2,164 matches
-
rându-i, atragerea domnului, prin viclenie, într-o cursă și pedepsirea lui. Îndelung comentat este episodul travestirii haiducului în cioban, motiv larg răspândit în literatura populară balcanică. Haiducul așteaptă la răspântia drumului sosirea alaiului domnesc. Acțiunea se precipită, intervine nota senzațională, menită să stârnească interesul crescând al ascultătorilor. Întâlnirea dintre domn și Miu este un moment esențial, care evidențiază istețimea și curajul haiducului. Cu multă abilitate, Miu înlătură bănuielile lui Ștefan Vodă și reușește să îl convingă să-și lase oastea
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
intoleranței față de evrei. Sunt elogiate nume importante ale culturii și vieții publice românești (M. Kogălniceanu, I.L. Caragiale, Al. Macedonski, C. Rădulescu-Motru, Tudor Arghezi, Gala Galaction, N. Tonitza, G. Călinescu ș.a.), care s-au aflat de partea celor prigoniți. Atracția pentru senzațional sau pentru întâmplări care pot deveni subiecte de senzație se va manifesta într-un volum precum Trimis special (1974), subintitulat Din amintirile unui ziarist, alcătuit din „relatări” care de care mai spectaculoase - Focul cel mare de la Bacău, A fost odată
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
cu multă eleganță stilistică și într-o perfectă estetică a oralității (Paul Zarifopol). Se vizează fresca socială și comedia de moravuri, răspunzând gustului public pentru un modernism decadent, frivol, amoral și cinic, cu rezolvări melodramatice (sfârșituri tragice, sinucideri etc.) sau senzaționale (intrigă polițistă). Tot în modernismul decadent se include erotismul exacerbat, morbid și frivol, atribuit mai ales personajelor feminine. O încercare de tehnică romanescă pe mai multe planuri narative, cu un joc de duble și triple reflecții ale personajului, anunță proza
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
cu Rezeda 4, București, 1933; Nu sunt ce par a fi..., București, 1936; Nevasta lui Moș-Zaharia, Oradea, 1937; Ciracul lui Hegesias, București, 1939; Versuri, București, 1939; Când doi se ceartă, București, 1940; Versuri, București, 1943; Cine-i autorul acestui roman senzațional?, București, 1943; Scrieri, I-II, îngr. și pref. Matei Călinescu, București, 1966; Bucureștii tinereții mele..., îngr. Mioara Minulescu, pref. Emil Manu, București, 1969; Banchetul meu, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1971; Opere, I-IV, îngr. Emil Manu, pref. Mihai
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
personajul principal, un inocent, îl simte față de moartea tânărului Sebastian, precum și față de părăsirea satului natal, loc al legăturilor ancestrale. Prozatorul dovedește o oarecare adecvare în radiografierea mediilor muncitorești, însă uneori evenimentul este tratat în manieră gazetărească, accentul căzând pe latura senzațională. În alt roman, Părinții abstracți (1983), sentimentul analizat până la obsesie, cu inserții în vis și chiar în patologie, este ura însoțită de dorința de răzbunare, pe care Liviu Dorda o nutrește față de presupusul ucigaș (din iresponsabilitate profesională) al tatălui său
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
manierele cavalerești desuete ale lui „Radu”, un paradoxal acord misogin se naște între homosexualul „Abe” și matusalemicul și blazatul crai „Chick”; în subsidiar, acest acord misogin se repetă în cazul „Velei”, fosta soție a lui „Chick”13. Până aici, nimic senzațional. Astfel, istoria reține simpatiile legionare ale lui Eliade, invocate insistent de mediile intelectuale evreiești și abia în ultimii ani documentate credibil. Articolele prolegionare din 1937, apărute în ziarul Buna Vestire, greu accesibile (aflate la „fondul secret”), fuseseră aproape uitate în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Guardian primirea noului roman al lui Bellow până la 11 mai 2000, scria cu oarecare cinism (sau „vârstism”, discriminarea împotriva vârstnicilor; în americană, ageism) că apariția editorială în discuție era un „mic miracol”, iar faptul că textul era „pasabil” devenea „aproape senzațional”. Performanța biologic-literară e salutată de mulți alți critici de întâmpinare sau îi îndeamnă pe mulți să nu aplice lui Ravelstein standardele valorice obișnuite, chiar exigentele standarde pentru care Bellow însuși a pledat o viață (așa cum cerea și Chris Wood în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
constatare banală. 3. După douăzeci de anitc "3. După douăzeci de ani" O carte de idei lungă și extrem de densă, care se vinde în peste un milion de exemplare numai în Statele Unite, rămâne în discuție și acum, cunoscând și o senzațională carieră internațională, nu are nevoie de multe recomandări. Dar eu scriu despre ea la douăzeci de ani după ce a fost scrisă. și scriu pentru publicul românesc, care nu a avut la îndemână până acum traducerea textului și, judecând după raritatea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
