5,139 matches
-
puține cuvinte sau chiar deloc. Niciodată, în orice caz, un dialog structurat. În realitate, în schimb, modul de comunicare cel mai utilizat este verbal. Prin urmare, când dorim să interpretăm un vis, este necesar să trecem de la registrul vizual și senzorial la registrul verbal, ceea ce nu este lipsit de dificultăți. 2. Condensarea Condensarea permite compactarea mai multor reprezentări într-una singură. De exemplu, mai multe persoane conținute în una singură constituie o reprezentare condensată. O persoană compusă astfel are aspectul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ură cumplită, încât îți vine să pocnești pe primul om care trece pe lângă tine. Teoretic vorbind, C. Nistorescu greșește apelând succesiv la același tip de expresivitate (personificarea). Procedând astfel, autorul obține ceva mult mai prețios: forță a vizualizării, implicare emoțional senzorială a cititorului, un grad sporit de dramatism. Vizualizarea nu stă neapărat în detalii. Dimpotrivă, excesul de amănunte în descrierea unei străzi iarna (numărul mașinilor care trec pe stradă, mulțimea călătorilor din stație, gesturile pe care le fac etc.) nu numai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cultură, ca și modul de a ajunge la ea, se reconfigurează odată cu apariția acestora. Procesul învățării este sprijinit (tutelat) prin noile instrumente de amplificare cognitivă. De fapt, ele sunt un fel de prelungiri ale funcțiilor psiho-mentale sau somatice omenești: polimorfism senzorial, interactivitate maximală, putere memorială extensivă, exploatarea combinată a surselor de cunoaștere, posibilități infinite de manipulare și conexiune simbolică, retroacțiune inversă, permisivitate la real și la imaginar. Este o supraumanitate, un efect al proiectării năzuințelor noastre dintotdeauna. Defectele lor sunt „efecte
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
din modificarea comportamentului ca ajustare sau adaptare a unei noi forme de răspuns la condițiile perceptive noi, fie creșterea preciziei sau a fineței coordonării răspunsului preexistent. învățarea motrică se caracterizează prin aceea că reacțiile de răspuns sunt legate de componentele senzoriale de origine kinestezică sau proprioceptivă. învățarea verbală constă din învățarea limbajului a semnificației cuvintelor și a utilizării acestora în comunicarea cu semenii. Învățarea inteligentă constă în descoperirea unui „concept” sau „principiu” adică a unei structuri mai mult sau mai puțin
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
se oprește aici; ea va progresa pe măsura creșterii, maturizării și dobândirii experienței de viață a individului, ea reprezentând baza vieții de relație. Învățarea motrică constă în principal, din acte de comportament în care reacțiile stabilizate sunt dependente de comportamentele senzoriale proprioceptive. Deoarece individul acționează într-o ambianță fizică, modelul "pur" al învățării motrice poate fi găsit doar în acele acte în care gesturile sunt atât de bine învățate, încât pot fi conduse exclusiv prin simțul kinestezic. Contactul nemijlocit, senzorial cu
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
comportamentele senzoriale proprioceptive. Deoarece individul acționează într-o ambianță fizică, modelul "pur" al învățării motrice poate fi găsit doar în acele acte în care gesturile sunt atât de bine învățate, încât pot fi conduse exclusiv prin simțul kinestezic. Contactul nemijlocit, senzorial cu realitatea stă pe baza unei cunoașteri științifice hotărâtoare pentru formația fiecărui individ. În această situație, se recurge la reprezentarea cu mai multă sau mai puțină fidelitate a realității. În acest sens demonstrația provoacă o percepție activ-concret-senzorială, inductivă. Esența demonstrării
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
evaluare a cunoștințelor copiilor de 10-12 ani în ceea ce privește însușirea tehnicii alergării de garduri. După Henry Wallon, imaginile sau mesajele audiovizuale, au posibilitatea să înlesnească pătrunderea în miezul lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale și prin aceasta, de „structurare” a realității. Utilizarea unui model este, însă, în esență o materializare a activității mintale necesare pe toate treptele instruirii. Verhaigen consideră că pentru însușirea unui comportament psihomotor trebuiesc parcurse următoarele etape: ¾ Imitarea unui model ¾ Utilizarea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în considerație informațiile kinestezice, Guilford, propune un model care arată cum se inserează funcțiile de execuție în ansamblul procesului mintal al tratamentului informațiilor. După cum se exprimă Guilford „însuși acest model reprezintă o acțiune comportamentală completă, care începe cu un stimul senzorial și se încheie cu un răspuns motor complet sau nu”. Într-o acțiune completă, stimulul poate veni din mediul ambiant, din organism sau în același timp dintr-o direcție și din cealaltă. Stocarea în memorie nu trebuie confundată cu operația
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
