3,287 matches
-
În legătură cu acest subiect, subliniind implicarea și dăruirea fețelor bisericești În oficierea slujbelor religioase și atragerea copiilor În recitalurile imnurilor religioase. De asemenea, erau semnalate destul de des cazuri În care autoritățile administrative lipseau, Învățătorii exprimându-și mâhnirea neparticipării lor la desfășurarea serbărilor școlare. Implicarea Învățătorilor În organizarea acestor serbări era, de cele mai multe ori, una extrem de profundă, după cum reiese din unele cuvântări susținute cu acest prilej. Iată de pildă, cum unul dintre dascălii vremii explica celor adunați caracterul de mare serbare națională a
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
fețelor bisericești În oficierea slujbelor religioase și atragerea copiilor În recitalurile imnurilor religioase. De asemenea, erau semnalate destul de des cazuri În care autoritățile administrative lipseau, Învățătorii exprimându-și mâhnirea neparticipării lor la desfășurarea serbărilor școlare. Implicarea Învățătorilor În organizarea acestor serbări era, de cele mai multe ori, una extrem de profundă, după cum reiese din unele cuvântări susținute cu acest prilej. Iată de pildă, cum unul dintre dascălii vremii explica celor adunați caracterul de mare serbare națională a datei de 10 Mai: „Această zi este
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
la desfășurarea serbărilor școlare. Implicarea Învățătorilor În organizarea acestor serbări era, de cele mai multe ori, una extrem de profundă, după cum reiese din unele cuvântări susținute cu acest prilej. Iată de pildă, cum unul dintre dascălii vremii explica celor adunați caracterul de mare serbare națională a datei de 10 Mai: „Această zi este Învierea noastră națională și că este cel mai mare păcat pentru un Român să fie nepăsător, neluând parte la rugăciunile ce se Înalță pentru țară și tron și pentru odihna sufletelor
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
promovarea lui prin mijloacele specifice vremii - decizii și recomandări ministeriale, publicistică și presă - a determinat, totodată, crearea unei conștiințe civice și a unui discret cult al personalității suveranului prin școală, favorizat mai ales de implicarea metodică a dascălilor În organizarea serbărilor și de vârsta fragedă a elevilor. Dincolo de formalitățile oficiale ale unor astfel de manifestări și implicațiile rezultate din organizarea lor, aceste activități au reprezentat, Într-un mod aparte, o posibilitate de afirmare a unor cadre didactice și mai ales un
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
id="84">84 D. Rusu, Solidari cu Basarabia: România, 1912, În Patrimoniu, nr. 3, 1991, p. 118-125. </ref>. Autoritățile oficiale ale României au preferat Însă să nu ia atitudine. Numai noul consul general al României la Ismail, Greceanu, În ajunul serbării, a părăsit demonstrativ Basarabia, plecând În România. În ziua de 16 mai, din ordinul său, tricolorul n-a fost arborat pe clădirea consulatului general <ref id="85"> 85 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 9241, f. 3.</ref>. Basarabenilor de
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
exprime atitudinea față de tragicul eveniment din istoria provinciei din stânga Prutului. Tentativa noului ziar românesc Făclia Țării de a face acest lucru a fost sancționată de autoritățile țariste. În primul număr al publicației a apărut articolul O sută de ani, despre serbările organizate În Basarabia de administrația țaristă. Se menționa că evenimentul de la 16 mai a fost sărbătorit doar de străini, care nu aveau nici o legătură cu Basarabia, iar moldovenii au rămas indiferenți. Se mai susținea că „moldovenii de peste Prut care sunt
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
91 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 9263, f. 7. </ref>. Cei doi redactori erau și ei incriminați pentru „sentimente de românofilie și Întreținerea unor relații cu persoane din România”. Gh. Todorov a mărturisit că informațiile despre atitudinea României față de serbările ce au avut loc În Basarabia „au fost preluate din presa basarabeană, iar cu România ambii redactori nu Întrețin nici un fel de legături, niciodată n-au fost acolo și nici presă românească n-au primit de peste Prut” <ref id="92
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de sine. În acest fel, ordinea lucrurilor ce se petreceau în spațiul public, o ficțiune secretată de ierarhi, avea o existență paralelă celei în care oamenii își trăiau cotidienitatea. Conștientizarea acută a acestui fapt mi s-a produs la o serbare a șoimilor patriei la care picasem din senin, venind să-mi iau copilul de la grădiniță. Evident, n-am putut face nimic decât să rămân și să văd, în compania altor părinți, cum se produc cele mai mici vlăstare ale patriei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre ele l-am recunoscut recent: Astăzi, Românie dragă, Te admiră lumea-ntreagă. Românie, parcă ești Cosânzeana din povești, Iar Partidul, Făt-Frumos, Care te-a-nălțat de jos. Au mai urmat câteva despre Ceaușescu. Apoi educatoarea s-a adresat părinților: „Acum începem serbarea propriu-zisă”. și, într-adevăr, copiii au început să cânte ceva despre cum bate vântul, ce fac păsărelele, cum arată casele, fiecare vers fiind însoțit de posturi și mișcări de brațe. Întâmplarea ilustrează prea bine disocierea între normal, firesc și fictiv