marginalizării? Autorul are dreptate, însă, atunci când vede în formula povestirii detectivistice un model epuizat sau chiar compromis: autorii onorabili ar avea, în acest caz, problema de a-și ascunde apartenența la grupul producătorilor de texte vândute la numărul de cuvinte. Senzațională prin premisele sale, literatura polițistă ajunge o marfă de mâna a doua, ca orice formulă de expresie unidirecțională. Din nou, explicația lui Chandler este riguroasă și convingătoare: Povestirea polițistă așa cum o cunosc și așa cum îmi place este o încercare nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în care plutește personajul: „Ești sigur că ai clișeele, amigo?”. De importanță primordială pentru a asigura originalitatea noii formule este și o altă constatare: prin metamorfozele suferite în urma transplantului în altă lume, engleza de peste ocean are un impact cu precădere senzațional și nu intelectual. Ea exprimă mai degrabă lucruri experimentate decât idei (Chandler, 2000, p. 35). Personal, nu sunt foarte convins că lucrurile stau chiar așa cum le prezintă Chandler. Este o evidență faptul că, intrată în uzul unor indivizi a căror
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pe Kierkegaard. Dar e la fel de evident că știa cine e și, la nevoie, ar fi putut chiar deveni familiar cu unele din ideile sale. Nu m-ar mira, de altfel, ca în bizara lume academică, mereu în goană după asociații senzaționale, să se găsească cineva capabil să demonstreze existența unei filiații a existențialismului practicat de filozoful danez, după cum vor fi existând și exegeți pentru care lumea californiană străbătută de Philip Marlowe nu e decât o variantă a universului coșmaresc al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fundamental; în aceeași perioadă, numărul paturilor din penitenciare este atât de mic în raport cu numărul condamnaților, încât aceștia dorm câte doi sau trei într-un pat. Personalități publice și „vedete” de toate tipurile pretind respectarea dreptului la propria imagine; setea de senzațional este din plin satisfăcută de imaginile indivizilor încătușați (prezumția de nevinovăție rămâne doar un simplu mit) sau ale camerelor de detenție supraaglomerate. Sunt aproape singurele momente în care societatea își amintește de existența unei lumi aparte, creată prin mecanismele care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în practică (servicii) sunt diferite de cele juridice, prin care faptul ca atare este incriminat, fiind operaționalizat astfel încât să poată fi sancționat social. Pe de altă parte, definițiile cu care se operează în mass-media exilează proba ca atare în câmpul senzaționalului, retrăgându-i caracteristicile faptului comun. O altă perspectivă de definire a violenței domestice, deosebit de importantă pentru înțelegerea dinamicii fenomenului și proiectarea unor politici și programe eficiente, este perspectiva victimelor violenței domestice. Diferențele conceptuale ce apar în definițiile date de victime
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
unor riscante aventuri aviatice. Nu pierde ocazia de a intervieva diplomați și scriitori străini: Louis Barthou, Paul Morand, Felix Gaiffe, de la Sorbona, dar și pe celebra Ana Sage, „femeia în roșu”. Celebritatea și-a consolidat-o prin impactul reportajelor sale senzaționale. Cu Cinci zile printre leproși (1928), reportaj-proces, comparabil cu Dragoste și lepră (1943) de Egon Ervin Kisch, el reușește „a descoperi America pentru autorități” (T. Arghezi), denunțând condițiile inumane, bine camuflate, din lazaretul de la Lărgeanca, în Deltă, până la evadarea bolnavilor
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
colaborare cu Lisette Daniel). Repere bibliografice: Ștefan Roll, Ospățul de aur, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1986, 150-151, 370; Ilarie Voronca, Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 45; B. de P. [Tudor Arghezi], Un reportaj senzațional, „Bilete de papagal”, 1928, 162; Tudor Teodorescu Braniște, Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
1930-1931), semnat Marchizul de Priola, Brăila râde, Brăila plânge (1932), semnat Don Cleofas. Textele intenționează o campanie de „dezvăluire” a vieții secrete a orașului, dar sunt mai degrabă dovada unei înclinații exagerate spre observarea manifestărilor erotice, de preferință în împrejurări senzaționale. Cea mai importantă operă a lui B. este traducerea primelor două părți din Divina Comedie a lui Dante. Conștient de dificultățile unei interpretări cât mai complexe a originalului, el optează pentru o „echivalare în spirit dantesc a secvențelor intraductibile”. Transpunerea
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
în cadrul discuțiilor, care au arătat că reporterul nu copiază din realitate tot ceea ce vede, ci alege numai ceea ce este esențial, reprezentativ. (...) Cât de diferit este reportajul sovietic (model neîntrecut de arta militantă în lupta de zi cu zi) de reportajul «senzațional» burghez. (...) Tov. Mihail Novicov, secretar al U.S. din R.P.R. a completat spusele referentului prin exemple noi din literatura rusă și sovietică. În literatura română contemporană, reportajul literar are un reprezentant eminent în Geo Bogza, remarcabil în special prin volumele sale