trebuie considerată ca un factor indispensabil, când învățarea are ca scop automatizarea reacției. Învățarea motrică care urmărește și randamentul rezultă nu numai dintr-o acțiune ce trebuie repetată, ci și dintr-o adaptare organică (Hull, citat de P. Pesquie,). Informarea senzorială trebuie asociată în mod permanent cu informarea verbală. Datorită caracterului intuitiv, învățarea motrică presupune existența modelului. În învățarea motrică se pleacă de la concret, actul motric, iar toate achizițiile ridicate din primul în cel de al doilea sistem de semnalizare, sub
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
coordonarea perceptiv-motrică, rapiditatea mișcărilor, ideomotricitatea. Printre componentele motricității se pot încadra și calitățile motrice de bază viteza, forța și rezistența, și pentru care termenul de calități psihomotrice ar fi mult mai cuprinzător (T. Ardelean, 1979) 2.4.2. Rolul factorilor senzoriali și perceptivi în învățarea exercițiilor din atletism. După T. Ardelean, „învățarea exercițiilor de atletism, ca de altfel învățarea motrică în general, urmează calea integrării de la interior spre exterior, de la exteroceptori la interoceptori, respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
altfel învățarea motrică în general, urmează calea integrării de la interior spre exterior, de la exteroceptori la interoceptori, respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea majoritatea analizatorilor, importanța lor fiind însă diferită în raport cu stadiul învățării și particularitățile exercițiului. Legătura dintre factorii senzoriali cu învățarea exercițiilor de atletism este cu atât mai importantă cu cât pe planul proceselor senzoriale diferențele individuale sunt foarte mari, atât pe linia pragurilor absolute, cât și pe a acelor diferențiale. De cele mai multe ori, punctele de pornire în învățarea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea majoritatea analizatorilor, importanța lor fiind însă diferită în raport cu stadiul învățării și particularitățile exercițiului. Legătura dintre factorii senzoriali cu învățarea exercițiilor de atletism este cu atât mai importantă cu cât pe planul proceselor senzoriale diferențele individuale sunt foarte mari, atât pe linia pragurilor absolute, cât și pe a acelor diferențiale. De cele mai multe ori, punctele de pornire în învățarea acestor exerciții sunt imitația vizuală însoțită de indicații verbale. De aceea, primul analizator implicat este analizatorul
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Gh. (2000) rezistența este „capacitatea organismului uman de a depune eforturi cu o durată relativ lungă și o intensitate relativ mare, menținând indici constanți de eficacitate optimă; deci este capacitatea umană de a depune eforturi fără apariția stării de oboseală (senzorială, emoțională, fizică) sau prin învingerea acestui fenomen”. Dragnea A. (2002) definește rezistența astfel: “capacitatea psihofizică a organismului executantului de a face față oboselii, specifice activității depuse”. Rezistența (după Martin 1993 și Komi 1994) este însușirea de a putea menține un
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
confirmă un poet care cu fiecare volum își va arăta o nouă fațetă a talentului, într-o îndelungată căutare de sine. Se impune acum, ca figură-cheie a imaginarului, metafora oglinzii / oglindirii, prelungire a poeticii barbiene („Din ceas, dedus...”), filtrare a senzorialului până la a-i conferi puritatea ideii. Răsfrântă în aventura existențială a poetului (care e aventură a spiritului), lumea se esențializează și astfel se adeverește, oglinda eului poetic „dizolvă” în ea chipul fenomenal și-l transferă în numenal. Răsfrângerea înseamnă și
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
deviază dinspre grotesc spre burlesc, dinspre baroc spre parodic, dinspre sensul aproximat spre un alt sens aproximat, și se împletesc inextricabil realul cu imaginarul, adevărul cu minciuna, fantasticul cu banalul, tonul farsei cu tonul tragic, artificiul cu autenticitatea, livrescul cu senzorialul, pentru captarea în frază a senzațiilor de diverse feluri B. fiind excepțional dotat. În roman se amestecă anchetatori, voci, limbaje, timp narativ și secvențe temporale, paranteze, digresiuni, puneri în abis. Autorul este la curent cu toate tehnicile utilizate de romancierii
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
tensiune lirică prin acumulare de impresii concrete și prin enumerare de acțiuni. Există la ea și talentul de a sugera intensitatea sentimentului fără a-l numi, ci ascunzându-l în spatele unei perdele de notații aproape exacte, selectate pentru concretețea lor senzorială: „Ascultă. Mergeam. Deodată părul ciufulit îmi căzu pe față. Țâșnise vântul, / Crengile arse de praf se căutau între ele cu foșnet moale. Era un salcâm, era și marea. / Ne-am oprit să-mi scutur nisipul strâns în sandale. Atâta tot
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
