7,518 matches
-
Emil Brumaru Piatra cade,-ușure-,n apă Fiindcă-i sete. Și se-adapă. Fluturul cu-aripi de criță Stă fix pe raza grea-n spiță. Melcul n-are casă. Dorul I-e să-ți urce, cald, piciorul. Rîma drămuie păm întul. Roura - soarele, vîntul. Eu îs viața. S-o citești
Cinci distihuri by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16486_a_17811]
-
n iarbă șerpii se pierd în tresărire văzduhul cade în netimp când mierla cu ciocul dauriu descumpănește vremea cântându-și trecerea spre ziuă Ispita pe când coboară lumina tăinuită tăcernice cununi să lase pe cuvinte mă prind uitări - plecările aminte și sete mi-e de sacra cădere în ispită mereu uitată, iarăși dornic regăsită ispita de-a despica tăcerile și gândul din rana jertfei un sclipăt să se'nchege în sinea lui cuvântul cuprinzându-l dar cine fi-va oare sortit a
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
Mickey, ca Scrooge, biet cumulard, Calm, nonșalant ca Popeye, ca Donald, pus pe ceartă... Voi rătăci pe cîmpuri de aur și smarald, Pe mări de staniol și munți de ciocolată, Voi ronțăi alune și morcovi, niciodată Nu-mi va fi sete, doame, frig sau cald. Elastic și rapid și clar voi fi Nemuritor. Chiar dacă "Poc!" Mai fac din cînd în cînd, ei mă vor desena la loc. Iar în final, invariabil, am să spun, Vesel: Asta e tot, copii! I see
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
izbucnit revoltă de care erai gravidă după o gestație de decenii în scîncete și înfometare căci fuseseși copilă orfana înfiata într-un funest crepuscul de viitorul ei violator vai nu am nici eu lacrimi cîte s-ar cuveni să adap setea acestor nori ce nu pot umezi buzele însetate ale sfinxului din Bucegi căruia timpul i-a lăsat expierea acestei singure întrebări: încotro?... patrie ce renaști epuizîndu-te... Inventar de potop Cum (deocamdată) ei nu reușesc să înșface din marele tot cu
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
e bun, e hrănitor, e rotund, l-aș desface-n felii de portocală sau... nu!... e mai gustos întreg, cu coajă-n dîmburi minuscule peste carnea sacră... și chiar îl înghit!) Și-acum? Iarăși mi-e foame, iarăși mi-e sete, iarăși mi s-au împotmolit ochelarii într-o unsoare geloasă... De unde-i grăsimea ce-mi unge întruna lentilele neschimbate de la moartea lui taică-meu? Aerul nu-i ulei, nu-i unt, nu-i clei de balenă sinucigașă... Plîng fără să
Clapele literelor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16734_a_18059]
-
popoare și seminții descrisă în fel și chip doar după ce a venit și-a trecut cu neștiința pre neștiință călcând întorcând lumea pe dos schimbând repede ceea ce păruse tuturora de neschimbat dintotdeauna poveștile se dislocă una pe alta mi-e sete mă leagănă zgomotul unui picamer undeva în preajmă s-a trezit la viață medievalul mușuroi de furnici zgândărit două ceasuri cu mouse-ul Linii și bețișoare Îmbrăcată petriț amețită de cețuri a trecut încă o dată măreția veacului nostru pe sub geam zgâlțâindu
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
nu există”. A continuat netulburat să se roage când a terminat m-a întrebat cu un zâmbet binevoitor „Dar ouă la alimentara există, dar carne în măcelării există, dar unt ...” UN PEISAJ CU FLAUTE un peisaj cu flaute înnebunite de sete cu arbori concediați și harfe rupte de vânt soarele șterge cu un burete de sânge apele mării ultima limbă de pământ rândunele țes înnebunite giulgiul din Torino toată gramatica e acum doar un muget al Minotaurului ce încurcă sexele erele
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
face auzite amenințările culoarea lui vine din adânc, din agitația continuă a metamorfozelor nu sunt convinsă că ar căuta lumina or un loc de refugiu în labirintul întunericului din rocile acoperite de mâlul istoriei, desigur, mestecenii albi nu-și potolesc setea cu apa neagră, printre rădăcinile lor mișună o altă lume. Pe mal, ceapa ciorii, viorelele și tămâioarele pun la cale nuntiri primăvăratice. La o aruncătură de băț, o apă neagră și mestecenii albi traversează timpul fiecare după felul și asemănarea
Poezie by Niculina Oprea () [Corola-journal/Imaginative/2986_a_4311]
-
