adâncă, rău prevestitoare." În a doua povestire, peștele a devenit deja o obsesie. Iar în cea de-a treia, el apare în picturile lui Abraham van Beyeren. Prezența lui semnalează o continuitate posibilă între cele trei povestiri. Făcându-ni-se această sugestie descoperim că, într-adevăr, există o continuitate: ea constă, printre altele, în ideea de revoluție-conspirație, tratată succesiv în registru eroi-comic, ca în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu (trimiterea îi
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
o fereastră sub formă de inimă deasupra căreia scrie: Orar. Manele 15-20. Asta ne-aduce aminte că Mădălin Voicu a botezat manelele (într-o recentă declarație acordată unui cotidian): mamele cu silicon. Pe buza penalului Ne întoarcem la Vatra ca să semnalăm două lucruri. Mai întîi, cîteva texte ale lui Liviu Ioan Stoiciu, cenzurate la Contemporanul și la Cotidianul în secolul trecut. Revista tîrgmureșană le publică împreună cu explicațiile autorului care se miră că, bunăoară Contemporanul, i-a refuzat două articole despre C.V.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
postului de televiziune Antena 1 și-a permis să aducă în rîndurile sale politicieni care au făcut parte din fosta guvernare, acuzîndu-și aliatul că s-ar pregăti pentru alegerile din 2004. Această reacție de nervozitate a premierului, pe care o semnalează Curentul, pare a se afla, potrivit aceluiași ziar, în directă legătură cu faptul că Ministrul Finanțelor (s-ar afla) în pragul demisiei. Curentul citează surse și în sprijinul acestei afirmații adaugă faptul că Georgescu s-ar fi retras de pe lista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
Insistați să vă faceți cunoscută poziția scoțînd cît mai insistent urletul coyotului" sau " Dacă folosiți scara în timpul bătăliei, urcați unul cîte unul. Lăsați să se vadă întîi arma, apoi capul, încet, și ridicați-vă treptat numai după ce femeia albă va semnala prezența voastră unui trăgător de elită. Nu cădeți în interiorul fortului, ci pe spate, către exterior". Ironia vizează mai puțin soarta amară a civilizației indienilor din America, principala țintă este stupiditatea filmelor produse pe bandă, fără caracteristici distinctive. Mecanismul "poantei" urmează
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
el realizează o amenajare neconvențională a spațiului, din punctul de vedere al mesajului general, el reîncarcă semantic un concept devenit ornamental, adică restituie Catacombei sensul ei de osuar, după cum, din punctul de vedere al țintei sociale, în mod evident el semnalează și denunță o stare de fapt. Toate cele trei componente ale acestui eveniment public ieșit din comun se promovează și se susțin prin mijloace exact identificate și de o complexitate, uneori, impresionantă. Punerea în spațiu, de pidă, asocierea fotografiei și
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
Cristian Teodorescu Nu demult Z. Ornea semnala într-un protest apărut în Dilema că Editura Minerva a fost privatizată la sfeteriseală. Mai de curînd, profesorul Mircea Martin a demisionat de la conducerea Editurii Univers în urma unor schimbări de strategie cu care n-a fost de acord. Și mă
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
de realizare tehnică -, deoarece fragmentează prea mult replica lui B către A, astfel încât A poate eventual s-o întrerupă, când "a ghicit" restul literelor). Intercomunicarea prin C mai implică șí o altă fațetă, ale cărei particularități aș vrea să le semnalez. Și anume, emiterea (redactarea) prin mijlocirea C și receptarea (citirea) unor mesaje (texte) lungi pe ecran. Aceste activități sunt realizate prin procese psihice sui generis, adică pe de o parte printr-o redactare (scriere) relativ asemănătoare dactilografierii, cu posibilitatea corijării
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
1982, de prezentare în integralitatea ei a literaturii române." Demn de menționat este faptul că există intenția de a reedita dicționarul periodic, adăugând și scoțând articole, în funcție de schimbările survenite în ierarhia valorilor literare, aducând la zi datele bio-bibliografice, corectând inexactitățile semnalate între timp. Se poate afirma, prin urmare, că prin realizarea acestei prime ediții s-au pus bazele unei opere deschise de lexicografie literară, care nu se va învechi vreodată pentru că va ține mereu pasul cu evoluția literaturii. Armonizarea stilurilor critice
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
editorului. Este, așa cum a anunțat, un roman despre bărbați, despre bărbații din viața ei. Pe parcurs afirmația se nuanțează: "Adevărul, adevărul gol-goluț, e că scriu bărbaților, pentru bărbați, pentru ei. Scriitura este firul care trebuie să ne unească. Scriind mă semnalez, atrăgîndu-le atenția". Aventura scrisului dublează permanent și explicit aventura ficțiunii. Senzualitate și sexualitate, obsesie și detașare, iluzie și realitate, provocare și supunere, dorință, gelozie, tristețe, resemnare, luciditate, fidelitate, maternitate, ruptură, singurătate, porniri și trăiri etern umane, toate acestea sînt racordate
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
În plin romantism autohton, Bolintineanu scrie despre controversatul erou de notorietate, iar Hasdeu îi consacră un studiu cu implicații istorice, etnografice și psihologice, "Filosofia portretului lui Țepeș". Petre Ispirescu speculează fondul popular, iar Radu Gyr îi dedică o Baladă. Merită semnalat de asemenea romanul epistolar "Plîngerea lui Dracula" conceput de Corneliu Leu ca o sumă de scrisori trimise lui Ștefan cel Mare de către Vlad Țepeș din închisoarea Visegrad. Teribilul cutremur din 1977 a coincis cu premiera absolută a piesei "Răceala" căreia