afirmă că „plăcerea nu este o senzație, ci o apetență care-și atinge finalitatea prin senzație”. Plăcerea nu este numai o stare agreabilă raportată la corp. Ea este legată și de alte registre ale organizării sistemului personalității. Dincolo de nivelul plăcerii senzoriale, plăcerea este trăită și În planul conștiinței, ca o stare de satisfacție, ca o mulțumire de sine și față de actele sale. În sensul acesta J. Laporte distinge două forme de plăcere: aă plăcerea satisfacției, raportată la realizarea dorințelor; bă plăcerea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Suferința este interiorizată și trăită ca o experiență a simțului interior al individului, desprins de orice experiență. Modalitatea În care este simțită această suferință se poate prezenta fie ca durere, fie ca anestezie. Aceste senzații dobândesc Însă, dincolo de semnificația lor senzorială, o conotație morală, atunci când sunt trăite În planul conștiinței persoanei. Vom da două exemple, unul raportat la durată, iar celălalt la Întindere, În raport cu persoana. Suferințele psihomorale care sunt În raport cu Întinderea, considerată ca spațiu vital-corporal al persoanei, pot fi cel mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și al celui poetic. C. nu ocolește paradoxalul; dimpotrivă, el cultivă îmbinările violent contrastante, doar aparent opoziții dintre înalta gândire și trivialitate, dintre candoare și lubricitate. Cuvintele sunt, la el, cifrări (nu încifrări) prin care pot fi exprimate realități imperceptibile senzorial. Efectul este de limbaj criptoid, care comunică părând că nu o face. Trebuie menționate numeroasele și temeinicele traduceri din Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Ana Blandiana, Paul Celan. SCRIERI: Menire în doi
CARDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
se realizează o modificare activă a mediului. Importantă pentru om este modificarea aloplastică, întrucât este concretizată prin intermediul uneltelor, tehnicii de lucru, culturii și civilizației. Piaget și Inhelder (1966) consideră că adaptarea mintală este o echilibrare între asimilare și acomodare. Adaptarea senzorială apare atunci când sensibilitatea unui analizator se modifică la acțiunea repetată (mai îndelungată) a unui stimul de intensitate constantă. Adaptarea mai poate fi negativă, dacă stimulul este puternic (întrucât scade sensibilitatea analizatorului), sau pozitivă, atunci când stimulul este slab (întrucât crește sensibilitatea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
unor răspunsuri, s-au evidențiat trei forme de afazie: 1) Afazia motoare - tulburare de tip expresiv, în care dificultatea de a da un răspuns este de ordin motor, atât pentru limbajul oral, cât și pentru cel scris (agrafia). 2) Afazia senzorială - are la origine „surditatea” față de înțelesul cuvintelor cărora nu le înțelege sensul, deși le aude. 3) Afazia mixtă - este o combinație între cele două forme prezentate mai sus. Afazia Broca, de predominanță motrică sau expresivă, se caracterizează prin dificultate de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
egală măsură. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant senzorială sau receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafazie). AFECT (< germ. Affekt, cf. lat. affectus) - Modalitate elementară a reactivității afective, caracterizată prin emoție de mare intensitate
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și fenomenologia psihică (hiperactivitatea psihică), și cea motoare (hiperactivitatea motoare), se folosește sintagma agitație psihomotoare. AGNOZIE (< fr. agnosie, cf. gr. a - fără, gnosos - percepere, cunoaștere, de la gnonai - cunoaștere; engl. agnosy) - Tulburare a funcției de analiză și integrare corticală a stimulilor senzoriali care se manifestă clinic prin pierderea capacității de a recunoaște obiectele și persoanele, deși funcțiile senzoriale elementare - cum ar fi cea vizuală, auditivă, sensibilitatea superficială și profundă etc.- sunt păstrate. Pacientul nu poate interpreta corect senzațiile, deși organele de simț
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fr. agnosie, cf. gr. a - fără, gnosos - percepere, cunoaștere, de la gnonai - cunoaștere; engl. agnosy) - Tulburare a funcției de analiză și integrare corticală a stimulilor senzoriali care se manifestă clinic prin pierderea capacității de a recunoaște obiectele și persoanele, deși funcțiile senzoriale elementare - cum ar fi cea vizuală, auditivă, sensibilitatea superficială și profundă etc.- sunt păstrate. Pacientul nu poate interpreta corect senzațiile, deși organele de simț și structurile nervoase sunt în deplinătatea funcțiilor. Forme: 1) agnozie auditivă - sunetele sunt recepționate, dar nu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acest sens, agnozia este definită ca fiind dificultatea (imposibilitatea) de a recunoaște obiectele din jur, în absența unor tulburări ale: funcțiilor elementare senzitivo-senzoriale în domeniul în care se exercită agnozia; funcțiilor intelectuale în general; afectează transmiterea mesajului între aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale. Agnozia auditivă pentru sunete: se cere bolnavului să recunoască cu ochii închiși zgomotele produse de căderea unei monede, o legătură de chei, tic-tacul ceasului, mototolirea unei hârtii, de unele animale. Unii bolnavi nu deosebesc vocea unui bărbat
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]