decolorată. Regăsindu-și mama tâziu și-a regăsit patria pierdută? Căutându-și rădăcinile în Latium, a-ncercat să se-ntoarcă la ai lui, dar n-a mai reușit: cine a stat în celula lui Lucky Luciano, e drept, citind cu sete, și-a crescut prin azile, sau pe străzile din Litlle Italia, dormind iarna prin stațiile de metrou, nu mai are surâsul copilului, nu-i așa Nunzio? Rodiile de un roșu imperial pe crengile joase și grele, mici candelabre, focuri de
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
Cadillac. La cenotaful lui Gramsci, umbros, unde se zăresc o sumedenie de bobițe roșii, scuturate dintr-un arbust și ferit de raza dulce a luminii, (amar omagiu, scris de Pasolini) poate că mai trece,de formă, un beatnik are o sete enormă de Bloody Mary, dar e un revoltat fără partid, spontan și frust. Să ne bucurăm pentru ceea ce-am avut, nu pentru ceea ce-am pierdut’’. 3. A ales osteria, după pub: trecuseră anii, mai bine zis o vinărie
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
un prilej de circ și de farse ieftine, un obiect al derizoriului, spre satisfacția mediocrilor și submediocrilor care dispuneau de masmedia, având îndeosebi acces la televiziune. Frunzetti nu devenea grav decât atunci când se răzbuna, când ,plătea polițe", când își satisfăcea setea de a umili, având din nefericire destule ocazii să dea frâu liber resentimentelor. Nu știu să existe însemnări memorialistice, cât de cât substanțiale, privitoare la Ion Frunzetti. De aceea nu se cunoaște public nimic despre rolul pe care l-a
Însemnări pe marginea volumului lui Mihai Pelin "Deceniul prăbușirilor (1940-1950)" (II) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11100_a_12425]
-
Oare scriitorul însuși nu e însetat de ,vești", de ,informații", de ,știri", de vehicularea vorbelor în agora? Este un lucru observat că o femeie cînd se află pe un stadion unde se joacă un meci dramatic... cînd mingea lovită cu sete intră năprasnic în poartă scuturînd plasa, mai, mai s-o rupă, surioara noastră scumpă țipă de plăcere, dar și de groază, o groază specifică. Este țipătul ancestral al femeii atacată de mascul, imobilizată, în vederea faptului natural. Sud-americanii, crainicii lor, vreau
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
a cumpăra o pâine,/ În băcănia din colț, mirosea a cafea,/ măcinată proaspăt,/ Ťam doar monede de câte o mie...ť, i-am spus vînzătoarei,/ a zâmbit,/ ,ce frumoasă e pâinea",/ am privit în sus,/ florilor din fereastră le era sete,// un înger a urcat scările la brațul meu,/ Ťvezi că fierbe ceaiulť, mi-a spus,// și mi s-a părut că nimeni nu mă va mai lovi vreodată.// Aparența de normalitate/ răscumpără viața,/ pe 13 decembrie" (p. 48) Poezia Clarei
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
de social-democrație (adică, un excedent de compasiune și o irepresibilă dorință de a face bine aproapelui), fie devii novice într-o mânăstire, fie te alături unui ONG specializat în acțiuni umanitare. A dori să îmbini utilul cu plăcutul, adică propria sete de putere cu pretenția de a-i ajuta pe nevoiași, nu duce decât la clonarea unor exemplare despre care se poate spune orice, numai c-ai vrea să-ți lași destinul în mâna lor, nu. Faptul că Mircea Geoană n-
Generația cu un singur membru by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10675_a_12000]
-
Doamne, prin ce spaimă am trecut! Tu îți dai seama ce era de capul nostru dacă dădea spre telespectatori cu vreun neokantianism glazurat cu boabe de "genealogia moralei" a lui Nietzsche? Praf și pulbere s-ar fi ales de neostoita sete a românilor de intrare în UE... Bine că speranța nu i-a fost deșartă! -Vorbeam de domnul Becali, îi amintesc prietenului. -Da? Păi, știi ce domnule?, îmi zice, dacă tot a fost la Athos, eu zic să-l canonizăm, ce
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
chiar Iisus. vinul e bun și nimeni nu se plânge, v-o spun poeții dacă nu v-au spus. Omar Khayyam s-a dus la Dromihete și fiindc-a scos butașii, l-a certat: sunteți creștini și vin sorbiți cu sete la fiece HRISTOS A ÎNVIAT. priviți și voi ce rânduri are via. parcă sunt versuri dintr-un manuscris. poetul ce va cânta bucuria n-a fost în vecii-vecilor proscris. eu simt că Dumnezeu mă ocrotește și îmi stropește versul cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