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au început să cânte ceva despre cum bate vântul, ce fac păsărelele, cum arată casele, fiecare vers fiind însoțit de posturi și mișcări de brațe. Întâmplarea ilustrează prea bine disocierea între normal, firesc și fictiv, impus. Cei doi timpi ai serbării despărțeau ceva fără sens de ceva cu sens. Dacă cineva ar face un experiment asociativ verbal, dând ca stimul cuvântul comunism, fără îndoială că în mod covârșitor ca frecvență primele două cuvinte ar fi foame și frig. Foame, mai întâi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dorit influențarea mea. Însă și eu l-am „folosit”, i-am căutat „căldura” masei, la fel cum au căutat-o și intelectualii care l-au promovat. Crezi că, dacă am recitat poezia Trei, Doamne, și toți trei de Coșbuc la serbarea de sfârșit de an în clasa a patra sau dacă eram șef de unitate la pionieri și salutam cu mâna la bască, eu începusem să devin un comunist? Ritualurile de atunci și importanța dată de colectivitate acestor „semne ale valorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sunt selectate în funcție de: potențialul elevilor integrați și tipul deficienței, resursele și disponibilitatea școlii, interesele elevilor, solicitările părinților etc.; - integrare ocazională - participarea în comun a elevilor cu dizabilități alături de colegii lor din școala obișnuită la diferite activități școlare și extrașcolare (excursii, serbări, întreceri sportive, spectacole etc.). O analiză comparativă privind diferitele experiențe de realizare a educației integrate în alte țări evidențiază unele aspecte comune: a) în majoritatea cazurilor, integrarea copiilor cu cerințe educative speciale în școli de masă s‑a realizat prin intermediul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
De ce-i O. Goga poetul nostru), Petru Suciu (St. O. Iosif, Credințe), Elie Dăianu (Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene de N. Iorga), D. Tomescu (Apus de soare de B. Delavrancea) etc. Pe parcursul mai multor numere sunt prezentate pe larg serbările culturale de la Sibiu și fragmentele intitulate Din predicile lui Petru Maior. Pizma celor răi asupra celor buni. Sunt comemorați Iosif Vulcan, Octavian Goga, Titu Maiorescu. Un articol amplu, nesemnat, se referă la „episcopii literați” (1905). Mai sunt incluse povestiri de
RAVASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
a dat în 27 ianuarie 1869 în Cernăuți spre folosul Fundăciunei Pumnulene, Cernăuți, 1869; Puține cuvinte despre coruperea limbei române în Bucovina, Cernăuți, 1869; Lumine și umbre, Cernăuți, 1870; Raul, Cernăuți, 1875; La gura sobei, Iași, 1876; Discurs rostit la serbarea funebră ce s-a ținut la Iași la 1 octombrie 1875, Iași, 1877; Legenda Nurului, Iași, 1877; Poeme, pref. G. Sion, Iași, [1894]; Poezii alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 191-193; Pop, Conspect
PETRINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
stea. Colinde și urături pentru Crăciun și Anul Nou, Huși, [1943]; George Cozma- Diaconu, Colinde și plugușoare, Fălticeni, f.a., P. Gheorgheasa, Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou, București, f.a.; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969. Repere bibliografice: V. Bumbac, Serbarea Anului Nou la români, „Albina”, 1869, 1; G. Dem. Teodorescu, Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român, București, 1874, 58-62; Gh. Ghibănescu, Plugușorul, „Analele literare”, 1888, 1; S. Fl. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1898
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
și, de asemenea, este autorul mai multor lucrări cu caracter didactic (literatură română, limbă engleză, matematică). Debutează la „Scânteia pionierului” în 1966, iar editorial, cu Nașterea mea în poezie, în 1969. Scrie și literatură pentru copii, fiind distins, pentru Cartea serbărilor școlare (1999), cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. Debutul cu Nașterea mea în poezie, la paisprezece ani, este remarcat în epocă. P. pare un Nichita Stănescu mai dur, un adolescent exploziv, cu gesturi zvâcnite, debordând de energie. Forța de expresie
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
calculatorului îndrăgostit, București, 1999; Povestea planetei gânditoare, București, 1999; Povestea prințesei Maria, București, 1999; Povestea fetiței vrăjite, București, 1999; Povestea câinelui zburător, București, 1999; Povestea tatălui risipitor salvat de Moș Crăciun, București, 1999; Vine, vine Moș Crăciun, București, 1999; Cartea serbărilor școlare, București, 1999; Ninsori în Bărăgan, București, 1999; Sonete, București, 1999; Cerbul lovit între coarne, București, 1999; Jungla marină. 1969-1999, București, 1999; Fabule după Esop, București, 2000; Zâna din salcia plângătoare, București, 2002; Aventurile lui Luca, București, 2002. Traduceri: Nichita