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
primele imagini ale lumii noi. Ceea ce nu înseamnă că trecerea de la evul de mijloc la cel modern s-a înfăptuit brusc, sub presiunea unor evenimente politice, economice sau ecleziastice. Transformările nu au loc de la un deceniu la altul, nu sunt senzaționale, în secolele de dinaintea lui 1500 societatea umană având caracteristicile spiritului medieval care purta pecetea unor „forme bizare și supraâncărcate”. Aceste imagini apar palide la început, mai pronunțate apoi, în quattrocento-ul italian și se lasă văzute în multe dintre formele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
I și a III-a) înfățișează o imagine învechită a universului, aceea geocentrică, proprie evului de mijloc, și nu aceea heliocentrică. Potrivit teoriei moderne copernicane, chiar geografia cuprinsă în a doua și a treia carte nu mai corespunde după descoperirile senzaționale din veacul al XVI-lea. Din păcate, singura carte de lungă durată cuprinsă în Rudimenta cosmographica, cea de-a patra, nu se află la Batthyăneum. „Ea a constituit un fel de enciclopedie a datelor de științele naturii din vremea sa
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
conceptul de libertate, lasă să se întrevadă care sunt noile forme de guvernământ și însușirile republicii. Petru Maior este în posesia cărții Lettres anglaises, iar Emil Buczy deține ediția germană din Anti-Machiavel; Martin Hochmeister, tipograful și librarul sibian cu o senzațională colecție (care poate fi estimată cu ajutorul unui Catalogus librorum variarum linguarum... qui venales iusto prostant pretio, Cibinii, 1779) este unul dintre importanții receptori, lui datorându-i-se cumpărarea, dar și răspândirea multor exemplare de valoare, unele ajunse în bibliotecile publice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pe acela care vorbește despre istoria revoluției din Ungaria, cuprinzând totodată și memoriile prințului RĂkoczy: Histoires des Revolutions de Hongrie ou l’on donne une idée juste de son legitime Gouvemement avec les Memoires du prince François RĂkoczy, Haga, 1739. Senzaționale pentru reliefarea curiozității, a legăturilor, a sistemului de informare rapidă și a culoarelor de contact cu Occidentul sunt periodicele franceze care ajung în biblioteca Csăky, respectiv Átzel și Vörös Ferenc: Magazin historique pour l’esprit et le coeur, Strasbourg-Paris, 1764
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
un caracter publicitar, axat pe verbe puternice și concrete. Ziarele serioase își permit însă titluri sobre, de genul: „Bill Clinton și-a rupt piciorul”. La rândul lor, ziarele populare și de scandal vor încerca să supraliciteze informația, într-o manieră senzațional generalizantă („Statele Unite șchioapătă”) sau ironic deplasat („SUA - într-un picior”). Orice generalizare este echivocă și neinteresantă: „Explozie imobiliară”, „Vandalism duminical”. „Marea înghite pământul” etc. Să nu fie noțional și abstract. Ne gândim la titluri precum: „Roșu și negru”, „Limbă și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de la celebrul titlu al lui Émile Zola: „J’Accuse”), până la exemplul oferit de Voirol (o fotografie a unei piscine suprapopulate și un titlu superb: „Comprimați în puțină apă călâie”). Umorul și talentul fac diferența dintre titlurile remarcabile și cele ieftin senzaționale. Ar mai fi de remarcat un detaliu important; este vorba de onestitate. Un bun titlu nu poate fi realizat, coafând sau, și mai grav, mistificând realitatea. Câteva sfaturi Orice titlu bun se construiește în jurul unui cuvânt-cheie legat de spațiu, timp
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cineva a avut o idee salvatoare, propunând un titlu cu totul neașteptat: „CHINA”. Pur și simplu. Supralicitarea titrării poate fi un calcul riscant și greșit. Nu întâmplător, tirajul acestor publicații înregistrează o scădere constantă. Cititorul se obișnuiește repede cu titlurile senzaționale care promit mult și nu oferă mai nimic. Ne amintim de strategia Evenimentului, care propunea număr de număr: „Dezvăluiri senzaționale”. Un cititor dezamăgit reprezintă, de regulă, o pierdere irecuperabilă și lesne vizibilă în tiraj. (2) 5.1.3. Intertitlul Orice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un calcul riscant și greșit. Nu întâmplător, tirajul acestor publicații înregistrează o scădere constantă. Cititorul se obișnuiește repede cu titlurile senzaționale care promit mult și nu oferă mai nimic. Ne amintim de strategia Evenimentului, care propunea număr de număr: „Dezvăluiri senzaționale”. Un cititor dezamăgit reprezintă, de regulă, o pierdere irecuperabilă și lesne vizibilă în tiraj. (2) 5.1.3. Intertitlul Orice text lung este obositor. Putem suplini acest defect inerent, organizând articolul pe secvențe (respirații) succesive, marcate de un titlu aparte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]