străvăd de departe, imnul trezirii nu îl aud! Limpezi dimineți samanii cunună, în totem mă ascund, mă ascund! Vezi, la poarta magiei ape primordiale în scoc se adună pe prund! Oi fi foc, oi fi măr ne-nceput, oi fi sete? Nu aprinde chibritul! Ușa e la perete... 17 Melhisedec! Melhisedec! Regele Salemului s-audă! Și voi pleca! Unde? Pe calea tarotului? Pe calea triadei? La sanctuarul florii de nap? Doldora de tine, femeie cu coasta strivita de primă zăpadă, Damian
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
va seca pe data, o sinarhie tainica va spune că niciun om nu va ajunge-n sine pe drepte căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
își imaginează că ne poate fenta la nesfârșit, cu abilitatea de a adormi vigilența, acumulând milioane de dolari profitând de poziția dobândită. Personal, nu simt nevoia să fiu reprezentat, la nivel de țară, de un astfel de individ, care, prin setea de înavuțire, prin cinismul în care îmbracă haina afacerilor, prin știința cultivării relațiilor proiectează în exterior imaginea unei țări nesigure, de care e mai bine să te ții departe. Faptul că dl. Copos și-a dat demisia din funcțiile de
Ciuperca nucleară a corupției by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10918_a_12243]
-
conectat la spectacolul lumii, cu mintea pregătită să absoarbă și să prelucreze toate informațiile și cu mîna gata așezată peste oglinda pînzei, el nu are odihnă și nici prag de saturație. Există o disponibilitate mistică în acest elan, o incurabilă sete de adorație înaintea firii și a formelor ei. Dacă lumea întreagă ar fi o pînză, cu o febrilitate pe care nimeni nu i-ar putea-o atenua, pictorul s-ar lansa într-un adevărat act al genezei. Ar născoci munți
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
lege//să bem puterea trufiei’’.// Această poezie ne duce spre-o atmosfera medievală. Ne putem imagina un han, într-un sat izolat, ideea depărtării este sugerată cu subtilitate, un ton de libertate dorită de suflete nomade, pentru a-și potoli setea de viață. Pasărea este de asemeni simbolul libertății. Apariția sa la începutul poemului și moartea ei la final, desenează un cerc, un înveliș poematic și creează totodată și un cerc metaforic. Cele două cercuri corespund altor două straturi simbolice... Moartea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-i cântare, îngân doar începutul sfâșietor de alb când se adună din spuma răsăritului de lună ce-și curge către timp amarul. Dă-mi inima, continuă olarul. Nu-i vremea încă; Omul din Grădină mi-a hărăzit paharul spre dubla sete a durerii, sărutul prea amar ce reciproc se bea cu buze de lumină Înaintea Invierii. ... și a plecat olarul spre roata din cântarea mea. ZBORUL CHENOTIC Al cui e gândul , încercătorul vrea ca să mi-l prindă? Străini de mine bobii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
citat al lui Mircea Eliade „Cei mai glorioși «naționaliști» nu sunt eroii, nici șefii politici, care nu fac decât să conducă destinele istorice ale neamului lor. Cei mai glorioși «naționaliști» sunt creatorii care cuceresc de-a dreptul eternitatea. Există o sete de eternitate în fiecare om, sete pentru neamul și țara lui. Dar există și o altfel de eternitate: un salt dincolo de istorie, prin care o țară și un neam intră și rămân în eternitate”. Autorul afirmă că lucrarea lui ,,nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai glorioși «naționaliști» nu sunt eroii, nici șefii politici, care nu fac decât să conducă destinele istorice ale neamului lor. Cei mai glorioși «naționaliști» sunt creatorii care cuceresc de-a dreptul eternitatea. Există o sete de eternitate în fiecare om, sete pentru neamul și țara lui. Dar există și o altfel de eternitate: un salt dincolo de istorie, prin care o țară și un neam intră și rămân în eternitate”. Autorul afirmă că lucrarea lui ,,nu se vrea o cronică istorică completă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
la Poesie, Alătură-te mie, din pustie, Din cremene, din iască dau scânteie! Azi, inima ce-n mine încă bate Tăcerea din icoană o străbate Să îmi lumine calea mea pribeagă... De-aceea cad și mă ridic întruna Sorbind cu sete soarele și luna: Vrei viața sau vrei moartea mea întreagă? SONETUL XVIII Din mâna ta voi bea otrava toată încredințat că mi-a sosit finalul, îmi smulg privirea și ridic pumnalul, Rostogolindu-mă în gol deodată. De vii la mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]