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
inamicul ereditar al Franței ci pentru că totul, în germanism, se opune rațiunii." Anul 1940 se anunța sumbru și regele Carol al II-lea, preocupat, nu primește, de Anul Nou, diplomații acreditați la București. De abia în 27 aprilie, o însemnare semnalează îngrijorarea ministeriabililor și încrederea lor în rațiune. "Alaltăieri, am luat masa la Mihai Ralea, ministrul Muncii. Mai erau prezenți în uniforma "Frontului", președintele Consiliului și miniștrii de Interne și de la Sănătatea Publică. Mi s-a părut că Tătărescu este din ce în ce mai
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
tradiționalismului suspicios al patriarhalei lumi înconjurătoare pentru a-și susține legitimitatea politică și economică prin argumente cultural-civilizatoare. Pretinsa "armonie" națională din Kronland-ul moldav s-ar menține, după Franzos, doar în limitele foarte înguste ale unei raționalități mereu amenințate, așa cum o semnalează chiar dînsul à propos de români, "fiii zvelți și dinamici ai Sudului, cu fețele lor smede și cu ochi negri strălucitori", a căror mîndrie și demnitate "naturală", "atîta vreme cît sînt treji" (ca antonim al beției alcoolice, dar și în
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
o asemenea năstrușnicie. Tristețea în fața realității rămîne. Trecînd pe la teatru să mă interesez cînd este programat spectacolul Anna Karenina, premiera acestei stagiuni, descopăr că se joacă o producție din aprilie 2000, despre care îmi vorbiseră doi colegi (nu mi-a semnalat nimeni din teatru) și pe care întîmplarea a făcut să o ratez. Așadar, joi, 25 ianuarie, am avut bucuria să văd O, tată, sărmane tată, mama te-a spînzurat în dulap iar eu sînt foarte trist... de Arthur Kopit (traducerea
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
nemulțumire, urcat din adâncul ființei lor. În librării se află și o ediție bilingvă, româno-franceză, a cincizeci de poeme eminesciene, datorată aceleiași Annie Bentoiu. Specialiștii vor analiza, fără îndoială, cu competență această operă de traducător. în ceea ce mă privește, o semnalez ca pe o completare a mesajului pe care ni-l adresează memorialista: faceți-vă datoria față de țara în care v-ați născut, străduiți-vă să-i cunoașteți trecutul, inițiați-i și pe străini în cultura ei, care nu e deloc
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
ediției are eliminată Doina). Și lucrurile s-au petrecut tot așa. Noroc că din 1939 apare ediția critică Perpessicius (în 1943 al doilea volum) care continuă cît îl lasă puterile ochilor pe editor (în 1952 apare al patrulea volum). De semnalat este faptul că în 1963 D-tru Murărașu publică în colecția "Scriitori Români" a E.P.L. ediția sa, în trei volume, din lirica eminesciană, ordonată (antume sau postume) pe criterii strict cronologice care corectează și unele lecțiuni ale ediției Perpessicius. Și, în
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
își fac intrarea în lume prin arcul de triumf al unor prefețe semnate de Al. Cistelecan. Nu este o întâmplare. De multă vreme, criticul din Târgu-Mureș (de fapt, din România) supraveghează cu o mereu reconfirmată competență fenomenul poetic românesc și semnalează prompt orice apariție care dă speranțe. Zamfira Zamfirescu, Da, prefață de Al. Cistelecan, București, Ed. Vinea, col. "Debut", 2000. 88 pag. Alexandru Matei, Tractir, prefață de Al. Cistelecan, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, col. "Poeți de azi", 2000 (debut). 56 pag.
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
Rodica Zafiu Cred că e bine să fie semnalate lucrările străine în care se vorbește de limba română, cu atît mai mult cu cît ele nu sînt, din păcate, prea numeroase. în afara studiilor de tipologie lingvistică, a cercetărilor care urmăresc realizarea specifică, în cît mai multe limbi, a unor
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
altele care cad sub incidența legii. Vadim nu e pur și simplu poetul cu gură spurcată, el e un infractor ideologic și moral care trebuia exclus din viața publică. Sigur, nu e aceasta treaba presei, dar, dacă ea ar fi semnalat cu seriozitate zațul național-comunist din publicistica lui Vadim, instituțiile abilitate s-ar fi sesizat din vreme. în al treilea rînd, și aceasta stătea în puterea presei, Vadim trebuia supus embargoului. E limpede acum că el și-a obținut procentele din
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
referiri la statutul său în limbă (învechit, rar, curent). Desigur, nu toate etimoanele au o listă completă de reprezentanți în limbile romanice: termeni ca indago, indebitus, indecorosus au mai puține reflexe decît indecetia, indestructibilis, index. Un sistem simplu și flexibil semnalează inevitabilele dificultăți: informații contradictorii sau interpretări diferite existente în dicționarele celor șase limbi. În secțiunea română a articolelor de dicționar au fost incluse, pe drept cuvînt, rezultatele "reromanizării" și ale etimologiei multiple: termeni intrați adesea în română prin franceză, dar
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
un ghid al problemelor culturii române din ultimii ani și, din păcate, se constată astăzi că multe dintre ele își păstrează intactă actualitatea. În pofida celor două schimbări de putere produse în urma alegerilor din 2000 și 2004, multe dintre problemele culturale semnalate de Marin Mincu încă din anul 1999, își caută încă rezolvarea. Modul discutabil în care se acordă subvențiile pentru carte, grupurile de interese care dirijează acordarea premiilor literare, festivismul găunos prin care se marchează la noi momentele aniversare, absența traducerilor
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]