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
Samuil Vulcan, pe atunci elev la Blaj, în ultima clasă a Gimnaziului Teologic. Oricum, textul a fost înrâurit de dramele școlare maghiare, în care anumite întâmplări grave din istorie erau parodiate - pretext pentru spectacole de divertisment, organizate cu ocazia unor serbări sau carnavaluri. În manieră de farsă, momente cu rezonanță dramatică alternând cu interludii grotești (cântece, scamatorii, dansuri), este evocată uciderea domnului moldovean Grigore III Ghica de către turci, în anul 1777. După un Praeambulum ce anunță subiectul, acțiunea începe printr-o
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
nu mai seamănă cu el însuși în culegerile, deloc puține, apărute după 1970. Se păstrează din repertoriul tinereții doar motivul singurătății iremediabile și decorul silvan, dar substanța poetică e rarefiată („Iubito, ți-am adus exclamații/ de culoarea Curții de Argeș!”, „serbări anotimpice”, „ciocârlia cu fuselajul ei sonor”, „noaptea nu canotează”), fiind experimentate procedee care coboară versul în anodin. SCRIERI: Cuib și zbor,București, 1938; Luceferi de rouă, București, 1939; Fuga în azur, București, 1940; Noi, de la infanterie. Poeme de pe front, Deva
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
evocare a părintelui său și a familiei în mijlocul căreia și-a petrecut primii ani de viață. L. a fost prezent în multe dintre periodicele vremii, a jucat un rol activ de animator cultural, fără să considere participarea la cenacluri și serbări școlare, pentru care a bătut țara în lung și în lat, altfel decât o datorie a scriitorului de a se implica în viața publică. SCRIERI: Lumină tristă, București, 1939; Lanterna magică (în colaborare cu Ștefan Baciu), București, 1941; Sărbătoarea recoltei
LALESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
nouă și a umblat din poartă în poartă pentru a strânge bani de la oameni. În general, aceștia le folosesc pentru pomeni și nu se percepe o taxă. Evenimentele de acest gen se țin de cele mai multe ori la bufet. În general, serbarea nunților nu se mai face în sat, din lipsa căminului cultural, preferându-se organizarea la restaurantele din Luduș. Vesela aparține sătenilor din Ațintiș, dar și locuitorii celorlalte sate ale comunei o pot împrumuta. Asociația comunală (numită și banca țigănească). Prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
să folosească calculatorul de la școală, mobilul, Internetul prin dial-up. Apropierea de orașul Luduș îi conferă o serie de avantaje. O parte a tinerilor ajung în Luduș tot mai des pentru a se informa, a cumpăra produse sau a se distra. Serbarea nunții la un restaurant din Luduș a devenit o obișnuință. Parțial izolat, din cauza lipsei unor mijloace curente de transport public cu Ludușul, Ațintișul este totuși unit prin nenumărate legături cu lumea exterioară: liceenii de la oraș, cei care lucrează în orașele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
operații, opinii, oracole, orașe, ordine, ore, organe, organizare, organizații, origini, pasiuni, păreri, păsări, pești, plasamente, politici, porturi, posturi, profesiuni, profesori, programe, ramuri, rate, rații, religii, responsabili, restanțe, rețete, riscuri, roiuri, roluri, salturi, sate, sărbători, săruri, sărituri, sectanți, secte, semnale, sentimente, serbări, serii, servicii, sisteme, sosuri, specialiști, specialități, specializări, specii, state, strategii, straturi, structuri, studenți, studii, stupi, subansambluri, subspecii, sudori, suduri, supraveghetori, surse, șanse, șanțuri, școlari, șefi, șerpi, șiruri, șuruburi, tipare, tipărituri, tipuri, tovarăși, trupe, trupuri, truse, turme, țărani, țări, țărmuri, țepe
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cînd nefericitul Cocuță era greoi la minte și morocănos din fire, Pip - deși sfios din cale-afară - era foarte vioi de felul lui, înzestrat cu acea veselie plăcută, scăpărătoare și spontană, caracteristică neamului său - un neam care prăznuiește toate sărbătorile și serbările cu o bucurie mai adîncă și mai liberă decît cea încercată de orice alt popor. Pentru negri, calendarul ar trebui să cuprindă trei sute șaizeci și cinci de sărbători naționale și zile de Anul Nou. De aceea, să nu zîmbiți cînd vă spun
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe tot parcursul anului 1939. Astfel, printre cei peste 20.000 de manifestanți care au defilat de 1 Mai 1939 pe străzile Capitalei se aflau și numeroase femei. Demonstrația a fost urmată de un pelerinaj la Monumentul Eroului Necunoscut, de serbări câmpenești și de alte acțiuni culturale, inițiate de Asociația „Muncă și voie bună”1. La propunerea ministrului Muncii, Mihail Ralea, s-a aprobat organizarea unor manifestații asemănătoare în alte 84 de localități 2. În cursul anului 1939, datele oficiale înregistrează
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]